Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a decis, marți, înscrierea sitului Roșia Montană în Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanității, relatează Agerpres. Decizia a fost luată fără obiecții și fără amendamente.
„Salut includerea peisajului cultural minier de la Roşia Montană în patrimoniul umanităţi! Prin eforturi conjugate ale autorităţilor şi specialiştilor, Roşia Montană trebuie să devină un model de punere în valoare a patrimoniului prin dezvoltarea durabilă a zonei”, a scris Klaus Iohannis pe Facebook.
De partea cealaltă, primarul din Roșia Montană consideră că includerea în patrimoniul UNESCO nu aduce niciun beneficiu nici României, nici comunității.
„Beneficii pentru comunitate în momentul de față, așa cum a fost propus acest perimetru, … nu aduce beneficii nici pentru comunitate, nici pentru țară. Să nu uităm că se bochează pe termen mediu și lung cea mai mare resursă de aur și argint din Europa”, a declarat primarul Eugen Furdui, la Digi24.
Totodată, acesta a precizat și care sunt dezavantajele deciziei luate de UNESCO. „Minusurile pentru comunitate apar în momentul în care ești patrimoniu mondial UNESCO – restaurarea, modernizarea oricărui imobil pe care îl deții necesită avize speciale și birocrație multă. Oamenii de aici nu sunt oameni avuți, bogați. Alte beneficii, în afară de a facilita vizitarea sitului Roșia Montană, nu vedem în momentul de față. (…) Această propunere a fost făcută pe repede-înainte. Chiar ne doream să fie introdus în patrimoniu mondial UNESCO obiectivele principale, adică centrul istoric și galeriile romane”, a concluzionat Eugen Furdui.
Această opinie, cu privire la partea de restaurare este combătută de reprezentanții USR PLUS, care consideră că „acum va fi mult mai uşor de accesat finanţări pentru protejarea patrimoniului şi investiţii în activităţi economice, care să pună în valoare galeriile romane şi peisajul minier al localităţii”, adăugând că includerea în Patrimoniul Mondial este „victoria tuturor celor care, prin implicarea lor civică, au salvat una din cele mai de preţ comori ale istoriei vechi a românilor”.
Ce alte situri din România se mai află pe lista UNESCO
Lista Patrimoniului Mondial a fost deschisă pentru România cu înscrierea Deltei Dunării (1991) ca sit natural şi a fost continuată cu o serie de situri culturale: sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993), Biserici din Moldova (1993, 2010), Mănăstirea Hurezi (1993), Cetăţile Dacice din Munţii Orăştiei (1999), Centrul Istoric Sighişoara (1999), Biserici de lemn din Maramureş (1999). Un alt sit natural înscris în lista UNESCO – Pădurile seculare şi virgine de fag din Carpaţi şi alte regiuni ale Europei. Pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii se află Ritualul Căluşului, Doina, Tehnici de prelucrare a ceramicii de Horezu, Colindatul de ceată bărbătească, Jocul Fecioresc, Mărţişorul, Tehnici tradiţionale de realizare a scoarţei în România şi Republica Moldova.
