Momentul este foarte important pentru militanții ecologiști, pentru că dezbaterea publică va contura modul în care va fi rezolvată ecologizarea „muntelui” de zeci de milioane de tone de zgură, dar de modul în care se va face închiderea Haldei Sidex ar fi interesați și procurorii DNA, care la începutul anului au demarat cercetarea penală a fostului ministru al Mediului, Costel Alexe, care a pretins mită de la conducerea Combinatului în schimbul serviciilor sale la închiderea Haldei de Zgură.
Principalele subiecte ale dezbaterii vor fi probabil cele patru „alternative rezonabile” prezentate în Raportul de Impact asupra Mediului al Proiectului „Închidere depozit de deşeuri nepericuloase Halda de Zgură din cadrul Liberty Galaţi SA”. Când ne referim la „alternative rezonabile” intrăm deja pe un teren „minat” de controverse, pentru că termenul „rezonabil” ne sugerează deja că se poate face mai mult, dar e bine să ne mulțumim cu ceva „rezonabil”. Și, desigur, se pune întrebarea dacă „alternativele” sunt „rezonabile” în raport cu calitatea ecologizării zonei sau în raport cu banii investiți, mai mulți sau mai puțini.
Un munte de zeci de milioane de tone de zgură, care trebuie ecologizat la cererea Comisiei Europene
Halda de Zgură este un „munte” de 54.000.000 tone de zgură, pe 110 ha, cu înălţimea unui bloc cu 20 de etaje. Halda a intrat sub incidenţa Directivei Comisiei Europene nr 1999/31/CE, referitoare la depozitele de deşeuri neconforme, care trebuiau închise în 2014. Depozitarea a fost stopată în 2009. Conform măsurilor de conformare incluse în Autorizaţia Integrată de Mediu nr 30/30.10.2007, eliberată de Agenția de Mediu Galaţi, Combinatul Siderurgic putea continua exploatarea Haldei până la 01.07.2014, după care trebuia închisă.
În 2013, fostul patron al combinatului, Lakshmi Mittal, obținea de la Guvernul Ponta amânarea închiderii haldei până pe 16.07.2024. Mittal solicita această amânare pentru că anual e procesată o cantitate de 4.950.000 tone de material, este dusă într-un depozit conform o cantitate de 900.000 tone de zgură și este extrasă o cantitate de 740.000 tone de fier, utilizată în producție, fiind astfel scutit combinatul de importarea în fiecare an a 740.000 de tone de fier vechi, cu costuri enorme. Acum, închiderea Haldei de Zgură nu mai poate fi amânată.
Fostul ministru al Mediului, anchetat de DNA după ce a cerut șpagă pentru a-și oferi serviciile „ministeriale” la închiderea haldei
Pe data de 7 ianuarie, DNA anunța începerea urmăririi penale a fostului ministru al Mediului, Costel Alexe, acuzat de luare de mită și instigare la delapidare și unui director de la Combinatul Siderurgic „Liberty” din Galați, acuzat de dare de mită și delapidare. Potrivit DNA, Alexe a pretins mită de la directorul combinatului pentru alocarea gratuită a unor certificate pentru emisii CO2, dar și pentru ca el, ca ministrul al Mediului, să susțină măsurile favorabile combinatului la închiderea Haldei de Zgură.
În perioada martie-aprilie 2020, suspectul Alexe Costel, în calitate de ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor ar fi pretins, în mod direct, de la o persoană din conducerea unui combinat siderurgic, suspect în cauză, mai multe produse din tablă (tablă cutată, țeavă pătrată, țeavă rectangulară și rulouri de tablă) în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu referitoare la alocarea, cu titlu gratuit, către fabrica respectivă, a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și la monitorizarea măsurilor luate de această fabrică pentru închiderea unui depozit de deșeuri neconforme (haldă de zgură)
se spunea în comunicatul DNA
Șpaga în natură, adică cele de 22 tone de laminate, în valoare de 103.000 lei, a fost „livrată” pe 23 aprilie 2020 și 7 iulie 2020, unei firme administrate de soția lui Alexe. Ulterior, a fost dezvăluit și numele directorilor din combinat implicați în acest caz, directorul general al „Liberty” Galați, Bogdan Grecu și country managerul „Liberty Steel”, Ionel Borș. Cei doi au fost retrași din funcții.
Procedurile s-au derulat în 2020, anul în care Alexe a fost ministru al Mediului
Procurorii DNA nu au dat nici un detaliu despre modul în care s-a implicat sau urma să se implice fostul ministru al Mediului în asistarea închiderii haldei, dar un lucru cert este că procedurile s-au derulat în anul 2020, când Alexe era ministrul Mediului. Administrația Combinatului „Liberty” a început demersurile în martie 2020, după ce pe 31 ianuarie 2020 ministrul Costel Alexe efectua o vizită la combinat însoțit de liderul PNL Galați, senatorul George Stângă.
