Senatul a adoptat tacit ieri o propunere legislativă pentru modificarea Codului administrativ prin care se limitează la patru numărul de secretari de stat şi la trei subsecretarii de stat din cadrul unui minister.
Propunerea legislativă este asumată de câțiva parlamentari neafiliați, explicația fiind aceea că reducerea posturilor trebuie făcută „din considerente de eficientizare bugetară”.
Nota de adoptare tacită a propunerii legislative, pentru care termenul de dezbatere şi vot s-a împlinit pe 11 octombrie, a fost citită de vicepreşedintele Senatului Sorin Cîmpeanu ieri, care a condus şedinţa de luni a plenului. Propunerea legislativă a fost trimisă la Camera Deputaţilor, care este for decizional în acest caz.
Potrivit actului, în primul rând este vorba despre limitarea secretarilor de stat la patru, măsură care „ar duce la un maxim de 76 de secretari de stat, respectiv 70, în formula actuală, plecând de la prezumţia că ministerele cu mai puţin de 4 secretari de stat şi-ar păstra organigrama. De asemenea, propunerea vizează şi limitarea număralui de subsecretari de stat la 3”.
Totodată, actul normativ face referire și la competențele secretarilor şi subsecretarilor de stat, care ar trebui să aibă obligația „de a face dovada unor studii superioare de specialitate precum şi a experienţei şi competenţei lor în domenii care prezintă relevanţă pentru îndeplinirea atribuţiilor stabilite”.
Alte măsuri țin de diminuarea numărului de posturi din cadrul cabinetului şi al cancelariei: „În momentul de faţă, 96 de secretari de stat îşi desfăşoară activitatea în cadrul ministerelor, fără a ţine cont de numărul de directori cu rang de secretar de stat. Numărul total al secretarilor de stat este mai mare de 200, potrivit unei investigaţii realizate de reporterii Europa Liberă”.
Din ce s-a transpus pe hârtie, cei mai mulți, câte 7, sunt la Ministerul Transporturilor, MAE, Ministerul Mediului, cel al Dezvoltării și MIPE. La polul opus, cu doar 2 secretari de stat, sunt Ministerul Sportului și MAPN.
Alte modificări menționate sunt în administraţia locală, unde ar urma să fie 7 posturi pentru cabinetul primarului general al municipiului Bucureşti, faţă de 13 în prezent, patru posturi faţă de şase în prezent pentru cabinetul preşedintelui de consiliu judeţean, al primarilor municipiilor reşedinţă de judeţ şi sectoarelor municipiului Bucureşti şi pentru cancelaria prefectului.
Actul normativ a fost înregistrat la Senat pentru dezbatere pe 15 mai, iar pe 23 mai a fost trimis pentru aviz la Consiliul Economic şi Social, la Consiliul Legislativ, dar și pentru punct de vedere la Guvern. Atât Consiliul Legislativ cât și Consiliul Economic şi Social au emis aviz favorabil.
În schimb, Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a transmis aviz negativ, ca și Comisia pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări.
