Înalta Curte de Casație și Justiție a admis această sesizare și poate schimba cursul multor anchete DNA, în cazul în care va fi admisă de Curtea Constituțională(CCR). Mai exact, multe dosare penale pot deveni „nule” dacă se constată că probele obținute de investigatorii, colaboratorii parchetelor cu identitate falsă încalcă Legea Fundamentală(Constituția) și sunt simple provocări. Cel care a invocat această apărare este Daniel Tudorache, fost primar al Sectorului 1 București, actual deputat, după cum relatează și gândul.ro. El a fost acuzat de DNA că ar fi pretins mită de la patronul unei firme de pază. După ce a formulat denunț, a fost autorizat să facă o serie de activități, pe care, în mod normal, numai parchetele le pot face, după ce primesc autorizație de la instanța competentă să judece fondul cauzei(judecătorul de drepturi și libertăți).
Prin urmare, procurorii DNA au mers pe firul concluziilor trase de acest denunțător, însă, din datele noastre, nu au nicio probă reală din care să reiasă că Daniel Tudorache chiar ar fi pretins mită.
Înalta Curte a admis sesizarea CCR privind investigatorii și colaboratorii procurorilor cu identitate falsă. Până unde se poate limita un drept
Este foarte important ca toți justițiabilii să înțeleagă exact ce presupune sesizarea CCR, deoarece oricine poate fi vizat de o anchetă penală, iar dreptul la un proces echitabil, fără probe falsificate, provocate este unul fundamental.
Prin urmare, procurorii se pot folosi de investigatori, de colaboratori. În unele cazuri, ei devin „martori cu identitate protejată”, măsură extremă, viabilă atunci când există suspiciuni că îi poate fi viața pusă în pericol, se poate dispune ca aceștia să aibă o identitate fictivă în mențiunile procurorilor. Cu toate acestea, dreptul investigatorilor cu identitate protejată nu poate fi extins până la efectuarea unei urmăriri penale în sine. Iată ce spune un alt articol din Codul Penal, în contradicție cu cele atacate la CCR: „Procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta sa fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializati din cadrul Politiei ori de alte organe specializate ale statului”.
Urmează ca această excepție de neconstituționalitate să fie dezbătută de CCR, iar în cazul admiterii, Codul Penal va suferi o altă modificare.
