Halda de zgură de la Galaţi, undă verde peste capul UE

Cu toate că aveau toate şansele să obţină undă verde de la Bruxelles, autorităţile române au preferat să rezolve „prin ele înşile” o problemă care ar fi necesitat acordul Comisiei Europene. Prelungirea exploatării haldei de zgură de la combinatul ArcelorMittal a fost decisă unilateral de Agenţia de Protecţia Mediului (APM) Galaţi. Deşi autorizaţia integrată de mediu revizuită pe 19 august prevede continuarea exploatării, au mai rămas nerevizuite avizul de mediu şi decizia de încadrare, care obliga ArcelorMittal să închidă halda la 1 iulie 2014. România riscă infrigementul, pentru că halda intră sub incidenţa Directivei nr 1999/31/CE, caz în care pentru prelungirea exploatării este necesar avizul Comisiei Europene.

Ceo Arcelor Mittal Galati Bruno Ribo Are Argumente Economice Si De Protectia Mediului In Argumentarea Solicitarii Prelungirii Ex

Halda de zgură de la ArcelorMittal este un munte de 59.000.000 de tone de zgură, ce se întinde pe 120-150 ha şi are înălţimea unui bloc cu 20 de etaje.
Halda a intrat sub incidenţa Directivei Comisiei Europene nr 1999/31/CE, referitoare la depozitele de deşeuri neconforme, ce trebuie închise în 2014. Depozitarea a fost stopată în 2009, conform HG 349/2005. Printre măsurile de conformare incluse în Autorizaţia Integrată de Mediu nr 30/30.10.2007, eliberată de APM Galaţi, ArcelorMittal putea continua exploatarea până la 1 iulie 2014. APM Galaţi a emis şi avizul de mediu 37/2008, conform căruia combinatul trebuie închidă halda în iulie 2014.
Văzând că se apropie termenul până la care halda trebuia închisă, prin adresa nr 11.820/19.06.2013 ArcelorMittal a cerut prelungirea exploatării cu zece ani, până la 16.07.2024.
Directorul general al combinatului, Bruno Ribo, a prezentat argumentele: „Am cerut extinderea perioadei în care să putem folosi halda de zgură, în primul rând pentru că avem acolo material care poate fi reciclat şi din punct de vedere al protecţiei mediului ar fi un nonsens să nu luăm tot fierul vechi de acolo. În al doilea rând, este pentru noi un avantaj competitiv, pentru că folosim fierul vechi de la haldă, în loc să-l cumpărăm din altă parte. Este un avantaj şi pentru balanţa comercială a României, pentru că scădem importurile de fier vechi”.

Avantaje pentru autostrăzi

Din muntele de zgură sunt extrase bucăţi de fier vechi B şi C. Fierul vechi de tip B are 55% conţinut de fier şi e folosit la aglomerare, iar cel de tip C, cu conţinut de 40-45%, e utilizat la furnale. Prin prelungirea exploatării putem vorbi şi de avantajele statului român, pentru că zgura poate fi folosită la construirea de autostrăzi. Ar fi asigurată zgura pentru 4.000 km de autostradă. La sectoarele din Autostrada Soarelui la care a fost folosită zgura de la Galaţi, kilometrul a costat doar 2-2,6 milioane de euro. Sunt şi argumente ce ţin de protecţia mediului: utilizarea zgurii la drumuri diminuează exploatarea albiilor râurilor pentru pietriş şi balast.
ArcelorMittal a mai cerut prelungirea exploatării şi în 2011, când ministru al Mediului era Laszlo Borbely. Şeful de atunci al Gărzii Naţionale de Mediu, Silvian Ionescu, a făcut o vizită la Galaţi şi s-a ajuns la un acord de principiu între Guvern şi administraţia combinatului: în schimbul aprobării prelungirii, statul va utiliza zgura la construcţia de drumuri. Pe baza acestei înţelegeri, România putea cere Comisiei Europene aprobarea prelungirii exploatării. „Combinatul ar putea primi în schimbul zgurii o păsuire în ce priveşte termenul limită la care halda ar trebui închisă. Pe baza acestui lucru, vom putea să avem argumentul şi curajul să mergem la Comisia Europeană şi să cerem deplasarea termenului de conformare pe mediu a haldei de zgură de la Galaţi din 2014 câţiva ani mai încolo”, spunea la vremea respectivă Silvian Ionescu.
Evident, avizul Comisiei Europene este în continuare necesar. Am solicitat conducerii APM Galaţi să ni se comunice dacă reprezentanţii CE şi-au dat acordul. Răspunsul, semnat de directorul Carmen Sandu şi de şeful Serviciului Reglementări, Mirela Culcea, ocoleşte subiectul. Ni se spune că „în prezent, pe haldă se desfăşoară activităţi de procesare a deşeurilor în vederea recuperării materialelor valorificabile, în conformitate cu prevederile AIM 30/30.10.2007, revizuite în 19.08.2013”. În traducere liberă, nu a fost cerut acordul de la Bruxelles.