Administrația Combinatului „Liberty” a obținut o primă aprobare pe 24 august, iar pe 15 octombrie 2020 a primit de la Agenția de Mediu Galați „Îndrumarul privind ceea ce trebuie să conțină Raportul de Impact asupra Mediului al proiectelor Închidere depozit de deşeuri nepericuloase Halda de zgură din cadrul Liberty Galați SA și Stabilizare mal drept curs de apă Mălina”. Raportul de Impact asupra Mediului a fost depus la Agenția de Mediu Galați, iar pe data de 28 ianuarie 2021 administrația „Liberty” a mai depus două anexe.
Pe 25 ianuarie, devenise director executiv al Agenției de Mediu Galați Sorin Adrian Pârvu, care este finul de cununie al senatorului George Stângă. Așa cum a relatat „Ziarul de Investigații”, a fost o numire prin forțarea legii, în decurs de o lună Pârvu fiind plimbat pe la Primăria Ghidigeni și Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate pentru a deveni funcționar public și apoi director.
La zece zile de la numirea sa, pe 5 februarie Pârvu a stabilit pentru data de 11 februarie 2021, la ora 15.00, dezbaterea publică a proiectelor „Închidere depozit de deşeuri nepericuloase Halda de zgură din cadrul Liberty Galați SA” și „Stabilizare mal drept curs de apă Mălina”.
Surpriză! Avem o singură dezbatere a închiderii Haldei și două Rapoarte de Impact asupra Mediului, unul de 247 pagini, altul de 80
Am avut o mare surpriză în momentul în care am căutat Raportul de Impact asupra Mediului al celor două proiecte supuse dezbaterii publice și am descoperit că există 2-3 rapoarte, toate realizate de specialiștii de la Secția de Sisteme Termomecanice a SC ISPE Proiectare și Consultanță SA București.
Primul Raport de Impact asupra Mediului, cel de 247 de pagini, analizează impactul generat de lucrările propuse prin proiectele „Închidere depozit de deşeuri nepericuloase Halda de Zgură din cadrul Liberty Galaţi SA” şi „Stabilizare mal drept curs de apă Mălina”. Are codul de document „8633/2019-2.3-S0109949-N0”.
Am mai intrat și în posesia altui raport care are tot 247 de pagini, dar care are un cod de document diferit: „8633/2019-2.10-S0112326-N0”. La 247 de pagini pline de date tehnice cu privire la concentrațiile unor poluanți, limite admise, valori preconizate, efecte previzibile asupra mediului, etc. este imposibil pentru un nespecialist să descopere diferențele dintre cele două rapoarte.
Am mai descoperit și un al-III-lea raport, care are 80 de pagini și este intitulat „Închidere depozit de deșeuri nepericuloase Halda de Zgură din cadrul Liberty Galați SA”. Are codul de document „8633/2019-2.3-S0109949-N0”, identic cu codul de document al primului dintre cele două rapoarte de 247 de pagini.
Este o situație confuză, pentru că sub același „cod document” avem două rapoarte diferite, unul de 247 de pagini, altul de 80 de pagini, care conțin analize diferite, primul referindu-se la închiderea Haldei de Zgură și stabilizarea malului bălții Mălina, iar cel de al-II-lea vizând numai la închiderea Haldei. O dezbatere publică ca cea din cazul de față ar trebui să se bazeze pe invocarea unor prevederi din Raportul de Impact asupra Mediului, care ar putea fi specificate prin „pagina x, paragraful y”, dar condițiile în care ai documente diferite cu lucrurile se complică. N-o să ne lansăm într-un proces de intenție, probabil că dezbaterea de la Clubul „Liberty” se va baza pe unul din rapoartele de 247 de pagini, dar astfel de confuzii în derularea unei dezbateri atât de importante dă naștere unor serioase suspiciuni.
Miza dezbaterii publice? Cea mai avantajoasă variantă din cele patru „alternative rezonabile” propuse prin raport
Pentru gălățeni și locuitorii din Movileni, Șendreni și Smârdan, localități aflate în preajma Haldei de Zgură, este importantă modalitatea aleasă pentru închiderea acestui depozit, pentru că zeci de ani halda a poluat zona, în primul rând prin praful luat pe sus de orice rafală de vânt.
Până acum se știa de faptul că ecologizarea haldei se va face prin acoperirea cu un strat de pământ fertil, pe care va fi vegetație și vor fi plantați arbori. Acum, apar și alte variante. Prin unul din cele trei Rapoarte de Impact asupra Mediului sunt propuse patru „alternative rezonabile”.Aceste alternative sunt:
1. Închidere conform Ordinului 757 din 26 noiembrie 2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor emis de MMGA (Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor);
2. Închidere prin autocimentarea stratului superficial de zgură;
3. Închidere prin acoperire cu un strat de pământ;
4. Închidere prin utilizarea pentru acoperire a unei soluţii de polimer/răşină.
