Lucian Bode (captură video)

Dacian Dragoș, președintele Consiliului Național de Etică, instituția care a dat cel mai recent verdict în ceea ce privește teza de doctorat a ministrului Lucian Bode, un verdict favorabil acestuia, și-a prezentat aseară demisia.

Motivele au fost explicate într-o postare pe pagina de Facebook a instituției și, evident, țin de hotărârea cu numărul 40, cea care l-a scăpat pe Bode de acuzația de plagiat.

Dacian Dragoș a ținut să sublinieze că instituția pe care încă o conduce – dat fiind că demisia sa va opera din 1 iunie – a devenit una funcțională în timp, deși a avut de întâmpinat piedici, inclusiv din partea ministerului în subordinea căruia se află.

Însă, din ce se subliniază în demisie, la acest moment președintele CNE a ajuns la o incompatibilitate „iremediabilă a principiilor” „cu recenta Hotărâre 40/2023, adoptată fără participarea reprezentanților UBB, care contrazice flagrant atât etica cercetării promovată de Universitatea Babeș-Bolyai cât și cea promovată constant până acum de CNECSDTI sub conducerea mea”.

Demisia lui Dacian Dragoș îi este adresată lui Sebastian Burduja, cel care conduce Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, în subordinea căruia se află CNE. Burduja, care este totodată și colegul de partid al lui Lucian Bode.

Vă rog să acceptați demisia mea cu efect din data de 1 iunie din calitatea de președinte și membru al CNECSTDI. Până la 1 iunie voi încerca să asigur finalizarea sesizărilor în lucru care sunt într-un stadiu avansat de analiză.

Am condus acest consiliu consultativ al ministerului în două perioade: 2016-2017 si din 2020 până în prezent. Am preluat CNECSDTI cu peste 200 de dosare nerezolvate pe rol, și printr-o muncă susținută alături de colegii mei am reușit să ajungem la 5 cazuri pe rol în prezent.

Am întâmpinat dificultăți în sprijinul acordat de-a lungul timpului de minister prin direcția juridică (care a acționat contrar intereselor ministerului și a refuzat cu obstinență să reprezinte CNECSDTI în justiție așa cum cere legea), secretariatul tehnic, multă vreme nefuncțional, și compartimentul de IT. Cu toate acestea, ne-am încăpățânat să continuăm, iar unele probleme s-au rezolvat parțial (secretariatul), altele s-au cronicizat. Am crezut în datoria noastră de a analiza cu obiectivitate și cu răspundere sesizările primite, în contextul în care activitatea în cadrul consiliului nu este activitatea de bază a membrilor. Menționez aceste aspecte deoarece fără o reforma structurală și funcțională a ministerului și a compartimentelor acestuia activitatea consiliilor consultative va fi mereu problematică.

Dincolo de dificultățile întâmpinate în ultimii ani, trebuie precizat că CNECSDTI este în momentul de față un organism consultativ perfect funcțional în sine, cu o componență foarte bună și cu membri care se implică mai mult decât le solicită această poziție de membru – mă refer la doamna Dr. Raluca Andone care ne asigura apărările in justiție in locul Direcției juridice a ministerului.

Am beneficiat în ultimii ani și de sprijinul conducerii ministerului – ministru, secretar de stat, consilier ministru, sprijin care este însă umbrit de constanta incapacitate sau chiar lipsa de voință a compartimentelor interne ale ministerului de a-și exercita atribuțiile legale.

Acestea fiind zise, ajungem la motivul demisiei mele: incompatibilitatea iremediabilă a principiilor mele cu recenta Hotărâre 40/2023, adoptată fără participarea reprezentanților UBB, care contrazice flagrant atât etica cercetării promovată de Universitatea Babeș-Bolyai cât și cea promovată constant până acum de CNECSDTI sub conducerea mea.

Chiar dacă cazul L. Bode a fost unul intens politizat, analiza tezei/cărții trebuie să fie una simplă și obiectivă:

1. Există evident exagerări în sesizarea inițială de genul „traducerile din engleză trebuie puse între ghilimele”, deși traducerea este deja o minimă parafrază. Autorul citat nu a scris în limba română ca să necesite ghilimele. Dacă este citată sursa, nu poate fi încadrat ca plagiat. Acest lucru a fost evidențiat și de Comisia de etica a UBB.

2. Dacă sunt paragrafe a căror sursă nu este citată sau paragrafe copiate cuvânt cu cuvânt din română fără utilizarea ghilimelelor ne aflăm în prezența plagiatului.

Hotărârea Comisiei de etică a UBB a evidențiat în mod echilibrat atât plagiatul, cât și erorile de citare, prin urmare nu pot fi acceptate soluțiile extreme de genul „tot ce a fost sesizat este plagiat” sau „nu este niciun plagiat” (cum spune Hotărârea 40/2023). Hotărârea 40/2023 este fără nuanțe, și asta este inacceptabil, deoarece contrazice atât Hotărârea 1/2022 a UBB cât și practica anterioară a CNECSDTI.

Fiind indisolubil legat de universitatea mea și de spiritul acesteia, nu pot să fiu de acord cu această dihotomie și să acționez diferit in împrejurări similare.

Prin urmare, ar fi imposibil să menținem o practică unitară la CNECSDTI în analiza unor sesizări viitoare, deoarece ar trebui să ignorăm mereu existența Hotărârii 40/2023”, se arată în document.

Articolul precedentNegocierile privind viitorul Guvern lasă UDMR în urmă; Kelemen Hunor: „De ce să renunț eu la Dezvoltare?”
Articolul următorOpt bănci, sancționate de ANPC pentru practici comerciale înșelătoare legate de modul de calcul al ratelor