Multe din țările Uniunii Europene, în special cele din Vestul continentului european, au fost în ultimii doi ani martorele unui val de proteste și revolte sociale fără precedent.
Începând cu pandemia de coronavirus și restricțiile care s-au dorit a fi impuse împotriva drepturilor fundamentale ale cetățenilor și continuând cu revolta europenilor împotriva degradării abrupte a nivelului de trai, sute de mii de oameni au ieșit în stradă în Germania, Franța, Spania, Portugalia și nu numai.
Țările blocului comunitar s-au confruntat în 2022 cu cele mai mari proteste motivate de rațiuni economice din istorie, scrie politico.eu.
Europenii și-au strigat nemulțumirile la adresa exploziei costurilor facturilor la utilități și a creșterii fulminante a prețurilor la alimente și combustibili, devenite pur și simplu prohibitive pentru largi categorii de cetățeni.
Dincolo de restricțiile impuse Federației Ruse de Comisia Europeană, cauzele țin în primul rând de implementarea politicilor Bruxellesului privind tranziția la ”economia verde”, în care se renunță la energia, industria și chiar agricultura de tip clasic.
Liberalizarea pieței de energie, închiderea minelor de cărbuni, renunțarea la combustibilii fosili (inclusiv la gazele naturale, până când, forțată de grava penurie energetică survenită pe fondul răcirii relațiilor cu Rusia, Comisia Europeană a fost forțată să le declare ca sursă ”verde” de energie), mizarea mai mult decât o permit realitățile economice pe surse alternative de energie – toate acestea au condus la mari probleme ale sistemelor energetice din mai multe țări europene încă înainte de conflictul armat din Ucraina.
Fermierii din Olanda, Franța și Germania au protestat în stradă vehement împotriva politicilor Comisiei Europene legate de reducerea emisiilor de carbon în agricultură, care le impun reducerea șeptelului de animale vii.
De asemenea, o reuniune informală a miniștrilor agriculturii din UE care a avut loc la Praga în septembrie 2022 a trezit o uirașă reacție de protest din partea asociațiilor de fermieri din Cehia, care au fost sprijinite de organizații agricole din Slovacia, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Croația, Estonia, Lituania și România.
Green Deal, contestat în stradă
Nemulțumirile sunt legate de noua Politică Agricolă Comună a UE: ”Dacă acceptăm noua politică de distribuire a subvențiilor agricole (…) și încercăm cu orice preț să implementăm obiectivele ambițioase ale Pactului Verde pentru Europa într-un timp atât de scurt, până în 2030, alimentele europene vor deveni un lux scump care cu siguranță nu va fi pentru toată lumea”, a spus Martin Pýcha, un reprezentant al fermierilor din Cehia, potrivit euractiv.com.
Țintele pentru reducerea consumului de carne în țările europene și introducerea insectelor și a viermilor ca înlocuitori pentru alimentele tradiționale reprezintă un alt motiv de aprinse dezbateri publice.
Tot mai multe din reformele plănuite de Comisia Europeană în cadrul Pactului verde (Green Deal) sunt contestate în stradă, atât de cetățenii de rând, afectați de scăderea nivelului de trai, cât și de organizațiile profesionale care sunt direct vizate.
La două săptămâni după ce Regina Maxima a Olandei și-a declarat sprijinul pentru trecerea la o monedă digitală, în cadrul Conferinței Europene ”Un cadru legislativ pentru euro digital adresat cetățenilor”, un număr mare de olandezi a ieșit în stradă pentru a protesta împotriva proiectului CBDC – Central Bank Digital Currency (moneda digitală emisă de băncile centrale).
”Orașul de 15 minute” este un alt concept promovat intens de clasa politică vest-europeană care a scos deja oamenii în stradă la Paris, unde primărița Anne Hidalgo dorește să transforme capitala Franței într-un ”oraș de proximitate”.
Tonul a fost dat de orașul Oxford din Anglia, care s-a confruntat cu revolte de stradă, după ce autoritățile locale au încercat un program-pilot de transformare a localității în ”oraș de 15 minute”, scrie euronews.
