Prahova gunoaielor! Frumos pe hârtie, hidos în realitate!

Județul Prahova este a doua unitate administrativ teritorială ca număr de locuitori, după București, iar una dintre principalele probleme o reprezintă, ca în multe alte zone ale României, salubritatea. Mentalitatea de a arunca gunoaiele oriunde vedem cu ochii nu a fost încă schimbată și oriunde mergi în județ (la deal, la munte, pe malul apelor) te întâmpină mormane de resturi menajere, peturi sau chiar deșeuri provenite din construcții.

ADI Deșeuri, struțo-cămila care stârnește controverse

În anul 2009, autoritățile județene anunțau cu surle si trâmbițe înființarea Asociației de Dezvoltare Intracomunitară pentru Managementul Deșeurilor (ADI Deșeuri). Era considerat un real succes și promitea rezolvarea problemei deșeurilor într-un județ sufocat nu doar de gropi de gunoi, multe neautorizate, dar și de bataluri neecologizate ale rafinăriilor din zonă.
ADI Deșeuri a fost înființată ca un fel de societate pe acțiuni în care toată lumea votează, iar deciziile se iau cu majoritatea voturilor. De reținut că fiecare localitate care a aderat la ADI are un singur vot în Adunarea Generală.

Cu alte cuvinte, Ploieștiul, care are 200.000 de locuitori, are un singur vot, la fel ca și comune precum Lapoș ( 1500 de locuitori) sau Călugăreni ( 2500 de locuitori).

Astfel, locuitorii din mediul rural decid ceea ce se întâmplă atât cu tariful gunoiului în Ploiești, precum și dacă operatorul de salubritate de pe o anumită zonă este sancționat sau nu.

Această problemă a devenit vizibilă în anul 2019, când Ploieștiul s-a confruntat cu o gravă criză a gunoaielor necolectate la timp. Autoritățile locale ar fi dorit rezilierea contractului cu Rosal și găsirea unui alt operator, dar cu un singur vot în ADI, Ploieștiul nu a putut face nimic. Problema cea mai mare o reprezintă zona foarte mare în care operează Rosal, dar și personalul insuficient al operatorului de salubritate.

Șapte zone – ROSAL colectează din aproape tot județul



Consiliul Județean Prahova a implementat faimosul ”Sistem de Management Integrat al Deșeurilor”, un proiect co-finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Sectorial ”Mediu” 2007–2013 și prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014– 2020.

Prin acest proiect a fost constituită și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară “Parteneriatul pentru managementul deșeurilor-Prahova”, din care fac parte Consiliul Județean Prahova și 103 unități administrativ teritoriale din județ. 

Singura localitate care a refuzat să devină parte a acestei asocieri a fost orașul Mizil, care deține propria companie de salubritate.

ADI Deșeuri are în componență două municipii (Ploiești și Câmpina), 11 orașe și 90 de comune. Astfel, ADI Deșeuri oferă (sau mai bine spus ar trebui să ofere) servicii de salubritate pentru 732.000 de cetățeni ai județului Prahova.

Potrivit documentațiilor de atribuire a contractelor, în cadrul acestui proiect sunt deservite un număr de 705.867 de persoane fizice și 11.859 de persoane juridice din județ.

În județul Prahova se ocupă de salubritate cinci operatori: SC Comprest SA Brașov, SC Rosal Grup SA București, SC Floricon Salub SRL, SC Vitalia Servicii pentru Mediu – Tratarea Deșeurilor SRL, Compania de Servicii Publice și Energii Regenerabile Prahova SA.

În cadrul proiectului, Unitățile Administrativ Teritoriale din județul Prahova au fost împărțite în 7 zone de colectare a deșeurilor, astfel:

• Zona 1 – Bușteni, operator COMPREST SA

• Zona 2 – Boldești-Scăieni, operator ROSAL GRUP SA

• Zona 3 – Drăgănești, operator ROSAL GRUP SA

• Zona 4 – Urlați, operator ROSAL GRUP SA

• Zona 5 – Vălenii de Munte, operator ROSAL GRUP SA

• Zona 6 – Valea Doftanei, operator ROSAL GRUP SA

• Zona 7 – Câmpina, operator FLORICON SALUB SA

Gunoaiele prahovenilor pe opt ani costă peste 250 de milioane de euro

Valoarea medie a contractelor, pentru toate cele șapte zone, se ridică la peste 250 de milioane de euro pentru o perioadă de opt ani.

