După incendiul de la Maternitatea Giulești au murit 6 bebeluși. Alți 5 au rămas cu traumatisme ce îi vor afecta toată viața
După incendiul de la Maternitatea Giulești au murit 6 bebeluși. Alți 5 au rămas cu traumatisme ce îi vor afecta toată viața
Advertisement

Sub presiunea firească a opiniei publice, care vrea să afle cât mai repede cauzele și vinovații, se fac anchete superficiale și uneori se recurge la pedepsirea „acarului Păun”, un personaj care ar putea avea o parte din vină, dar nu e principalul vinovat. Legenda „acarului Păun” datează din perioada interbelică, când un accident de cale ferată din zona Buzăului, soldat cu 78 de morți și peste 200 de răniți, a fost „rezolvat” prin condamnarea unui acar, deși alte accidente la fel de grave, de la Băile Felix și Valea Mare, produse din lipsa investițiilor în infrastructura feroviară, au dovedit că vinovații erau la Guvern.

Legenda interbelică a fost repetată și la incendiile de la Maternitatea „Giulești”, Clubul „Colectiv”, Spitalul din Piatra Neamț și Institutul „Matei Balș”, pentru care nu a fost găsit niciun vinovat din instituții guvernamentale, deși repetarea unor astfel de tragedii este în mod evident rezultatul „defecțiunilor” sistemului: subfinanțarea, corupția, preverile legale confuze și superficialitatea controalelor.

Această stare de fapt e datorată incoerențelor legislative în baza cărora este organizat sistemul public, care este la fel de haotic ca legea care îl guvernează și care permite ca pentru o situație de criză răspunderea să fie a tuturor și a nimănui. Spre exemplu, la incendiile produse la spitalele care sunt în administrarea consiliilor județene sau a primăriilor, ar putea fi acuzați și președintele CJ sau primarul pentru o situație care a generat cauza incendiului. Dar când pe un document sunt 5-6 semnături ale directorilor și șefilor din subordinea sa, are timp un președinte CJ sau un primar, care semnează ultimul documentul, să verifice dacă unul din subordonați a greșit sau a ascuns ceva?

Prima tragedie, incendiul de la Maternitatea „Giulești”, a avut loc la două luni după ce Guvernul a redus personalul medical

La două luni după ce Guvernul Boc hotărâse reducerea personalului din spitale în contextul crizei economice, avea loc prima tragedie dintr-un spital din România. Pe 16 august 2010 a fost cuprins de flăcări un salon de la Maternitatea „Giulești”, în care erau internați 11 copii. Incendiul a fost provocat de un scurt-circuit la o priză la care era cuplat un aparat de aer condiționat.

La acel moment, toți cei 11 copii erau în grija unei singure asistente, Florentina Cîrstea, care în momentul producerii scurt-circuitului nu se afla în salon pentru că se dusese la baie. Fumul gros a fost sesizat și de un medic, care a dat alerta la 112. Pompierii au reușit să salveze două perechi de gemeni și o fetiță. Trei bebeluși au murit în incendiu, alți trei au murit mai târziu, la Spitalul „Grigore Alexandrescu”. Alți cinci au suferit traumatisme care îi vor afecta toată viața.

„Vinovata de serviciu” a fost asistenta medicală, care a ajuns după gratii. Toți ceilalți au scăpat ușor

Procurorii i-au considerat vinovați pe asistenta Florentina Cîrstea, pe managerul spitalului, Bogdan Marinescu, pe seful Secției Neonatologie, Adrian Toma, pe șeful Serviciului Tehnic, Vasile Dima și pe electricianul Gigel Oprea, care „instalase” priza ce a generat incendiul.

Au fost trimiși în judecată și la finalul procesului, Curtea de Apel București a condamnat-o la 2 ani și două luni de închisoare cu executare numai pe asistenta Florentina Cîrstea. Toți ceilalți au scăpat ușor: managerul Bogdan Marinescu a primit 6 luni de închisoare cu suspendare, iar șeful secției, Adrian Toma, a fost achitat pentru neglijență în serviciu. Instanța a constatat încetarea procesului penal împotriva șefului Serviciului Tehnic, Vasile Dima, iar electricianul Gigel Oprea a primit un an cu suspendare.

Cine e vinovat pentru că era o singură asistentă pe tură și pentru defecțiunile instalației electrice? Tot asistenta?