Orașele de 15 minute reprezintă un concept de planificare urbană în care oamenii locuiesc la distanță de mers pe jos sau cu bicicleta de tot ceea ce au nevoie și nu se mai deplasează cu mașina, pentru a nu mai polua.
Europenii se văd tot mai des puși în fața faptului împlinit, prejudiciați grav de niște reforme în legătură cu care nu au fost consultați, fiind cel mult doar informați.
”Cu viziune vine politicianul, nu alegătorul”
Diverși lideri de la cel mai înalt nivel din Uniunea Europeană sau din țările membre UE au ajuns chiar să spună că o conducere responsabilă este cea care nu urmărește interesele cetățenilor și prin urmare nu trebuie să se țină cont de solicitările și bunăstarea acestora.
Retorica oficială a UE insistă pe conceptul că politicienii responsabili fac reforme, adoptă măsuri nepopulare, acționează împotriva intereselor de moment ale populației, iar cei care se opun perspectivei ca oamenii să aibă mari probleme în a-și asigura hrana, încălzirea locuințelor, în general vorbind, un nivel de trai decent, care să includă și posibilitatea deplasării cu un automobil personal, sunt categorisiți ca fiind populiști, extremiști, iresponsabili, conspiraționiști, eurosceptici, agenți de influență ai Rusiei și așa mai departe.
Cel mai cunoscut exponent al acestei filosofii a UE în România este chiar președintele Klaus Iohannis, care a declarat în urma cu câțiva ani că politicienii nu trebuie să facă ce le cer alegătorii, pentru că ”alegătorul nu vine cu viziune, cu viziune vine politicianul”.
”Este evident că întreaga populație a Uniunii Europene trebuia consultată în legătură cu aceste reforme structurale, care afectează pe toată lumea. Dar, în buna tradiție, Parlamentul European a devenit un fel de fantoșă a Comisiei Europene, care decide singură, de capul ei.”, a declarat cunoscutul jurnalist Victor Ciutacu, în exclusivitate pentru Ziarul de Investigații.
”Guvernele subvenționează profiturile unor golani”
”Există faimoasele grupuri de lobby, mai mult sau mai puțin ecologiste, care au reușit să își impună punctul de vedere și care au reușit să dea o lume întreagă cu roțile în sus pe tema asta.
Dovada cea mai bună e că unii încep să își revină, spre deosebire de noi, care rămânem proști până la capăt.
După cum vedeți, nemții au început să își redeschidă centralele pe cărbune și chiar să inaugureze unele noi, au lăsat-o mai moale și cu automobilele electrice și probabil se va lăsa din ce în ce mai mult în contextul în care energia electrică a ajuns la niște costuri care vor face ca alimentarea și întreținerea lor să devină mult mai scumpe decât pentru cele pe combustibili clasici, fosili.
Ca să nu mai zic că nici măcar nu sunt mai ecologice, fie vorba între noi, deci nici măcar nu își îndeplinesc scopul teoretic declarat.
Înțeleg însă că trebuie să facă niște băieți deștepți niște bani buni din vânzarea de automobile electrice, așa cum alți băieți deștepți trebuie să facă bani din fotovoltaice, eoliene și alte povești de genul ăsta, cel puțin la fel de poluante ca alea de dinainte.
În schimb suferă toată populația. Peste tot facturile au luat-o razna, peste tot guvernele au fost obligate să intervină, să subvenționeze… până la urmă, să subvenționeze profiturile golanilor ăstora, astfel încât populația să nu ajungă cu apa la gură.
După părerea mea, întoarcerea la tot ce a fost clasic odinioară sau tot ce este clasic în momentul de față este inevitabilă. Nu poate fi sustenabilă toată politica asta.
Ce se întâmplă acum în Uniunea Europeană nu mai are nicio legătură cu democrația. Absolut nicio legătură și din nefericire tot ce se întâmplă în ultima vreme în lume, de la declanșarea unilaterală de războaie până la decizii luate în numele unor națiuni, care nu sunt consultate, nu are nicio legătură cu democrația. Ne întoarcem la ce e mai rău.”, a mai spus Victor Ciutacu.