Astfel, pentru zona 1, valoarea medie a contractului atribuit societății Comprest SA este de 22.238.994,63 de lei. Contractul s-a încheiat pentru o perioadă de opt ani, data de începere a acestuia fiind de 01.04.2017.

În zona 1 – Bușteni, în prezent, tarifele calculate la nivelul anului 2020 sunt:

  • 12,44 lei/loc/lună fără TVA pentru colectare în amestec;
  • 10,49 lei/loc/lună fără TVA pentru colectare separată;
  • 337,48 lei/tonă fără TVA persoane juridice.

Cantitatea de deșeuri colectată în această zonă a fost în creștere în ultimii trei ani:

  • 2018 – 7.085,4815 tone;
  • 2019 – 7.377,9749 tone;
  • 2020 – 8.101,2791 tone.

Situația deșeurilor colectate selectiv:

  • 2018 – 304,4778 tone;
  • 2019 – 430,4808 tone;
  • 2020 – 448,8661 tone.


În zonele 2+6, unde operează Rosal Grup SA, valoarea medie a contractului este de 328.634.103,30 lei, încheiat pe o perioadă de opt ani, cu începere de la 1 ianuarie 2017.

Tarifele calculate la nivelul anului 2019 în zonele 2 și 6 în mediul rural:

  • 6,03 lei/persoană/lună fără TVA pentru colectare în amestec;
  • 4,67 lei/persoană/lună fără TVA pentru colectare separată;

Tarifele calculate la nivelul anului 2019 în zonele 2 și 6 în mediul urban:

  • 13,20 lei/persoană/lună fără TVA pentru colectare în amestec;
  • 9,49 lei/persoană/lună fără TVA pentru colectare separată;
  • 310,46 lei/tonă fără TVA pentru  persoane juridice, colectare în amestec;
  • 249,39 lei/tonă fără TVA pentru persoane juridice, colectare separată.

Și în aceste zone operate de Rosal Grup, cantitățile de deșeuri colectate au crescut de la un an la altul:

  • 2018 – 132.512,51 tone;
  • 2019 – 132.643,761 tone;
  • 2020 – 144.040,963 tone.

Situația deșeurilor colectate selectiv:

  • 2018 – 2.122,70 tone;
  • 2019 – 1.943,647 tone;
  • 2020 – 3.256,82 tone.

În zonele 3, 4 și 5 tot Rosal Grup SA este operatorul de salubritate. Valoarea medie a contractului este de 152.317.428,95 lei. Contractul a fost încheiat pentru o perioadă de opt ani, iar data de începere a acestuia este de 01.06.2019.

Tarifele în mediul rural în zonele 3, 4 și 5:

  • 9,25 lei/persoană/lună pentru colectare în amestesc;
  • 6,30 lei/persoană/lună pentru colectare separată.

Tarifele în mediul urban pentru zonele 3, 4 și 5:

  • 14,85 lei/persoană/lună pentru colectare în amestec;
  • 8,63 lei/loc/lună pentru colectare separată;
  • 525,83 lei/tonă fără TVA colectare în amestec persoane juridice;
  • 373,77 lei/tonă pentru colectare separată persoane juridice.

Tarifele pentru zonele 3, 4, și 5 au fost calculate la nivelul anului 2021.

Citește și – Județul Ialomița, între raportările legate de activitatea de salubrizare și realitatea din teren

Cantitatea de deșeuri colectată:

  • 2019 – 17.512,61 tone – pentru că Rosal Grup și-a început activitatea în data de 1 iunie 2019;
  • 2020 – 36.321,49 tone.

Situația deșeurilor colectate selectiv:

  • 2019 – 238,63 tone;
  • 2020 – 924,78 tone.

