Derapaje la INRMFB. Cea mai performantă unitate medicală de recuperare și balneologie, împinsă spre declin de managerul interimar

În ultimii ani, s-au făcut pași importanți în reabilitarea unui domeniu medical în care în România se făcea performanță înainte de 1990: balneologia. De fapt, am avut o tradiție de sute de ani.

Calitățile vindecătoare ale apelor minerale de la Herculane au fost descoperite de romani, care au construit „Therme Herculi”, dar stațiunea a fost modernizată după 1736 și a fost vizitată de multe capete încoronate, printre care Împăratul Franz Ioszef și Împărăteasa Elisabeta, Sisi, care considerau Herculane „cea mai frumoasă stațiune de pe continent”. Și stațiunile celebre pentru calitățile nămolului sapropelic, precum Lacu Sărat, erau asaltate de turiști de la 1879, iar nămolul vindecător a stat la baza gamelor de produse „Gerovital” şi „Pell Amar”, foarte căutate de europeni. După 1990, toate acestea au fost distruse, deși turismul balnear este în ascensiune în Europa și stațiuni balneoclimaterice precum Karlovy Vary din Cehia, Baden Baden din Germania, Bagno Vignoni din Italia sau Bath din Marea Britanie, sunt destinații de lux.

Odată cu ascensiunea turismului balnear, în România s-au înființat și unități medicale în acest domeniu. În anul 1924 era înființat la București „Institutul de Balneologie”, al doilea institut de profil din Europa, după cel din Franţa. „Institutul de Balneologie” a devenit unitate spitalicească dedicată recuperării medicale și balneologiei, iar în 1978, a fost înființat și Spitalul Clinic de Recuperare de la Cluj Napoca.

Relansarea acestui domeniu medical a avut loc urmă cu două decenii, odată cu înființarea Institutului Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie (INRMFB), în baza Ordonanţei 109/02.09.2000 , aprobată prin Legea 343/18.06.2002. În primii ani, managerii institutului au fost dr. Kiss Iaroslav, dr. Delia Cinteză și economista Stela Lovin. Din luna aprilie 2009, INRMFB a fost condus de dr Horia Lăzărescu, un manager și un doctor de excepție, care anul trecut, pe 3 octombrie, a suferit un atac de cord, lăsând în urma sa o serie de realizări importante în dezvoltarea unei rețele naționale de centre de recuperare și balneologie, dar și alte proiecte ambițioase pentru viitor.

Din păcate, managerul care a preluat conducerea institului nu se ridică la nivelul doctorului Lăzărescu, fiind mai preocupat de lucruri mărunte, decât de continuarea dezvoltării rețelei de centre și modernizarea îmbunătățirea dotărilor cu echipamente performante.

INRMFB, principala unitate de recuperare și balneologie, dar și de cercetare în domeniul balnear

INRMFB – Institutul Naţional de Recuperare, Medicină
Fizică şi Balneoclimatologie

În ultimii ani, au dezvoltat astfel de servicii medicale și spitale publice sau clinici private, dar principala unitate medicală din domeniu este INRMFB, care asigură tratamentul complex al bolnavilor cu multiple aspecte disfuncţionale în afecţiuni locomotorii, neurologice, post-traumatice, reumatologice, vascular-periferice, dismetabolice, etc. Capacitatea unităților medicale ale INRFMB este de peste 300 de paturi, bolnavii beneficiind de tratamente balneofizice şi de kinetoterapie pentru ameliorarea deficitelor funcţionale şi a tabloului clinic caracteristic diferitelor patologii. Institutul are cea mai importantă bază clinică şi personal universitar implicat în programele de învăţămânţ medical de profil la toate nivelele, studenţi, rezidenţi, specialişti, fiziokinetoterapeuţi, kinetoterapeuţi şi cadre medii de specialitate.

Cercetarea științifică e alt important sector de activitate dezvoltat la INRMFB de managerul Horia Lăzărescu. În institut funcționează un Departament de studii şi cercetare a factorilor terapeutici naturali, legislaţie, acreditare şi avizare, care eliberează autorizații de funcționare în domeniul medico-balnear, dar și mai multe laboratoare specializate, Laboratorul de încercări ape minerale şi nămoluri terapeutice, un laborator de studii hidrogeologice şi balneoclimatice și Laboratorul de studii biochimice şi farmacodinamice a factorilor terapeutici naturali. 