Comisia Europeană își vede liniștită de planuri
Vicepreședintele Comisiei Europene, olandezul Frans Timmermans, a declarat în 2022 că Pactul verde european (Green Deal) va fi pus între paranteze, cît timp Uniunea Europeană nu își rezolvă grava criză energetică prin care trece, după sancțiunile impuse Federației Ruse.
În ciuda scăderii fără precedent a nivelului de trai al populației din țările membre UE, pe fondul exploziei prețurilor la energie, executivul de la Bruxelles își vede însă nestingherit de implementarea reformelor asumate în Pactul verde.
Comisia Europeană a adoptat deja pachetul de măsuri pentru atingerea obiectivelor de mediu, denumit „Fit for 55” şi alcătuit din 13 propuneri ce schiţează arhitectura legală a transformării energetice şi climatice a UE.
Acesta este de altfel contextul în care Parlamentul European a aprobat, la jumătatea lui februarie 2023, printr-un vot final, regulamentul care pune punct vânzării de automobile noi echipate cu motoare termice începând din 2035, în ciuda opoziției declarate a marilor producători auto europeni.
Bruxelles-ul grăbește implementarea Green Deal, ba chiar înăsprește așa-zisele ținte de mediu, inițiativă care, o dată cu punerea sa în practică, duce la o scumpire fără precedent a vieții în Europa, respectiv la o scădere drastică a nivelului de trai.
Pactul verde vizează decuplarea creșterii economice de consumul de resurse naturale și axarea pe trei piloni: energia verde, digitalizarea și economia circulară (reciclarea deșeurilor).
Amprenta de carbon
Prin urmare, Uniunea Europeană intenționează să introducă, în cadrul Pactului verde european, obligația entităților economice de a realiza, dincolo de raportările financiare, raportări privind durabilitatea activității.
Aceste raportări au fost inițial numite ”nefinanciare”, dar, pentru a se înlătura confuziile și dat fiind impactul în creștere asupra profitabilității, denumirea a fost schimbată în raportări privind durabilitatea.
Criteriile de durabilitate (ESG) cuprind aspecte de mediu, sociale și de guvernanță corporativă favorabilă incluziunii. Este vorba de fapt despre o amprentă de carbon ce se vrea a fi introdusă pentru toți operatorii economici.
Și lucrurile nu se opresc aici, persoanele fizice și gospodăriile vin la rând, în condițiile în care Bruxellesul susține sus și tare că ”a trecut epoca în care cei ce poluează nu plătesc”.
Se pregătește în consecință cu pași rapizi introducerea amprentei de carbon pentru gospodării și persoanele fizice.
Deși Comisia Europeană a stabilit că gazele naturale sunt energie verde, alături de energia nucleară, începînd cu 1 ianuarie 2027 posesorii de centrale de apartament vor trebui sa plătească o taxă pe metrul cub de gaz consumat.
Iar instituțiile financiare pregătesc deja, sub atenta îndrumare a organisemlor de reglementare europene, criterii ESG în funcție de care persoanele fizice vor primi sau nu credite.
”Statele nu au fost consultate”
”Politicile publice sunt făcute în general prin delegare. Populația își deleagă o dată la patru sau la cinci ani niște voturi și e guvernată prin reprezentanți.
Green Dealul e o accelerare a societății umane europene și euro-atlantice, cum zice Școala de la Davos, A Cincea Revoluție Industrială. Ce nu este corect este că statele nu au fost consultate, nu neapărat populațiile.”, a declarat Marius Ghilezan, cunoscut jurnalist, editorialist, scriitor și analist de politică internă și internațională, în exclusivitate pentru Ziarul de Investigații.
”În timp ce României i se cere accelerarea reducerii și închiderii mineritului pe bază de cărbuni, Germania redeschide minele tradiționale. Aici e divergența totală și lipsa unei politici-cadru a Uniunii Europene.