Incendiul de la Maternitatea Giulești – prima tragedie într-un spital din România – sursa foto Mediafax Răzvan Chiriță

Era o perioadă în care măsurile de austeritate loveau dur sistemul de Sănătate. În mai, Guvernul Boc anunțase închiderea a 200 din cele 450 de spitale din țară. Austeritatea era resimțită în întreg sistemul de sănătate. Asistenta Florentina Cîrstea, era singură pe tură, dar conform Ordinului 1.500/24.11.2009, privind aprobarea „Regulamentului de organizare și funcționare a secțiilor ATI din unitățile sanitare”, ar fi trebuit să fie două asistente. Ordinul 1.500/2009 nu a mai fost respectat din cauza măsurilor de austeritate. Dacă erau două asistente pe tură, Florentina Cîrstea putea părăsi salonul pentru câteva minute și nu s-ar fi ajuns la o situație critică. A cui e vina?

În altă ordine de idei, personalul tehnic știa cât de nesigură e instalația electrică, dovada fiind faptul că anchetatorii au găsit în Secția de Neonatologie afișe cu umătorul text: „La scoaterea ștecherului țineți de prize. Pericol de ardere a aparatelor și de electrocutare”. Dacă astfel de afișe erau la „Neonatologie”, evident că starea tehnică periculoasă a instalației electrice era cunoscută și de șeful Serviciului Tehnic, Vasile Dima, dar și de șeful secției, Adrian Toma și managerul spitalului, Bogdan Marinescu. Sunt vinovați, pentru că au tolerat o situație care a dus la producerea tragediei, dar au scăpat, fiind pedepsită cu închisoarea numai asistenta, care era mai degrabă o victimă, pentru că își risca zilnic viața lucrând într-un spațiu în care oricând se putea produce un incendiu.

Incendiul de la Clubul „Colectiv”, cea mai mare tragedie de după ’90

Incendiul de la Clubul Colectiv a fost extrem de violent din cauză că pereții erau antifonați cu burete inflamabil. După incendiu a rămas doar betonul

Opinia publică a rămas cu aceeași nemulțumire provocată de tărăgănarea anchetei și în cazul celei mai mari tragedii de după 1990, incendiul de la „Colectiv”, care s-a produs în seara de 30 octombrie 2015, la clubul în care aproximativ 400 de fani rock asistau la concertul trupei „Goodbye to Gravity”, care își lansa albumul „Mantras of war”. Organizatorii anunțau un show de efecte pirotehnice.

La ora 22.30, scânteile artificiilor au aprins un stâlp capitonat cu burete. Flăcările s-au extins rapid. Mulțimea a întrat în panică și în încercarea de a se salva, tinerii s-au călcat în picioare, încercând să ajungă spre singura ieșire disponibilă, o ușă cu lățimea de 80 de centimetri. La ora 22.32 a fost primul apel la 112. 

Echipele de intervenție au acționat cu 75 de autospeciale ISU, 57 de ambulanțe și autospeciale SMURD, 11 echipaje cu apă și spumă, 3 echipaje de descarcerare, 3 echipaje pentru transport victime multiple. În urma incendiului au murit 65 de tineri. Alți 184 de au fost răniți.

Tragedia s-a produs din cauză că pereții erau „antifonați” cu materiale inflamabile 

Incendiul s-a produs din cauză că jerba de scântei de la două artificii a ajuns la unul dintre stâlpii schelei tehnice care a luat foc și scânteile de la acest stâlp au incendiat un alt stâlp, din structura construcției, de la care focul s-a extins la tavanul acoperit cu fâșii de lemn de brad și cu burete neignifug. Flăcările au cuprins rapid și antifonajul poliuretanic de pe pereți, scena, decorul. Schela cu echipament pirotehnic s-a prăbușit peste tinerii aflați lângă scenă.

Conform expertizei Institutului Național pentru Securitate Minieră și Protecție Antiexplozivă (INSEMEX) din Petroșani, clubul era construit din beton armat, fără ferestre și căptușit la interior cu burete pentru antifonare, un material extrem de inflamabil. Pe tavan se aflau și grilaje din lemn de brad uscat, la fel de inflamabil. Clubul nu era dotat cu sprinklere, care se declanșează automat în caz de incendiu. Reprezentantul firmei care a realizat antifonarea a declarat că patronii clubului au refuzat să cumpere material ignifug, întrucât era prea scump. Clubul avea o singură ieșire, o ușă cu lățimea de 80 de centimetri.