Sub conducerea doctorului Lăzărescu, institutul a devenit o unitate medicală de elită

Managerul Institutul Naţional de Recuperare, Medicină
Fizică şi Balneoclimatologie, Horia Lăzărescu

Specialiștii din domeniu au numai cuvinte de apreciere cu privire la aportul managerului Horia Lăzărescu la transformarea institutului într-o unitate de elită, evaluată la „Categoria 1”, prin reorganizarea circuitelor, optimizarea  procedurilor și modernizarea dotărilor prin aducerea unor echipamente de înaltă peformanță.

În cei 11 ani în care a fost managerul INRMFB, Horia Lăzărescu a reușit să realizeze un proiect antreprenorial de succes, de începere a înființării, la nivel național, a unei rețele de centre de recuperare, medicină fizică și balneologie, prin preluarea unor clădiri în care sunt amenajate noi baze de tratament. În 2012, a preluat Sanatoriul Balnear din Slănic Moldova, care funcționa într-o clădire de pe vremea comunismului și pe care l-a transformat intr-o sectie sanatorială ultramodernă, cu saloane cu două paturi, bazin și piscină pentru hidrokinetoterapie, dotată cu aparatură ultramodernă și personal medical foarte bine pregătit.

În 2019, a mărit capacitatea de tratament a INRMFB prin preluarea de la Primăria Capitalei a clădirii Corp B, de la sediul central al institutului de pe Bulevardul Ion Mihalache. În iulie 2020, a preluat un hotel din centrul Moineștiului, din județul Bacău, care va fi reamenajat și transformat într-un centru sanatorial balnear modern.

Tratamente cu echipamente de înaltă performanță. Cea mai modernă cameră hiperbară din Europa

Dotările secțiilor de tratament sunt de înaltă calitate. Institutul deține cea mai performantă cameră hiperbară din Europa, achiziționată din Statele Unite, la care utilizarea oxigenului se realizează în toată capsula, nu doar cu masca de oxigen.

Au fost achiziționați și doi roboți pentru recuperarea membrelor inferioare și implicit a mersului, necesari pentru pacienții suferinzi după accidente vasculare cerebrale, care nu mai pot merge. După intervențiile de recuperare cu acești roboți au fost obținute rezultate spectaculoase.

Noul manager, Augustin Dima, mai interesat de „interacțiunea” cu bolnavii, decât de conducerea institutului

Augustin Dima – Foto Facebook-

Din păcate, după acești ani de dezvoltare performantă a INRMFB, pe viitor se anunță o perioadă ceva mai tulbure, în care lucrurile nu vor mai vor mai merge la fel de bine, pentru că noul manager al instutului pare să aibă o altă listă de priorități. După ce în octombrie doctorul Horia Lăzărescu a decedat prematur, la numai 47 de ani, la conducerea institutului a ajuns medicul Augustin Dima, care a fost medicul Policlinicii Balneare Pucioasa, din Dâmbovița și a fost adus în București de Horia Lăzărescu, care l-a promovat în funcția de șef al Secției Clinice de Recuperare Medicală – Ortopedie și Traumatologie de la sediul de pe strada Sf. Dumitru.

Un medic pensionar, care și-a petrecut mai multe perioade la sediul de pe strada Sf. Dumitru al INRMFB, tratându-se aici, atât pe vremea vechiului manager, cât și după numirea interimară a lui Dima, a remarcat că noul manager este mai interesat de „interacțiunea” cu pacienții, decât de conducerea institutului.