Este o accelerare peste nivelul de așteptare al oamenilor și pare a fi mai mult o mișcare ideologică decât una cu valențe economice orientate spre dezvoltarea socială.
Eu am întrebat pe oricare politician: Dați-mi un exemplu de plantă care poate trăi pe planetă fără dioxid de carbon, pentru că așa își face fotosinteza.
”Green Deal, o himeră”
Acest Green Deal este deci mai mult o minciună, o himeră, decât o realitate. Se aplică niște condiții fără a se ține cont de costurile sociale ale acestei noi afaceri dictate de la Bruxelles și nu de guvernul nostru.
România este una din țările europene care produce cel mai puțin dioxid de carbon. Din acordul de la Kyoto ar fi trebuit să luăm bani, nu să tot dăm.
Pe Ursula von der Leyen nu a votat-o în fruntea Comisiei Europene nici Germania, nici Italia, nici Franța. A fost un vot de oportunitate prin înțelegerea celor trei mari partide europene și astfel Europa a ajuns să fie condusă de ‘Doamna Președinte al Americii’, așa cum a zis Politico. Von der Leyen este ‘președinta Americii’, nu a Europei.
Cât privește democrația, depinde ce înțelegem prin asta. Un studiu publicat azi în România Liberă de EFCR, acea instituție europeană finanțată de Soros, arată că lumea crede tot mai puțin în acești parametri democratici, spunând de exemplu în sondajul ăsta că în China se consideră în proporție de 60% că e democrație.
Adică nu mai știi cu ce operează termenul de democrație. Și în comunism se spunea despre ’revoluția democratică’.
Este un cuvânt atât de lipsit de sens, această democrație deloc participativă, care este condusă prin interesele corpocratice. Mai degrabă putem spune că este o ’corpocrație ’, în care care principalii opt jucători, cele mai bogate firme din lume sunt din domeniul IT.
Și atunci noua revoluție industrială este pentru satisfacerea acestor giganți mondiali, care de fapt impun jocul și regula jocului.
Nu se poate vorbi despre o democrație de tip atenian în acest context în care s-a utilizat prea mult cuvântul și a ajuns să își piardă din esență.”, a spus în concluzie Marius Ghilezan.
România, cal de bătaie pentru ”înverzire”
Trebuie arătat că Protocolul de la Kyoto a fost adoptat la 11 decembrie 1997. Datorită unui proces complex de ratificare, acesta a intrat în vigoare la 16 februarie 2005. În prezent, există 192 de țări care semnează acordul.
Protocolul de la Kyoto pune o povară mai grea pe umerii țărilor dezvoltate, plecând de la principiul ”responsabilității comune, dar diferențiate”, deoarece recunoaște că acestea sunt în mare măsură responsabile pentru nivelurile ridicate actuale de emisii de gaze cu efect de seră în atmosferă.
România, în schimb, în principal din cauza procesului masiv de dezindustrializare de după 1990, a consemnat în perioada 1990 – 2020 cea mai mare reducere procentuală a emisiilor de gaze de seră din Uniunea Europeană, cu excepția Suediei.
Iar în privința emisiilor reduse de gaze de seră/cap de locuitor România se află pe locul doi în UE, după Suedia, mult sub media europeană, potrivit datelor Eurostat.
Planul Național de Redresare și Reziliență condiționează însă acordarea de fonduri europene României doar în schimbul unor noi reforme structurale ale economiei autohtone, în scopul ”înverzirii” suplimentare și al digitalizării.
Aceste ”reforme” includ închiderea minelor pe cărbune, ”înverzirea” centralelor pe gaz prin amestecul cu hidrogen, finanțarea preponderentă domeniilor din economie care nu poluează, deci mai puțin sau deloc a industriei și agriculturii clasice.
”Dar ce se ascunde în planul secund din spatele trâmbițatului Acord în privinţa bugetului multianual şi al Planului de relansare «Viitoarea generaţie UE?». Nimeni nu explică într-un limbaj comun. Cancelarii europeni amețesc lumea cu miliardele, arătate precum Magelan în minunata lume nouă.