Tribunalul București a condamnat 12 persoane la pedepse ce însumează peste 103 ani de închisoare

Procurorii au stabilit că 12 persoane sunt vinovate de producerea incendiului. Tribunalul Bucureşti i-a condamnat pe foştii patroni ai Clubului „Colectiv”,  George Anastasescu, Costin Mincu şi Paul Gancea, la câte 11 ani şi opt luni de închisoare. Administratorul firmei de artificii, Daniela Niţă, a fost condamnată la 12 ani şi opt luni, pirotehnisul Zaharia Viorel, a primit nouă ani şi opt luni, pirotehnistul Moise Marian, a fost condamnat la 10 ani, iar patronul firmei de artificii, Cristian Niţă, a primit trei ani şi jumătate. Judecătorii i-au condamnat la câte 9 ani și două luni de închisoare și pe pompierii Antonina Radu şi George Petrică Matei. Au primit condamnări și trei funcționare ale Primăriei Sector 4:  Aurelia Iofciu, a fost condamnată la opt ani de închisoare, iar Larisa Ganea şi Ramona Moţoc au primit şapte, respectiv trei ani, de închisoare. Instanța l-a condamnat și pe fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu-Piedone, la opt ani şi şase luni. În total, instanța a dispus 103 ani și 8 luni de închisoare.

Tergiversare preferențială. Dosarul referitor la Arafat, Bănicioiu și Oprea, a fost trimis (din nou!) la Parchetul Militar

Doi dintre beneficiarii tergiversării Dosarului Colectiv – Raed Arafat și Nicolae Bănicioiu

De peste 5 ani, cercetarea penală este tergiversată într-o secțiune din dosarul „Colectiv” care vizează intervențiile pompierilor. Această parte a fost disjunsă din dosarul principal la o zi după ce jurnaliștii de la „Libertatea” au dat publicității filmul care demonstra că pompierii ajunși la locul incendiului erau depășiți de situație. Apelul la 112 a fost la ora 22.32, iar primele echipe de intervenție au ajuns la locul incendiului la 22.43. Abia după ce au constatat că este vorba de victime multiple, a fost activat „planul roșu”, care putea fi declanșat de la momentul apelului la 112. Imaginile cu victimele întinse pe asfaltul din fața clubului, civili care cară victime, răniți duși la ambulanțe pe paleți din lemn ne-au revoltat pe toți. Acele imagini au fost ținute ascunse de șefii Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.

În această secțiune a dosarului sunt cercetați și șeful DSU, Raed Arafat, și Nicolae Bănicioiu, fost ministru al Sănătății, acuzați că au întârziat transferul răniților de la „Colectiv” în afara țării susținând că „avem de toate” pentru a-i trata, deși România nu avea condiții pentru tratarea unor astfel de pacienți.

În octombrie 2019, Secția de Urmărire Penală și Criminalistică din Parchetul General trimitea această parte a Dosarului „Colectiv” la Parchetul Militar. Dosarul era considerat de competența procurorilor militari după ce în urma expertizelor s-a ajuns la concluzia că cel vinovat de modul în care a fost coordonată intervenția pompierilor e fostul ministru de interne, Gabriel Oprea.

Dosarul ajungea la Secția Parchetelor Militare din Parchetul General în ianuarie 2020, iar în ianuarie 2021 a fost retrimis de la Parchetul General la Parchetul Militar al Tribunalului Militar București. La 6 ani de la tragedie, încă se mai bâjbâie, nu se știe ce Parchet are competența cercetărilor în acest dosar!

Angajații ISU București-Ilfov au falsificat documentele pentru aprobarea funcționării Clubului „Colectiv” 

Funcționarea Clubului „Colectiv” nu ar fi trebuit să fie autorizată în condițiile în care amenajările interioare erau realizate cu materiale inflamabile. Cei care ar fi trebuit să blocheze autorizarea sunt doi angajați ai ISU, Antonina Radu și Matei George Petrică, care au verificat situația, știau că, clubul nu îndeplinește condițiile „anti-incendiu” și normele de salvare a victimelor unui eventual incendiu, dar nu au făcut nimic pentru a opri funcționarea clubului.