Din câte am observat eu, se ocupă zilnic, cred că în proportie de 90-95%, de activitatea medicală. Cu toate că el, ca manager, ar trebui ca o mare parte din programul său zilnic să o dedice activității administrative, pentru că la un asemenea spital cred că sunt foarte multe de rezolvat, mai ales acum, în plină pandemie, îl vezi mai tot timpul consultând pacienți, care, bineînțeles că nu sunt înregistrați pe numele său, ci pe numele altor medici din aceeași Secție de Recuperare, Alexandru Cristea și Liliana Petrescu. Din câte am înțeles, asta se întâmpă cu acceptul tacit al doctorului Cristea și doctoriței Petrescu, care nu vor să se pună rău cu șeful secției. Cred că e și puțină teroare în relațiile dintre șeful secției și personalul medical. Se vorbește și de poveștile amoroase ale doctorului Dima, în trecut cu doctorița Daniela Avramescu, acum cu asistenta Mihaela Aninoiu, pe viitor cine știe cu cine. Astfel de relații distrug o echipă medicală. E ceva ce n-am mai văzut în toată cariera mea medicală nici la un spital de urbe mică, nu la ditai institutul. <<Șeful>> ocupă cabinete medicale și consultă pacienții în locul celorlalți medici și astfel comite un abuz, pentru că îi sfidează pe toți ceilalți colegi de breaslă, care sunt și ei medici, ca și el. Îi umilește în ultimul hal. Nu e permis așa ceva într-un institut clinic de nivel național. Altă situație incorectă este că acestor pacienți, înregistrati oficial în documentele medicale ale INRMFB ca fiind pacienții doctorului Cristea sau doctoriței Petrescu, li se prescriu proceduri de masaj și sunt îndrumați la maseurul Ionuț Stoica cu care managerul Augustin Dima colaborează și la alte cabinete medicale private. Din câte am înțeles de la personalul medical, managerul Dima mai colaborează și cu un alt medic, Andrei Lungu, la care trimite pacienții văzuți de el, deși acest doctor Lungu nu are nici un fel de contract de muncă încheiat cu INRMFB, fiind din punctul de vedere al institutului un intrus care are grijă de pacienții văzuți inițial, la INRMFB, de managerul Augustin Dima. E binecunoscuta pasare a pacienților, care se mai practică acum, de la spitalul de stat la cabinetul privat, dar nu mă așteptam să aud de asemenea practici la INFRMB

ne-a relatat medicul

Antecedentele managerului interimar: propriul buzunar e mai important decât casieria institutului 

Această pasiune a managerului interimar al institutului pentru micile câștiguri care pot veni de la pacienți nu este o noutate. A mai comis-o și în trecut. Acum, din poziția de manager simte că are posibilitatea să o „instituționalizeze”. Și pe vremea în care institutul era condus de Horia Lăzărescu doctorul Dima făcea mici „ciubucuri”.

„Dacă vrei să afli ce se întâmplă într-un spital întreabă asistentele. Eu de la <<fete>> am aflat că și pe vremea fostului manager doctorul Dima avea micile lui aranjamente. Practic, sabota INRMFB-ul, în sensul că nu respecta tarifele decise de comitetul director pentru proceduri medicale de recuperare nedecontate de Casa de Asigurări de Sănătate a Muncipiului București pentru toate secțiile INRMFB, în regim Ambulatoriu, respectiv 400 lei de fiecare pacient, pentru 9 zile de tratament, cu proceduri medicale de fiziokinetoterapie. Domnul doctor Dima încasa în buzunarul propriu 300 lei, fără să mai taie chitanța de 400 lei și să depună suma plătită de pacient la casieria INRMFB” a mai adăugat medicul pensionar.

Plus ORTOPLUS!

Dintr-o postare de pe facebook am aflat că aria preocupărilor lui Augustin Dima este ceva mai largă, pentru că își „rupe”din timpul în care ar trebui să se ocupe de manageriatul INRMFB și pentru a se ocupa de infiltații cu acid hialuronic:

Doctorul Augustin Dima colaborează și cu compania farmaceutică ORTOPLUS, de la care procură acid hialuronic pentru a le face infiltrații pacienților săi. Pentru aceste infiltrații încasează de la pacienți importante sume de bani, la negru, fără a le oferi o chitanță. Spre exemplu, tarifele practicate de Dima sunt de 200 de lei pentru o infiltrație cu concentrație 1% de acid hialuronic, iar pentru o infiltrație cu concentrația de 3% pacientul plătește 500 de lei. Acești bani ajung direct în buzunarul doctorului Dima, care nu dă chitanță

Surpriză! Doctorul Dima, „medic primar” la un cabinet care facturează la ROMATSA

În declarația de avere nr 6.375/12.06.2019 a doctorului Augustin Dima, întâlnim la capitolul venituri salariale, pe lângă salariul soției sale, medic primar șef la laboratorul Institutului de boli cardio-vasculare „CC Iliescu”, salariul în valoare 133.584 lei încasat de Dima în calitate de medic-primar șef de secție la INRMFB, dar și un salt salariu, în valoare de 7.200 de lei, încasat de Augustin Dima în calitate de „medic primar” la SC Alex & Adi Medical SRL. În 2018, încasase de la același cabinet medical tot suma de 7.200 de lei. Cum era de așteptat, prezentarea SC Alex & Adi Medical SRL, cu sediul în comuna Ciorogârla, ne clarifică faptul că doctorul Augustin Dima se află într-un mare conflict de interese, încălcând Legea 95/2006, pentru că acel cabinet medical are aceeași activitate ca INRMFB.

