Declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina a arătat ospitalitatea românilor, dar și vulnerabilitățile autorităților. Deși sunt alocate fonduri pentru integrarea celor care au fost nevoiți să plece din cauza bombardamentelor, în practică, lucrurile se mișcă mai greu. Un raport realizat de organizația „Salvați Copiii” arată că mulți dintre migranți (nu doar ucraineni) aleg să plece din țara noastră, deoarece soluționarea cererilor de azil durează prea mult.
„În fața acestei creșteri a numărului de solicitanți de azil, este nevoie să răspundem mai repede și mai eficient la problemele cu care se confruntă migranții – atât problemele noi, generate de războiul declanșat de Rusia în Ucraina, cât și problemele mai vechi, deja cronicizate, cu care solicitanții de azil și refugiații se confruntă de ceva vreme”, ne-a explicat Gabriela Alexandrescu, președinte executiv al organizației „Salvați Copiii România”.
Minorii refugiați, expuși vulnerabilităților statului român. Soluționarea cererilor de azil durează prea mult
Ofițerul de decizie din partea Inspectoratului General pentru Imigrări are un termen de 30 de zile de la preluarea cazului pentru soluționarea acestuia. Uneori, se pot adăuga la acest termen o serie de termene suplimentare, în cascadă, care reprezintă excepția de la regulă. În practică, din cauza supraîncărcării autorităților publice, termenele pot fi mai extinse. De asemenea, în practică
procedura de colectare a informațiilor relevante pentru soluționarea cererii de azil poate dura o perioadă mai lungă de timp, dat fiind accesul greoi la informații despre țara de origine a migrantului, este remarca reprezentanților „Salvați Copiii”.
Serviciile medicale pentru refugiați, o reală necesitate
Reprezentanții „Salvați Copiii” au desfășurat mai multe proiecte pentru incluziunea socială a refugiaților. Ei spun că serviciile medicale au fost intermediate, de cele mai multe ori, de către organizații neguvernamentale. Accesul la serviciile stomatologice și psihologice a fost dificil pentru solicitanții de azil.
„A fost observată o lipsă a serviciilor de medicină dentară pentru solicitanții de azil, lipsă care se acoperă de cele mai multe ori prin intervenția ONG-urilor. Este nevoie de servicii psihologice, necesare în special pentru solicitanții care necesită garanții procedurale speciale. În cadrul proiectului Incluziunea socială a migranților prin implicarea comunităților locale, s-a făcut propunerea din partea mediului ONG ca la interviurile pentru determinarea formei de protecție să fie prezent un psiholog, deoarece faptele relatate de către solicitanți pot avea de multe ori un impact psihic extrem de mare”, au subliniat reprezentanții „Salvați Copiii”.
Cea mai mare criză de strămutare de populație
Aceasta reprezintă una dintre cele mai mari crize de strămutare de populație din timpurile noastre. În Ucraina, peste 6,6
milioane de persoane rămân strămutate forțat.
În luna august 2022, se înregistrau peste șase milioane de refugiați Europa. Peste 3,8 milioane de refugiați din Ucraina s-au înregistrat pentru protecție temporară sau scheme naționale similare de protecție, menționează sursa citată.
Peste 12,6 milioane de deplasări individuale din Ucraina au fost înregistrate începând cu 24 februarie 2022, cu peste 4,5 milioane de întoarceri în țară.
În România, de la declanșarea acestei crize (25 februarie), la nivel național, au intrat 2.367.371 de cetățeni ucraineni. Mulți dintre ei sunt cazați în cămine subordanate statului, în hoteluri sau în locuințe private contra cost.
Primirea, înregistrarea şi soluţionarea cererilor de azil, asigurarea asistenţei solicitanţilor de azil pe durata procedurii şi asistenţa pentru integrare se se desfăşoară doar în cinci orașe: Bucureşti, Giurgiu, Timişoara, Galaţi, Rădăuţi şi Maramureş.