Potrivit rechizitoriului, în perioada septembrie 2014- 30 octombrie 2015, reprezentanții ISU au făcut mai multe deplasări la Clubul „Colectiv”, dar nu au întocmit procese verbale de constatare și chiar au trecut la falsificarea de documente, pentru a facilita funcționarea clubului: „au întocmit în numele SC Colectiv Club SRL şi pentru aceasta, mai multe documente referitoare la protecţia împotriva incendiilor, plan de evacuare a persoanelor/bunurilor în caz de incendiu, dispoziţie privind organizarea apărării împotriva incendiilor, dispoziţii de apărare împotriva incendiilor, fişe individuale de instructaj în domeniul situaţiilor de urgenţă”, se spune în rechizitoriu.

Acuzații de neglijență în serviciu la Primăria Sector 4 pentru emiterea autorizației de funcționare fără aviz ISU

După ce au obținut complicitatea reprezentanților ISU în ascunderea faptului că amenajările clubului erau realizate cu materiale inflamabile, următorul pas al patronilor Clubului „Colectiv” a fost obținerea acordului și autorizației de funcționare de la Primăria Sectorului 4. Procurorii DNA au acuzat de abuz în serviciu pe primarul de la vremea aceea, Cristian Popescu-Piedone, pe Aurelia Iofciu, șefa Serviciului Autorizări Comerciale și două funcționare ale acestui serviciu, Larisa Ganea, consilier superior şi Ramona Moţoc, referent superior.

Potrivit DNA, faptele au constat în eliberarea autorizației de funcționare „într-o modalitate care a încălcat prevederile legale referitoare la securitatea la incendiu, inclusiv prin aceea că nu au fost respectate dispozițiile privind controlul după emiterea autorizațiilor”. Procurorii susțin că primarul Cristian Popescu-Piedone „a eliberat acordul de funcționare și autorizația de funcționare pentru SC Colectiv Club SRL, deși clubul nu era autorizat pentru securitatea la incendiu”.

Jonglerii cu CAEN-ul! Patronii „Colectiv” n-au cerut autorizație pentru „club”, ci pentru „bar”, pentru care nu era necesar aviz ISU!

De fapt, lucrurile au stat cu totul altfel. Patronii de la „Colectiv” își asiguraseră complicitatea reprezentanților ISU, dar asta nu ținea loc de autorizație pentru securitatea la incendiu a clubului cu sute de locuri. Așa că au ocolit legea și au depus la Primăria Sectorului 4 o cerere de obținere a acordului și autorizației de funcționare pentru un bar cu 80 de locuri, pentru care, potrivit prevederilor legale de la vremea aceea, nu era nevoie de autorizație pentru securitatea la incendiu.

În aceste condiții, la Primăria Sectorului 4, cererea patronilor Clubului „Colectiv” a fost abordată în baza Codului CAEN „5630 – Baruri și alte activități de servire a băuturilor”, care include „activitatea de pregătire si servire a băuturilor pentru consumul imediat în incintă”. Această clasă exclude „Cod CAEN 4799 – activitatea discotecilor și ringurilor de dans”, „Cod CAEN 5630 – activități de servire a băuturilor în discoteci” și „Cod CAEN 9001 – spectacole, concerte și activități ale artiștilor individuali cum ar fi actori, dansatori, muzicieni”.

Primăria Sectorului 4 nu le putea cere patronilor de la „Colectiv” o autorizație de securitate la incendiu, pentru că legea nu prevedea o astfel de condiție. Primăria nici nu avea drept să controleze respectarea condițiilor de siguranță la incendii în astfel de spații, pentru că prin Poliția Locală putea verifica doar respectarea programului de funcționare și documentele de proveniență a băuturilor comercializate.

Dacă ar fi respins cererea patronilor „Colectiv” pentru că nu aveau și autorizația de la ISU, funcționarele de la Primăria Sector 4 ar fi fost acuzate de abuz în serviciu, deoarece că ar fi pretins un aviz care nu era prevăzut de lege.

Altfel spus, funcționarele și primarul Piedone aveau de ales între cele două infracțiuni: „abuz în serviciu” sau „neglijență în serviciu”?!

Veriga lipsă din dosarul Parchetului: demonstrarea legăturii dintre primarul Sectorului 4 și patronii „Colectiv”

Procurorii DNA susțin că funcționarele de la Serviciul Autorizări l-au „sprijinit” pe primarul Cristian Popescu-Piedone în comiterea infracțiunii.: „Inculpatele Iofciu Aurelia, în calitate de șefă Serviciului autorizări comerciale din Primăria Sectorului 4 și Ganea Luminița Larisa, angajată a aceluiași serviciu, l-au sprijinit pe primarul Sectorului 4 în emiterea celor două acte administrative, cu încălcarea dispozițiilor legale, în sensul că cea din urmă le-a întocmit, iar prima le-a avizat”.