„Suntem o unitate protejată de Autoritatea Națională pentru Persoane cu Dizabilități, astfel funcționăm având la bază Legea 448/2006, ceea ce ar permite eventualilor beneficiari să achiziționeze serviciile oferite de noi doar prin redirecționarea unui impozit datorat statului. Firma noastră oferă servicii de fizioterapie, masaj și kinetoterapie, la sediul beneficiarului, aceste servicii putând fi achizitionate într-un pachet sau separat, în funcție de spațiul și suma de bani de care dispune beneficiarul”, se spune în prezentare.

Dar deși este protejată de Autoritatea Națională pentru Persoane cu Dizabilități, ceea ce sugerează austeritate, SC Alex & Adi Medical SRL face afaceri cu una din cele mai risipitoare companii naționale, celebra administrație a serviciilor de trafic aerian ROMATSA SA.

SC Alex & Adi Medical SRL apare sistematic pe lista de plăți a ROMATSA

Potrivit ROGOP 2017 al ROMATSA, compania națională a plătit pe 3 ianuarie către SC Alex & Adi Medical SRL suma de 20.285 lei pentru „servicii fizioterapie și sănătate umană”. Aceleași plăți, de câte 20.285 lei, s-au repetat lunar, pe 1 februarie, pe 1 martie și pe 3 aprilie. Ulterior, facturile au cunoscut o creștere și pe 2 mai, 1 august, 1 septembrie, 1 august și 5 decembrie, ROMATSA a plătit către SC Adi & Alex Medical SRL sume lunare în valoare de câte 25.347 lei.

La una din facturile plătite de ROMATSA către societatea Alex & Adi Medical SRL la care apărea ca „medic primar” doctorul Augustin Dima, explicația despre achiziție, servicii fizioterapie și sănătate umană”, este înlocuită cu alta: „conform contract 340/2009”. Asta sugerează o colaborare de lungă durată a ROMATSA cu Alex & Adi Medical. În declarațiile de avere din trecut ale managerului interimar de la INRMFB nu apar sume încasate de la Alex & Adi Ciorogârla. Să fi fost doar un episod de doi ani? Dar, oricum nu contează, pentru că și aceste încasări ar fi irelevante în contextul celorlalte detalii din declarațiile de avere ale managerului Dima: apartament în București, teren intravilan de 540 mp la Neptun, casă de locuit la Voluntari, casă de locuit la Comarnic, casă de locuit la Sinaia.

Cariera lui Augustin Dima este în „coliziune” cu Legea Reformei în Sănătate


Augustin Dima a fost numit manager interimar pentru 3 luni, respectiv pentru perioada 23.10.2020-22.01.2021. În ianuarie, mandatul i-a fost prelungit cu o lună, până pe data de 25 februarie.
În prima parte a interimatului său, adică de pe 23 octombrie până pe 20 noiembrie, a fost în același timp manager al INRMFB și șef al Secției Clinice de Recuperare Medicală – Ortopedie și Traumatologie, cu încălcarea Legii 95/2006, referitoare la Reforma în Domeniul Sănătății. Era în conflict de interese pentru că deținea simultan două funcții de conducere în aceeași instituție. Dima s-a mai aflat în conflict de interese, tot cu încălcarea Legii 95/2006, pentru că e „medic primar” la Alex & Adi Medical SRL, acel cabinet medical care are aceeași activitate ca INRMFB. O încălcare repetată a acelorași prevederi legale constituie circumstanțe agravante.

Derapajele induse în activitatea INRMFB de managerul interimar sunt la început, încă nu au produs efecte severe, dar e cât se poate de clar că prelungirea acestei situații împinge spre declin cea mai importantă unitate medicală de recuperare, medicină fizică și balneologie, fiind compromisă și strategia de creare a unei rețele naționale a unor centre de tratare a acestor afecțiuni.

Au de pierdut pacienții, au de pierdut cadrele medicale din institut, are de pierdut și statul, singurul care are ceva de câștigat fiind interimarul Augustin Dima.

În urma publicării articolului de mai sus, Managerul interimar Augustin Dima ne-a trimis un drept la replică pe care îl publicăm in continuare exact așa cum acesta a fost primit pe e-mailul redacției. Data publicării dreptului la replică, 22 februarie 2021.