„Alternativa rezonabilă 1”. Închidere conform Ordinului 757/2004 a Ministerului Mediului
Această alternativă presupune acoperirea muntelui de zgură cu un strat geocompozit de minimum 30 cm, format din nisip și deșeuri de construcții, peste care se pune o geomembrană din PEHD cu grosimea de 2 mm, care la rândul ei e acoperită cu geotextil, peste care se pune un strat drenant cu grosimea de 30 cm, format din pietriș. Peste stratul de pietriș se pune un geotextil permeabil, care va fi acoperit cu strat de pământ argilos, nisip şi pietriş cu grosimea de 85 cm şi un strat de minim 15 cm de pământ vegetal.
Autorii raportului susțin că „aplicarea acestei alternative nu este oportună”, deoarece „deşeurile existente pe halda nu conţin materie organică şi nu emană gaze”. Alt argument pentru care această variantă nu este oportună e că „prin procesul de autocimentare a suprafeţei zgurii, apele meteorice nu se vor infiltra în corpul depozitului, vor fi preluate de rigole perimetrale bermei, transportate şi debuşate în balta Malina Sud prin intermediul unei rigole”.
Aflăm ceva și despre costuri: „pentru acoperirea haldei cu un strat de pământ argilos de 85 cm este necesar un volum de cca. 935.000 mc de pământ, ceea ce ar conduce la dislocarea unei mari cantităţi de resursă naturală şi costuri mari pentru refacerea zonei de prelevare a acestei resurse”.
Practic, sugestia autorilor studiului este că acoperirea cu pământ, cea mai prietenoasă cu mediul, e prea costisitoare și dacă nu-s emanate gaze și nici nu-s compuși organici care să fermenteze, poate fi lăsată așa cum e, pentru că oricum apele din ploi și zăpezi se vor scurge pe pantele muntelui de zgură.
„Altenativa rezonabilă 2”. Închidere prin autocimentarea stratului superficial de zgură
Această variantă se bazează pe faptul că „autocimentarea stratului superficial de zgură este un proces fizico-chimic care determină formarea unei cruste rigide la suprafața haldei”, iar odată solidificată crusta, praful nu va mai fi luat de vânt.
Autorii raportului susțin că operațiunea e simplă: „După remodelarea haldei, se vor efectua stropiri ale zgurii, accelerând procesul de autocimentare, până la momentul formării unei cruste. Astfel va fi asigurată atât stabilitatea generală a haldei, cât şi cea antierozională, impactul acesteia asupra mediului fiind diminuat semnificativ”.
Înțelegem că asta e o alternativă nu numai „rezonabilă”, ci și „oportună”, pentru că e foarte ieftin să uzi Halda de Zgură cu furtunele autospecialelor de pompieri și gata, impactul Haldei asupra mediului dispare!
„Alternativa rezonabilă 3”. Închidere prin acoperire cu un strat de pământ
Această variantă presupune acoperirea haldei cu un strat de 15 cm de pământ. Dar autorii raportului nici nu mai intră în detalii și explică și de ce: „este necesar un volum de cca. 150.000 metri cubi de pământ (ar însemna dislocarea
unui strat de 0,4 m adâncime de pe o suprafata de 33,9 ha)”, care ar însemna costuri mari cu manopera.
Dar se adaugă și costurile cu transportul, estimate la 3,6 milioane euro. Deci și această variantă e cam inoportună din punctul de vedere al autorilor raportului.
„Alternativa rezonabilă 4”. Închidere prin utilizarea pentru acoperire a unei soluţii de polimer/răşină!?
Această variantă luată în calcul de autorii raportului presupune ca „după remodelare, suprafaţa haldei sa fie stropită cu o soluţie de polimer/răşină. După uscarea stratului superficial, va rezulta o crustă cu rol de a impermeabiliza suprafaţa depozitului şi de a împiedica spulberarea prafului din depozit”, dar asta ar însemna efectuarea sistematică a unor „lucrări de refacere a crustei pe suprafaţa extinsă a depozitului”. Costurile pentru realizarea acestei alternative sunt mari, de 5,4 milioane euro. Deci pică și asta!
Argumentul bombă! „Alternativa” optimă e „autocimentarea”, pentru că va permite reluarea exploatării haldei
Am lăsat la final unul din argumentele autorilor Raportului de Impact asupra Mediului a închiderii Haldei de Zgură pentru varianta „autocimentării”. Iată cum sună acest argument:
„Totodată, în viitor, funcție de dezvoltarea zonei, apariția de noi tehnologii, etc., există posibilitatea exploatării materialului conținut în haldă şi utilizării acestuia, promovându-se astfel conceptul de economie circulară”. Asta ar însemna că nu e cazul să nu ne grăbim cu închiderea haldei, pentru că poate cândva, în viitor, ar putea fi reluată exploatarea haldei și poluarea zonei.
Este varianta perfectă și pentru combinat, pentru că în loc să cheltuie o groază de bani pe acoperirea cu pământ, o rezolvă mai ieftin, cu furtunele de apă! Rămâne de văzut ce se va întâmpla la dezbaterea publică.