Expresia „l-au sprijinit” înseamnă că primarul Piedone a inițiat încălcarea legii pentru favorizarea patronilor Clubului „Colectiv”, iar dacă s-a întâmplat asta înseamnă că între Piedone și patronii „Colectiv” a existat cel puțin o discuție în cadrul căreia aceștia să îi fi cerut ajutorul pentru obținerea acordului și autorizației de funcționare. Evident, această acuzație ar trebui susținută printr-o probare a unei întâlniri sau discuții între ei, dar, din câte știm, la dosar nu există o astfel de probă.

 „Spitalul – pericol de moarte!”. Zece români și-au pierdut viețile în incendiul de la Secția ATI a Spitalului din Piatra Neamț

Imaginea șocantă a incendiului de la Spitalul Județean Neamț. A rămas fără cenușă și funingine doar zona în care se aflase un pacient

După cinci ani de la „Colectiv”, o altă tragedie a cutremurat opinia publică. În seara de 14 noiembrie 2020, a izbucnit un incendiu la Secția ATI a Spitalului Județean Neamț. Flăcările au devastat două saloane, în care erau internați 16 pacienți ce sufereau de Covid-19. Medicul Cătălin Danciu a intrat în al doilea salon și a scos pe hol toate paturile în care se aflau pacienți. ISU a intervenit cu 150 de pompieri și 35 de autospeciale, stingând incendiul în 20 de minute.

Opt pacienți au murit în incendiu, alți doi au murit o oră mai târziu. Șase pacienți au fost transferați la unitatea mobilă de la Lețcani, iar dintre aceștia a spraviețuit numai un bărbat în vârstă de 70 de ani. Medicul Cătălin Danciu a fost transportat la Spitalul Floreasca din Bucuresti. Acolo s-a hotărât transferul către Spitalul Militar „Regina Astrid” din Bruxelles, unde este internat și în prezent.

Raportul incendiului de la Neamț, ia-l de unde nu-i! Ministrul Tătaru l-a lăsat pe birou, Voiculescu nu l-a găsit

Raportul despre cauzele incendiului de la Neamț nu prea există. Tătaru l-a lăsat pe birou, Voiculescu nu l-a găsit – Foto rtv.ro.

Cauzele producerii incendiului de la Piatra Neamț nu sunt cunoscute nici astăzi. S-a discutat despre faptul că secția ATI a fost mutată de la etajul 3 la etajul 2, că a fost construit un perete fals care a perturbat circuitele. Autoritățile promiteau un raport tehnic minuțios. Au fost aduși specialiștii de la INSEMEX Petroșani și a fost demarată o serie de controale la secțiile ATI de la spitalele din țară. Echipele ISU, DSP și ISCIR au efectuat 292 de controale şi au identificat la Secțiile ATI 1.921 deficienţe în domeniul apărării împotriva incendiilor.

În ianuarie, au apărut întrebările jurnaliștilor despre raportul de la Piatra Neamț. Ministrul Vlad Voiculescu declara că n-a văzut raportul și că nimeni din minister nu știa de acest raport. Fostul ministru al Sănătății, Nelu Tătaru, a răspuns că a lăsat la minister, pe birou, raportul despre incendiul de la Neamț. Se pare era vorba de raportul de control făcut de ISU și ISCIR, în care nu se spune nimic despre cauzele concrete ale incendiului de la Spitalul Județean Neamț, care a lăsat în urmă doar victime. Niciun fel de explicații!

Anul a început cu o nouă tragedie. Alți 17 români ai murit după incendiul de la Institutul „Matei Balș”

România are nevoie de investiții majore in infrastructură pentru ca aceste incendii să nu mai apară

A urmat o nouă tragedie într-un spital. Pe 29 ianuarie, un puternic incendiu s-a produs la un pavilion al Spitalului Matei Balș. Trei pacienți au murit în incendiu, alt pacient a fost declarat decedat la scurt timp, iar după patru ore o altă victimă a fost găsită în baie, carbonizată. În zilele care au urmat, au murit și alți pacienți internați în pavilionul afectat de incendiu. În total, au murit 17 pacienți.