Când nu găsești soluții pentru grijile prezentului, te referi la viitor. O golănie, pe care o știu și băieții când vor să seducă o fată. Îi promit că o vor lua de nevastă, undeva în viitor, numai să rezolve hormonii prezentului.
O maximă excitare observi în rândurile activiștilor și a mașinilor de propagandă când vorbesc despre trilioanele promise (…).
Se știe din istoria popoarelor că atunci când nu poți să faci nimic deschizi fabricile de propagandă.
Și motoarele turuie. Dacă dinspre Bruxelles auzi bullshit-uri de gen “reziliență,” în număr, bani nenumărați, triliarde, și – în caz – sărăcie mascată, de la București ți se îndeasă în urechi: reformă, reformă de două ori, reformă de trei ori. Și nimeni nu strigă: adjudecat.”, scria Marius Ghilezan într-un editorial publicat în România Liberă.
Fără industrie și agricultură clasice
Mai trebuie arătat că România este între primele cinci țări la nivel mondial în privința decuplării avansului economic de producerea de emisii de gaze cu efect de seră, potirivt unei postări pe Linkedin a lui Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei și președinte ANRE.
Altfel spus, în timp ce emisiile de gaze cu efect de seră (producția industrială) scad, economia crește.
De asemenea, trebuie arătat că mai multe state din UE au început deja să reducă volumul comerțului de produse alimentare de origine animală. Totul a început în urma Acordului Climatic de la Paris, semnat în 2015 de statele europene, prin care statele membre s-au angajat să reducă emisiile de carbon la zero până în anul 2050.
Românii, deși se află pe locul 25 în UE în privința consumului de carne, trebuie să reducă consumul de vită, porc și pui cu 62% până în 2030 și cu 75% până în 2050, potrivit Mediafax. Media europeană este de 82,6 kg, în timp ce în România consumul mediu este de 63,9 kg.
Consumul de carne în Uniunea Europeană trebuie redus cu 71% până în 2030 și cu 81% până în 2050 pentru a respecta calendarul legii ”Sistemului alimentar durabil”.
Greenpeace a publicat în data de 13 februarie 2023 un articol în care ”286 de organizații” o îndeamnă pe președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să respecte calendarul implementării acestei legi și să nu țină seama de rezistența celor care se opun, arată sursa citată.
”Nu există dezbatere publică”
”Astfel de modificări presupun o consultare publică, astfel încât aceste măsuri să fie acceptate în deplină cunoștință de cauză, dacă e cazul.
Comisia Europeană vine cu niște principii și după aia fiecare stat le adoptă în legislația lui – de exemplu, la noi s-a făcut un Minister al Digitalizării. Se schimbă legile și în cadrul lor apar capitole legate de digitalizare. Evident că legile schimbate sunt puse în dezbatere publică.
Dar nu cred că există o dezbatere publică la modul general pe astfel de măsuri, ci doar când ele se concretizează în măsuri legislative, clare, la fiecare țară în parte.”, a spus Bogdan Ficeac, cunoscut scriitor, scenarist și jurnalist, în exclusivitate pentru Ziarul de Investigații.
”De 10 – 20 de ani există deja o discuție legată de faptul că Executivul Uniunii Europene, mă refer la Comisia Europeană, se depărtează tot mai mult de nevoile reale ale cetățenilor și vine cu tot felul de propuneri și astfel de idei care până la urmă se transformă în declarații programatice, cum e și Green Dealul, care ulterior sunt transpuse în directive europene, care merg la Parlamentul European să fie aprobate: Directiva cu închiderea minelor, directiva cu mașinile electrice, directiva cu mâncatul greierilor și așa mai departe.
Care vin pe urmă la nivel de țări din UE și intră în dezbateri care sunt doar așa, să vezi dacă se mai poate remedia ceva, dacă nu adopți directive europene apar alte probleme, intri in infringement și așa mai departe, te sancționează.”, a adăugat el.