În zona 7 acționează Floricon Salub SA din data de 01.12.2018. Valoarea medie a contractului încheiat pe o perioadă de opt ani este de 82.844.186,24 de lei.

Tarifele stabilite în zona 7 – mediul rural:

  • 9,60 lei/lună/loc fără TVA pentru colectare în amestec;
  • 8,19 lei/loc/lună fără TVA pentru colectare separată.

Tarifele pentru mediul urban în zona 7:

  • 15,00 lei/persoană/lună pentru colectare în amestec;
  • 133,83 lei/persoanăă/lună pentru colectare separată;
  • 623,11 lei/tonă fără TVA colectare în amestec persoane juridice;
  • 352,85 lei/tonă pentru colectare separată persoane juridice.

Tarifele au fost calculate la nivelul anului 2020.

Cantitatea de deșeuri colectată de Floricon Salub SA în zona 7:

  • 2018 – 1.057,18 tone – operatorul și-a început activitatea în luna decembrie;
  • 2019 – 14.236,272 tone;
  • 2020 – 13.461,016 tone.

Situația deșeurilor colectate selectiv:

  • 2018 – 1,86 tone;
  • 2019 – 1.943,647 tone;
  • 2020 – 3.256,82 tone.

În ciuda promisiunilor siropoase, problema deșeurilor menajere nu a fost încă rezolvată

Rosal Ploiești – Foto myploiesti.ro –

Astfel, Rosal Grup SA pare a fi regina gunoaielor din județul Prahova. Aproape toate contractele au fost atribuite acestei companii, care, surprinzător nu și-a mărit numărul angajaților.

Pentru a face față numărului mare de localități din care ar trebui să colecteze gunoiul, Rosal a găsit mai mulți subcontractanți, dar și așa oamenii se plâng de calitatea slabă a serviciilor de salubritate.

Nici colectarea selectivă nu este punctul forte, deși pe hârtie datele par minunate. În realitate, chiar dacă oamenii colectează selectiv, operatorul de salubritate fie vine să adune deșeurile cu o mașină de gunoi obișnuită, neadaptată colectării selective, fie nu ajunge decât extrem de rar sau chiar deloc pentru a aduna sacii cu selectiv.

Și chiar dacă deține contractele din aproape întreg județul Prahova, Rosalul este o firmă aflată în pragul insolvenței, înregistrând restanțe uriașe la plata salariilor.

Periodic, angajații recurg la greve spontane, fiind disperați că nu sunt plătiți luni întregi.

Mai mult, Rosal Grup SA se zbate la limita procedurii de insolvență, înregistrând datorii uriașe atât la diverși furnizori, cât și la salariați.

În anul 2019, a fost nevoie de intervenția primarului Ploieștiului, Adrian Dobre, și a președintelui Consiliului Județean Prahova, Bogdan Toader, pentru ca mașinile ROSAL să fie primite la rampa de gunoi Boldești Scăieni, societatea înregistrând la acea dată facturi neplătite pentru depozitarea gunoiului de câteva luni.



Deșeuri îngropate în pământ la Drăgănești


Autoritățile județene au raportat cu mândrie, inclusiv în răspunsul la o solicitare a Ziarului de Investigații conform legii 544/2001, că au fost închise toate depozitele neconforme.

În funcțiune mai există două depozite conforme în orașele Boldești Scăieni și Vălenii de Munte. Celor două depozite li se adaugă cinci stații de transfer în localitățile: Bușteni (zona 1), Drăgănești (zona 3), Urlați (zona 4), Valea Doftanei (zona 6) și Câmpina (zona 7).


Situația în teren este alta.

Spre exemplu, la stația de sortare de la Drăgănești, construită cu fonduri PHARE, localnicii au semnalat munți de gunoaie depozitate în fața stației, iar pe un câmp din apropiere au fost descoperite tone de deșeuri îngropate sau, mai bine spus, astupate cu pământ.