Risc de infrigement

În „Studiul suport pentru elaborarea Planului de Acţiune privind depozitarea deşeurilor industriale în vederea conformării cu legislaţia europeană”, elaborat de Institutul European, întâlnim halda de la Galaţi pe lista depozitelor cu deşeuri periculoase, aşadar a depozitelor care sunt în atenţia CE şi pentru care derogările sunt date de Comisie.
Este puţin probabil că, dacă i s-ar fi cerut acordul, Comisia Europeană ar fi spus nu, în condiţiile în care acum liderii UE sunt foarte sensibili la soarta combinatelor siderurgice. Pe 11 iunie 2013, Comisia Europeană a lansat „Planul de acţiune pentru o industrie siderurgică competitivă şi durabilă în Europa”. În acest context, la Ministerul Economiei se lucrează la un program de măsuri pentru susţinerea companiilor metalurgice din România, cea mai importantă dintre acestea fiind ArcelorMittal Galaţi. Dar, cum nu am respectat birocraţia europeană, CE ar putea declanşa procedura de infrigement.
Prelungirea perioadei de exploatare presupune revizuirea Autorizaţiei nr 30/2007, valabilă până la 31.12.2014. După ce, pe 19.06.2013, ArcelorMittal a cerut prelungirea exploatării până la 16.07.2024, pe 19 august APM Galaţi a aprobat revizuirea, iar pe 21 august, pe site-ul APM Galaţi a fost postată „Autorizaţia IPPC nr 30/30.10.2007 revizuită în 19.08.2013”.
Prelungirea exploatării nu e menţionată nicăieri în documentul de 545 de pagini. Acest lucru se poate deduce din faptul că halda este trecută la capitolul 12 – „Instalaţii în exploatare”, secţiunea „Furnale”. Halda va fi exploatată până la data expirării autorizaţiei, 31.12.2014. Din 2015, va fi emisă altă autorizaţie, în baza căreia halda va fi exploatată până pe 16.07.2024.

Iluzionism cu avizul de mediu

Facsimil Halda

La revizuirea operată de APM Galaţi, am descoperit situaţii confuze, de documente care-i permit administraţiei combinatului să exploateze halda până la 31.12.2014, dar în acelaşi timp o şi obligă să închidă halda la 01.07.2014, aşa cum impune avizul de mediu nr 37/2008.
Autorizaţia a mai fost revizuită în 2010 şi ianuarie 2013. În ambele texte, la capitolul „Obligaţii”, se impune ca ArcelorMittal „să respecte măsurile postînchidere prevăzute în avizul de închidere a depozitului de deşeuri industriale nepericuloase Haldă de zgură nr 37/18.07.2008 emis de APM Galaţi”. La revizuirea de pe 19.08.2013, această prevedere nu mai apare. În punctul de vedere transmis de APM Galaţi, ni se spune că avizul 37/2008 a fost inclus în autorizaţia revizuită în 2010 şi, în conformitate cu prevederile OUG 195/2005, „în acest moment, avizul de mediu privind obligaţiile de mediu la închidere nu mai există ca act de reglementare”.
Dar OUG 195/2005 prevede la art 17 (1) că avizele se revizuiesc numai „dacă apar elemente noi cu impact asupra mediului, necunoscute la data emiterii”. În cazul nostru nu pot fi invocate modificări de situaţie cu impact de mediu, care să ducă la anularea avizului 37/2008, prin care combinatul este obligat să închidă halda la 01.07.2014. Apoi, în OUG 164/2008, care modifică OUG 195/2005, la art 16, al (1) se spune că durata unui aviz de mediu este 10 ani.
Aşadar, avizul 37/2008, este valabil până în 2018. În altă ordine de idei, dacă am lua de bună explicaţia conducerii APM Galaţi că avizul 37/2008, de închidere, nu mai este act de reglementare de la momentul includerii sale în autorizaţia revizuită în 2010, de ce mai apare în autorizaţia revizuită în ianuarie 2013, la punctul 10.20, obligaţia închiderii haldei conform avizului nr 37/2008?

Un act prelungeşte, altul închide

Exploatarea haldei se făcea conform proiectului „exploatare Halda de zgură”, întocmit de Cepromin Deva, şi deciziei de încadrare nr 129/22.12.2010, emisă de APM Galaţi, ce prevedea închiderea haldei pe 01.07.2014.
A fost revizuit proiectul, dar nu a fost revizuită şi decizia 129/2010. Şefa APM Galaţi, Carmen Sandu, susţine că decizia de încadrare prevede două etape, exploatarea haldei şi închiderea definitivă şi că „tehnologia de exploatare (minerit la suprafaţă) a rămas neschimbată şi datorită acestui fapt nu a mai fost necesară modificarea Deciziei etapei de încadrare nr 129/2010”. Dacă nu e modificată şi nici anulată, decizia este în vigoare. Aşa că la acest moment se bat cap în cap prevederile celor două documente. Autorizaţia revizuită pe 19 august prevede continuarea exploatării haldei până la 31.12.2014, putând fi prelungită în 2015, iar decizia nr 129/2010 prevede că „lucrările la proiectul tehnic de închidere/exploatare a depozitului se vor realiza la termenul prevăzut de avizul de mediu nr 37/18.07.2008”. Adică închidere la 01.07.2014.