Roboții de inteligență artificială nu au putut distinge între poze nud și imagini cu caracter erotic, fără conținut sexual explicit, deși permit reclame sponsorizate în care promovează prostituția, nu videochat-ul.
De altfel, interesul public a fost deja argumentat în articolul de săptămâna trecută.
Am zâmbit relaxată, știind că eu utilizez Facebook doar ca instrument de lucru, la fel ca milioane de oameni de pe Pământ. M-a consolat ideea că am dat accept termenilor și condițiilor la înscriere, iar roboții sunt mai supuși erorii decât oamenii. De altfel, gigantul Facebook nu a putut face diferența între părți intime și artă, în cazul unei picturi celebre, realizată de Gustave Curbet. Un tribunal din Franța a admis despăgubiri de 20 000 de euro, deoarece a șters contul unui utilizator după ce a postat-o. Prin urmare, în astfel de zile, când nu mai poți da share, like, report sau delete știrilor ori altor utilizatori, devii un simplu observator.
Falsitatea noastră, cea de toate zilele, s-a transformat într-una de toate filtrele. Am rămas stupefiată în urma postărilor unor fete de 14-16 ani. Nu, nu sunt demodată. Doar că nu înțeleg de ce sunt lăsate să trăiască într-o bulă, când lumea abia le așteaptă hulpavă: gene false( la 14-16 ani, ai genele în creștere, nici măcar nu e nevoie de rimel), buze mărite din setările telefonului, ten corectat cu ajutorul filtrelor, sâni măriți prin aceleași instrumente digitale. Imaginea finală: o catastrofă digitală care șterge naturalețea, frumusețea specifică vârstei. Cine stabilește standardele de frumusețe? Cum ar fi să arătăm toți la fel? Ne-am confunda pe stradă, la magazin, pentru că nu suntem capabili să ne recunoaștem în oglindă?
Like, share, report și delete. Falsitatea noastră, cea de toate filtrele
În cazul adulților, falsitatea capătă alte dimenisuni, uneori grotești. De cele mai multe ori, se postează doar momente „ fericite” , selfie, urări și citate culese de te miri de pe unde. Oameni cu sute sau cu mii de prieteni/contacte virtuale. În realitate, postările acestea selective, dar compulsive, ascund o teamă de a fi refuzat, de a nu fi și tu cum sunt ceilalți, o criză de identitate, care, iată, înseamnă singurătate, anxietate. Tot ce e fals durează puțin.
„ Între stimul și răspuns există un spațiu fragil. În acel spațiu fragil stă puterea noastră de a alege cum răspundem. În răspunsul nostru, stă abilitatea de a crește și libertatea noastră”, spunea Victor Frankl, celebrul psihiatru vienez.
Dove și actrița Ada Galeș au demarat o campanie de conștientizare a propriului corp, de acceptare a acestuia. Mișcarea se numește body posivity. Înveți sau reînveți să accepți corpul pe care îl ai, cu toate punctele forte sau slabe, cu toate imperfecțiunile.
În caz contrar, riști să te cufunzi adânc în depresie. Dacă dai delete unor pistrui de pe nas sau egalizezi buza de sus cu cea de jos-digital, când te vei uita în oglindă și ai să vezi că, în realitate, nu au dispărut, în fapt, nu vei ști cine ești. Îți va fi teamă să te arăți altora așa cum ești.
Impunerea unor standarde false de frumusețe/de fericire are efecte devastatoare asupra adolescenților. Organizația Mondială a Sănătății a atras atenția asupra impactului negativ în rândul adolescentelor. Potrivit unui studiu, 60% dintre fetele cu vârsta cuprinsă între 12-17 ani își modifică fotografiile postate pe rețelele de socializare în mod total, iar 40% dintre ele au probleme mari de relaționare în viața de zi cu zi, fiind complexate de aspectul lor fizic.
Azi e ziua în care Facebook anunță că va șterge orice fel de conținut despre talibani. De asemenea, citesc că, zilnic se efectuează 160 de milioane de apeluri(inclusiv video) prin intermediul Facebook. Zâmbesc din nou, relaxată(…) Dacă dăm delete, înseamnă doar că respingem o realitate, nu că aceasta nu există.