Din nou au fost aduși specialiștii INSEMEX Petroșani pentru expertiză. S-a constatat că detectoare de incendiu erau numai în cabinetele medicilor, nu și în saloane. S-a vorbit despre faptul că în saloane era frig și rudele unor pacienți ar fi adus aeroterme care ar fi putut produce o scânteie care să aprindă aerul cu concentrație crescută de oxigen.

Pe 10 martie a apărut și un raport de control, în care sunt consemnate cam aceleași cauze ca și la celelate incendii din spitale: instalația electrică proiectată și executată la nivelul anilor 2000-2001, subdimensionată pentru necesitățile actuale ale spitalului, respectiv suprasolicitarea acesteia prin încărcarea cu consumatori de ultimă generație (aparatură medicală, paturi electrice etc).

Scene de groază. Zeci de pacienți de la „Foișor”, scoși din spital în toiul nopții, deși aveau nevoie de asistență medicală

Pacienții de la Foișor evacuați din spital în toiul nopții

Seria de incendii a fost continuată de un incident la fel de grav. Vineri, 9 aprilie, peste o sută de pacienți internați la Spitalul de Ortopedie „Foișor” au fost evacuați de urgență, în toiul nopții, pentru a elibera paturile, din cauză că „Foișorul” urma să devină spital pentru asistența bolnavilor Covid. Dintre acei pacienți, 25 erau programați pentru operații, iar 67 de pacienți fuseseră deja operați și aveau nevoie de asistență medicală. Un număr de 20 de pacienți au fost transferați la alte spitale, restul au fost externați și lăsați în grija famililor.

Transformarea în spital Covid nu era o urgență care să justifice scoaterea pacienților în stradă în toiul nopții. Măsura fusese discutată de pe 3 aprilie, directorul spitalului „Foișor” nu erau de acord cu această transformare și a tergiversat lucrurile. În momentul în care București nu mai erau paturi în unitățile ATI Covid a fost luată decizia evacuării pacienților în toiul nopții, deși evacuarea se putea face și a doua zi.

Evacuarea în forță, noaptea, cu rude chemate de urgență să preia pacienții de la poarta spitalului și sub asaltul protestarilor anti-restricții și a echipelor TV ne-a oferit imaginea concretă a faptului că cei care conduc sistemul de sănătate nu au nicio fărâmă de respect față de pacienți.

Alți 3 pacienți au murit sufocați în TIR-ul ATI de la Spitalul „Victor Babeș”

În loc să fie salvați, pacienții bolnavi de Covid își găsesc sfârșitul in TIR-urile ATI

Pe 12 aprilie, un alt accident tragic s-a produs la Spitalul Clinic „Victor Babeș”. La Unitatea Mobilă ATI, în care erau internați pacienții cu Covid s-au blocat ventilatoarele care asigurau oxigenul, din motive tehnice, în momentul în care presiunea crescuse la 6 bari. Cadrele medicale au reușit să salveze trei pacienți, pe care i-au scos din TIR-ul ATI. Alți trei pacienți nu au mai putut fi salvați.

A fost discutată ipoteza că din eroare o persoană să fi crescut presiunea din instalația de oxigen și asta ar fi dus la blocarea ventilatoarelor. A fost deschisă și o anchetă a Serviciului Omoruri de la Poliția Capitalei și răspunsul va veni. Dar cauza principală este faptul că cei 6 pacienți trebuiau să fie internați într-un salon ATI din spital, pentru că utilizarea unui TIR-ul ATI e recomandată numai pentru internarea temporară a pacienților, pentru 24 de ore, nu zile întregi. Și în acest caz, ca și în cazul de la Spitalul „Foișor”, vinovații trebuie căutați la Ministerul Sănătății, DSU și alte instituții guvernamentale.

Cine e „adevăratul vinovat” pentru aceste tragedii?

Aproape că devine inutil să ne mai întrebăm cine este „adevăratul vinovat”. Este de vină „sistemul” format din zecile de miniștri care au preluat portofoliul de la Sănătate declarând că vin să facă „Reformă” și a făcut-o fiecare cum s-a priceput, unii închizând spitale, alții construind spitale pe hârtie, unii reducând numărul medicilor și asistentelor, alții subfinanțând spitalele până la transformarea lor în spații în care cei ce vin să își găsească sănătatea își pierd viețile din cauza infecțiilor nozocomiale sau incendiilor.

