Asociația OIREP Ambalaje ( Organizație care Implementează Obligațiile privind Răspunderea Extinsă a Producătorului) a lansat un atac dur la adresa instituțiilor publice cu rol în gestionarea deșeurilor din România.
Prin „vocea” Mihaelei Frăsineanu, sunt criticate suprataxarea pentru tona de ambalaje gestionate, obligația de a susține campanii de informare privind colectarea selectivă și lipsa de implicare a Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară în gestiionarea deșeurilor de ambalaje.
În opinia sursei citate, salariile celor de la aceste entități cu atribuții clare în gestionarea gunoiului din țară, sunt susținute aproape degeaba de privați.
„Municipalitățile au primit oportunitatea ca, pe lângă tarifele deja exagerat de mari pentru deșeurile proprii, să beneficieze de alți 40 lei/tona de material de reciclat destinat campaniilor de educare a populației, acestea toate peste taxele locale de salubrizare pe care statul „a uitat” să le scoată din funcțiune.
Astfel, extrem de mulți bani au fost cheltuiți, pe cale de consecință, în inundarea străzilor patriei cu postere, flyers, broșuri și înscrisuri pompieristice despre ecologie, economie circulară, planete verzi și așa mai departe. Fiecare cum s-a priceput, a investit banii prevăzuți în de lege în campanii de mică anvergură, de mic efect și cam atât.
Citiți și: Video: Unde ajunge plasticul nostru?
Atenție – vorbim de aceleași autorități locale care, conform controlului Ministerului Mediului, nu au capacități de colectare separată și sortare a deșeurilor, deși investiții uriașe – miliarde de euro – din bani europeni au fost realizate în infrastructură de colectare separată (igloo-uri, containere, pubele având diferite volume), platforme de depozitare și de sortare a deșeurilor
Război între OIREP-uri și Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară. Cine își asumă suprataxarea
E bine de știut și faptul că eficiența cu care deșeurile municipale sunt colectate separat și reciclate este de maxim 10% din cât se generează de către populația plătitoare, depozitarea în devălmășie la groapă continuând să fie norma.
Banii sunt destinați „gestionării datelor” de către municipalități. Altfel spus, plata salariilor unor angajați ai statului (salariați ai autorităților publice locale) sau privați (salariați ai Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară – ADI, entități de drept privat declarate ca fiind de utilitate publică) este pusă în sarcina altor agenți economici privați – producătorii și importatorii de produse ambalate, prin OIREP-urile care îi reprezintă”, a transmis Mihaela Frăsineanu, director executiv al Asociației OIREP Ambalaje.
Replica NU a întârziat să apară: „Banii colectați de la OIREP-uri sunt folosiți preferențial și defectuos”
În replică, Federația Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară(n.r FADI) susține că risipa de bani este produsă chiar de OIREP-uri.
Citiți și: Mafia deșeurilor a dat în „clocot”. Clanurile de romi din Strehaia au „turnat” nume grele. Milioane de euro pentru milioane de tone reciclate FICTIV(I)
Concret, Liliana Nichita, director executiv, FADI, spune că nu este vorba despre suprataxe, ci despre obligațiile extinse ale producătorului, printre care se numără și informarea cetățeanului.
„În mod eronat se afirmă că salariile angajaților ADI sunt plătite producători prin OIREP-uri. Sumele colectate provin de la populație la cumpărarea bunurilor. Banii colectați de la OIREP-uri sunt folosiți preferențial și defectuos.
În România, tarifele aplicate producătorilor(n.r. de OIREP-uri) sunt mai mari cu aproximativ 10%”, este un fragment din replica transmisă de FADI. O puteți citi integral aici.
Războiul dintre cele două entități are la bază, de fapt, Ordinul ministrului Mediului nr 2190/2021, prin care se prevede că toate costurile nete pentru deșeurile de ambalajele pot fi încasate lunar de către o asociație de dezvoltare intercomunitară. Rezultă, astfel, obligația de a se încheia contract cu astef de asociații. În opinia FADI, dispare competiția neloială a unor OIREP-URI licențiate.
