Ofițerii de informații încă mai sunt priviți drept „securiști”, lucru care nu a fost deloc pe placul directorului Serviciului Român de Informații (SRI), Eduard Hellvig. Totul a pornit de la un eveniment de la Pitești, organizat în memoria fostei Securități. Reacția publică a lui Hellvig a venit, însă, destul de târziu, la aproape o lună distanță de la această manifestare.
„Se vorbește în continuare despre oamenii din SRI ca despre securiști. Ceea ce este complet nedrept. Însă cei care populează astăzi această instituție merită să se vorbească despre ei în termeni corecți. Majoritatea sunt tineri, de 30-40 de ani, și au aflat despre vechea Securitate din cărți și din arhive. De curând, a apărut în mass-media un articol în care se vorbea despre construcția unei troițe dedicată ofițerilor de informații din toate timpurile într-un cimitir din Pitești. Cu siguranță, inițiatorul acestui demers cât și tinerii care au participat la acea inaugurare nu au auzit de experimentul Pitești, de ororile făcute de fosta Securitate în anii 50 și cred că a fost o greșeală. Eroii trebuie căutați oriunde în altă parte decât printre structurile regimului totalitar din trecut. Cu tot respectul, SRI este o instituție care își cinstește eroii săi care s-au sacrificat pentru construcția statului democratic și atât”, s-a exprimat directorul SRI, Eduard Hellvig.
De ce s-au inflamat spiritele la Pitești și de ce SRI este privită drept o instituție comunistă
În fapt, în luna septembrie ac, în Cimitirul Eroilor din orașul Pitești a fost ridicat un monumentului dedicat eroilor fostei Securităţi. Acțiunea a fost organizată de Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din Serviciul Român de Informaţii (SRI). Membrii acestei organizații ar fi cooptat și tineri care nu au trăit în comunism, însă, ar fi lansat mesaje în spațiul public catalogate totalitare.
Primii care au reacționat și au cerut statului român să înlăture monumentul de la Pitești au fost reprezentanții Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER)
„Ridicarea unui monument funerar în onoarea foştilor ofiţeri de Securitate şi amplasarea sa în incinta Cimitirului Eroilor din Piteşti este un act revoltător, de o crasă impietate la adresa adevăraţilor eroi ai României. (…) Cele mai multe decese ale „luptătorilor frontului nevăzut” din Departamentul Securităţii Statului au avut loc în timpul confruntărilor cu adevăraţii eroi ai României, ofiţerii, profesorii, muncitorii, ţăranii, preoţii şi studenţii, care s-au împotrivit cu arma în mână comunismului, impus în România de Armata Roşie şi Partidul Comunist Român”, a transmis IICCMER.
Monumentul e la „locul lui”. Mult zgomot pentru nimic
Și deputatul Alexandru Muraru reprezentant Special al Guvernului României pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului și Xenofobiei, a cerut autorităților să înlăture monumentul de la Pitești, dar totul a fost „mult zgomot pentru nimic”. Surse autorizate au menționat, pentru zin.ro, că „monumentul e la locul lui”.
„Orice încercare de relativizare a rolului jucat de Securitate este un afront adus victimelor regimului comunist şi ne scoate de pe orbita europeană, unde prezervarea şi consolidarea unei culturi a memoriei faţă de cei care au suferit de pe urma regimurilor totalitare este sacrosanctă”, afirmă Muraru.
Evenimentul de la Pitești nu ar putea fi considerat „ilegal”, având în vedere că este organizat de o organizație înființată juridic( Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din Serviciul Român de Informaţii), susțin unii juriști consultați de zin.ro.
Cu toate acestea, manifestarea de la Pitești demonstrează, într-o oarecare măsură, cât de „scindată” e viziunea românilor față de o instituție a statului menită să ne asigure drepturi fundamentale: SRI. Sunt factori istorici, sociologici, care țin de educație, de transparență în administrație, de comunicare în „situații de criză” și chiar de patriotism, în această situație.
Faptul că mulți parlamentari, chiar europarlamentari(cazul lui Traian Băsescu, fost președinte al României) au fost declarați „foști colaboratori ai Securității”, instituție care a torturat un număr (încă) necunoscut de români, a lăsat urme adânci în percepția românilor: democrație sau securitare, după 33 ani de la căderea regimului Ceaușescu, încă se duce un război inegal între Securitate, victimele acesteia(inclusiv moștenitorii). Unii au dreptate, alții doar putere!