Sentința în dosarul „Colectiv”. Patronii, complicii lor de la ISU și artificierii, au primit ani grei de închisoare

După o lungă serie de amânări, pe 12 mai judecătorii de la Curtea de Apel București au pronunțat sentința definitivă în dosarul „Colectiv”. Cum era de așteptat, au primit pedepse grele patronii clubului, principalii vinovați de producerea tragediei, care au făcut economie la amenajări și au placat pereții, tavanul și stâlpii cu materiale inflamabile. Alin George Anastasescu a fost condamnat la 11 ani și 8 luni cu executare, Costin Mincu va executa 8 ani, iar Paul Gancea va face 6 ani și 4 luni.

Au mai primit ani grei de închisoare, complicii de la ISU ai patronilor clubului, Antonia Radu și George Matei, care vor face câte 8 ani și 8 luni de închisoare pentru că au închis ochii la neregulile din club, pentru că spațiul era amenajat cu materiale inflamabile și nu existau căi de evacuare în caz de incendiu.

Au fost pedepsiți și cei care au instalat artificiile lângă materiale inflamabile. Pirotehniștii Viorel Zaharia și Marian Moise au primit câte 6 ani și 10 luni, cu executare, iar directorul firmei de articii, Cristian Niță, a primit doi ani și 6 luni, dar cu suspendare.

Mii de școli în „pericol de incendiu”, după ce „statul eșuat” a eliminat autorizația ISU din condițiile de acreditare

Funcționarele Primăriei Sector 4 au fost achitate. „Acarul Păun”, adică primarul Piedone, a primit 4 ani de închisoare

Dacă în cazurile celor opt condamnați nu există dubii în ceea ce privește vina fiecăruia dintre ei la producerea tragediei, în privința funcționarilor de la Primăria Sectorului 4 se observă că instanța de apel a cumpănit foarte bine lucrurile.

Au fost achitate toate cele trei funcționare: șefa Serviciului Autorizări din primărie, Aurelia Iofciu, care fusese condamnată de Tribunalul București la 8 ani de închisoare, consiliera Luminița Ganea, condamnată la 7 ani de închisoare și referenta Sandra Ramona Moțoc, condamnată inițial de la 3 ani cu suspendare.

De la 7-8 ani de închisoare „cu executare” la „achitare” e cale lungă. Cele trei erau acuzate de DNA de „neglijență în serviciu” pentru că au întocmit formele pentru obținerea acordului și autorizației de funcționare a Clubului „Colectiv” fără să țină cont de faptul că acel club nu avea autorizație ISU. Pentru un „bar cu 80 de locuri”, cum era Clubul Colectiv declarat în documente de patronii săi, în anul 2015 legea nu impunea condiția existenței autorizației ISU. Acum, după înăsprirea legii din cauza incendiului de la Colectiv, funcționează sute de spitale și școli fără autorizație ISU. Dacă nu ar fi făcut formele pentru acordul și autorizația de funcționare, pentru că nu era la dosar autorizația ISU, cele trei funcționare riscau acuzația de „abuz în serviciu”.  Deci, ele au fost achitate pe bună dreptate.

Dar deși funcționarele Primăriei Sector 4 au fost achitate, primarul Cristian Popescu Piedone, pe care Tribunalul îl condamnase la 8 ani și 6 luni, a fost condamnat de Curtea de Apel la 4 ani de închisoare. În cazul lui nu au funcționat decât parțial raționamentele despre litera și spiritul legii. Oricum, era numele cel mai sonor din lista vinovaților și uneori celebritatea cere sacrificii. Se pare că era deja conștient de asta și primarul Piedone, care în dimineața zilei pronunțării sentinței declara că el și-a ispășit pedeapsa în acești 7 ani de anchete și procese.

„Dacă acarul Păun îi poate învia pe cei morți, sunt gata, eu tac.  Eu pedeapsa mi-am trăit-o acum în cei 7 ani, nevinovat. Nu știi ce înseamnă să nu te poți bucura de ziua de mâine. Dar vreau să răspund pentru ce fac, nu pentru ce n-am făcut. Astăzi justiția își va spune cuvântul”, a declarat Piedone.

Și justiția a vorbit!

Advertisement
VIATudor BĂLĂNESCU
SURSĂZiarul de Investigații
Articolul precedentVaccinare împotriva coronavirusului cu doze expirate
Articolul următorAngajații din Italia, sprijiniți financiar pentru a face față exploziei prețurilor