”Democrație” prin directive
”Există într-adevăr un decalaj tot mai mare între procupările de zi cu zi ale cetățenilor și preocupările Comisiei Europene, care tot timpul are alte priorități și ajungem la situații cum a fost aia cu vaccinul.
Da, vaccinarea a fost o necesitate și mare parte din populație a dorit să se vaccineze. Cu totul altceva ar fi fost însă vaccinarea obligatorie, până la urmă nu s-a ajuns acolo. Dar de aici și până la a cumpăra zece vaccinuri de fiecare cetățean și să plătim enorm doar ca să se îmbogățească unii e o chestiune care deja nu mai ține de sănătate, ci de procuratură. Să vedem însă cine se încumetă să lămurească toată chestiunea asta.
Și sunt o mulțime de alte lucruri care merg de la intenții, să le spunem bune și ajung la tot felul de aberații, că te întrebi de unde au apărut. Evident, în spate întotdeauna sunt niște interese economice.
Cum spunea Winston Churchill, democrația este un sistem prost. Are și punctele ei bune, dar are și puncte slabe. Dar este cel mai bun sistem pe care l-a experimentat omenirea până acum.
Ideea este ca, acolo unde se simt slăbiciuni sau derapaje, ele să fie reglate, remediate, pe cale legislativă, să îi spunem un fel de chirurgie politică, pentru a nu permite derapaje și mai mari. Aici este o responsabilitate a tuturor țărilor din UE.
Pe de altă parte, știm foarte bine că, atunci când responsabilitatea este împărțită, este foarte greu să ai o poziție foarte clară. Este o diferență clară între Uniunea Europeană și Statele Unite al Americii, unde există un guvern federal și fiecare stat în parte are anumite modalități de acțiune.
În UE în schimb e cam greu să vorbești despre o anumită conducere aleasă în mod democratic de toată lumea. Avem Parlamentul, Comisia și Consiliul European, dar e mai dificil de armonizat toate aceste interese într-un interes comun.
Toată birocrația asta este greu de gestionat pentru a nu ajunge la derapaje și la astfel de chestiuni cum am văzut până acum – să ne spună ce să mâncăm, cum să ne educăm copiii de la patru ani în școli, cu tot felul de chestiuni din astea care seamănă foarte mult cu practicile alea de spălare a creierelor de la cea mai fragedă vârstă, să ne schimbăm sistemul de alimentație, să faci tot felul de modificări din astea care până la urmă presupun niște eforturi foarte mari și nu știu dacă se justifică, în numele așa-ziselor idealuri nobile.”, a concluzionat Bogdan Ficeac.
Cetățeanul european cu drepturi?
În numele Green Deal, europenii sunt puși acum, fără să fie întrebați de nimeni dacă doresc asta, în fața perspectivei din ce în ce mai apropiate de a reduce drastic consumul de carne, de a sta în case neîncălzite, de a face baie cu apă rece, de a renunța la automobilele proprietate personală (în condițiile în care achiziționarea unui automobil electric, dincolo de lipsa de fiabilitate și de autonomia foarte redusă, este o investiție pe care nu mulți și-o permit), de a renunța la spațiul privat și chiar la intimitate, în urma digitalizării totale a societății, și de a fi obligați să trăiască cu o amprentă de carbon atașată în numele căreia pot fi privați de cele mai elementare drepturi cetățenești.
Reformele adoptate de birocrații care conduc Uniunea Europeană nu prevăd consultarea popoarelor ce fac parte din UE, ci implementarea unilaterală, forțată și arbitrară, dinspre centru spre periferie, a oricăror măsuri gândite de funcționarii europeni.
Iar ”democrația” UE este democrația directivelor și a dictatelor, a băgării pumnului în gura cetățenilor europeni de către niște indivizi care nu au fost aleși de nimeni să conducă, în condițiile în care Comisia Europeană, iar nu Parlamentul European, conduce ostilitățile și implementeză abuziv măsuri legislative care îi prejudiciază grav pe oamenii simpli ce trăiesc în Europa, totul pentru susținerea unor interese economice și politice care nu au nicio legătură cu simplul cetățean.