Situația a făcut ceva valuri în media, dar nimeni nu a mai spus cum s-a ajuns la îngroparea deșeurilor. Din păcate, situația de la Drăgănești nu a fost rezolvată, iar în luna ianuarie, la sesizarea localnicilor, Garda de Mediu Prahova a amendat Rosal Grup SA în luna ianuarie cu 40.000 de lei pentru depozitare neconformă și a trasat mai multe măsuri cu termene precise.

Prefectura Prahova a anunțat că în urma unui control s-a constatat că la Drăgănești erau depozitate deșeuri municipale amestecate, deși conform Autorizației de mediu activitatea de colectare și transport a deșeurilor menajere adunate din zona 3 Drăgănești ar fi trebuit să se desfășoare, în condițiile legii, astfel:

  • deșeurile reziduale cu biodegradabil de pe domeniul public sunt transportate la Stația de Tratare Mecano-Biologică din Ploiești;
  • deșeurile reciclabile, la Stația de Sortare Drăgănești;
  • deșeurile reziduale cu biodegradabil din piețe, la Stația de Tratare Mecano-Biologică din Ploiești;
  • deșeurile menajere și asimilate, provenite din zona 3 Drăgănești, sunt transportate la Stația de Transfer și Sortare Drăgănești, unde, pe cât posibil, se realizează sortarea acestora, ulterior fiind transportate în vederea tratării/eliminării finale, prin unități autorizate din punct de vedere al protecției mediului.

Nereguli și la Vălenii de Munte

Foto Vălenii de Munte

Același dezastru ecologic îl găsim și la groapa așa zis ecologică de la Vălenii de Munte. Rampa de gunoi de la Vălenii de Munte este un focar de infecție și, în același timp, cea mai importantă sursă de poluare dintr-o zonă frumoasă, împădurită, unde localnicii ar trebui să respire aer curat de munte.  

Munții de gunoi depozitați aici șunt uriași, iar deșeurile ajung și în pădurea din apropiere. Primarul orașului Vălenii de Munte, Florin Constantin spune că  „rampa este autorizată și ar trebui monitorizată de Garda de Mediu Prahova. Din păcate, așa arată un obiectiv autorizat”.



Totul este roz la CJ Prahova


Ziarul de Investigații a adresat o solicitare conform Legii 544/2001 și Consiliului Județean Prahova. Răspunsul a venit din partea reprezentanților ADI Deșeuri, fiind semnat chiar în prima zi a mandatului său de către noul director Cristian Mihai Ganea, fost viceprimar al Ploieștiului.   

Conform răspunsului oferit de ADI, în județ nu există probleme legate de colectarea gunoiului menajer și nici nu au fost acordate amenzi. Ba mai mult, contractul se desfășoară în perfectă legalitate. Niciun cuvințel despre problemele de la rampele existente sau despre cele de la stațiile de transfer.

Sunt director executiv al ADI Deșeuri începând cu data de 1 februarie. Cunosc problemele din acest domeniu din timpul activității mele de viceprimar al Ploieștiului și voi încerca să transform această instituție într-un extrem de activă, care va gestiona ca la carte problema deșeurilor din județul Prahova. Mi-am propus să devenim primul județ din România, în care chiar se colectează selectiv deșeurile, nu doar pe hârtie. Spun acest lucru, deoarece familia mea colectează selectiv și de multe ori ne trezim că nu vine nimeni să ridice deșeurile. Vă propun să discutăm despre această problemă peste un an și dacă atunci nu am intrat într-o normalitate să îmi atrageți public atenția

ne-a declarat Cristian Ganea, directorul ADI Deșeuri


Intențiile noului șef al gunoaielor sunt onorabile, dar nu putem uita că o vorbă veche spune că ”drumul spre iad e pavat cu intenții bune”, iar județul Prahova arată în acest moment ca un rai al deșeurilor.

Malurile râurilor sunt pline de peturi, iar în zonele de pădure găsești peste tot saci cu resturi din construcții sau cu gunoaie menajere. Cât despre colectarea selectivă, aceasta este doar o poveste menită să ia ochii reprezentanților Uniunii Europene, realitatea fiind că, deocamdată, în județul Prahova nu prea există noțiunea de colectare selectivă sau cea de management eficient al deșeurilor.