Groapa agregate minerale Targsorul Vechi - Prahova

Articolele din Observatorul de Prahova anunțau, cumva pe bună dreptate, că zona de lângă Târgșorul Vechi, Prahova, e pe cale să devină o mare groapă de gunoi. Nu aveam nici cea mai mică idee despre ce aș putea găsi acolo. Inițial am fost tentat să merg incognito, însă, dacă lucrurile ar fi stat așa, era clar că cineva trebuia să-și spună punctul de vedere.

Am luat legătură cu proprietarul gropii, adică cu Ninel Alexandru, cel care deține și Woma Construct. Am fost surprins de faptul că primul lucru pe care l-a spus a fost că mă așteaptă acolo, la fața locului, pentru a mă convinge de adevăr.

Câteva zile mai târziu am ajuns la groapă fără un anunț prealabil

L-am sunat pe Ninel Alexandru cu câteva minute înainte de a ajunge și am decis să mergem împreună la locul faptei. Nu departe de șoseaua principala (DN 1A), praful provocat de traficul mașinilor de mare tonaj se vede de departe. Era clar că în zonă se lucrează. Voiam să văd și să filmez mașini de 20 de tone pline cu gunoi cum, în mod ilegal transportă și depozitează deșeuri destinate gropilor de gunoi autorizate. Apropiindu-mă însă, am văzut camioane de 20 de tone care cărau moloz din construcții sau demolări și pământ. Câteva sute de metri mai spre vest de groapa lui Ninel Alexandru am văzut cum iau naștere două…bazine (?) imense în care era apă. Înțeleg că acolo va fi o fermă piscicolă.

Pe marginea drumului din pietriș, frumos adunate erau deșeuri menajere

Pe toată lungimea drumului, pe ambele părți, din loc în loc, erau grămezi mici de deșeuri. Că erau saci cu gunoi menajer sau că erau saci cu deșeuri reciclabile, ori pur și simplu gunoi, nu aveau ce cauta acolo. “Uite, se vede cum primăria a făcut iar curat pe aici. Mai facem și noi, cei care lucrăm aici, mai face și primăria…” mi-a spus Ninel Alexandru. Peisajul era din ce în ce mai urât. Într-un final, intrăm pe groapa despre care citisem.

“Aici deja am astupat”

Groapa agregate minerale Targsorul Vechi – Prahova

Pe ambele părți ale drumului erau săpate șanțuri de aceeași lungime cu drumul. “Aici a săpat primăria pentru a împiedica mașinile care vor să descarce ilegal în groapă, să pătrundă. Da, este o metodă care funcționează pentru că nu se mai încumetă să intre cu mașinile spre gropi pentru că ar rămâne în aceste șanțuri”. În România anului 2023 când toți vorbim despre inteligența artificială și despre digitalizare, Primăria Târgșorul Vechi se apară (din caua lipsei de fonduri) cu tranșee de cei care aruncă deșeurile pe câmp ori în gropile lăsate neastupate.

Am ajuns și la groapa despre care citisem. Recunosc, nu-mi imaginam că poate fi atât de mare. Dezastrul lăsat în urmă de cei care au exploatat gropile pentru “agregate minerale” (pietriș) pentru construirea autostrăzii A3 București – Ploiești, se vede, e adevărat, din avion.

“Uitați, de acolo, de unde am intrat, după gardul ăla, până aici, am astupat. Groapa era până la gard”. Dacă nu mi-ar fi spus, sincer, nu mi-aș fi dat seama. Terenul era drept și părea stabil. Era acoperit cu pământ, nu se vedeau resturi din demolări ori alte deșeuri.

De unde vine mirosul?

M-am uitat cu mare atenție în groapă, acolo unde se vedea că se lucrează la umplere. Am căutat cu privirea o pungă de plastic, ceva deșeuri care nu aveau ce căuta acolo…nu am văzut așa ceva. În articolele pe care le citisem era vorba despre “mafia gunoaielor” și despre mirosuri insuportabile. Pot înțelege că mafia gunoaielor făcea alte planuri atunci, și clar, pentru alte locații, dar nu pot înțelege cum mirosurile insuportabile dipăruseră și ele. Am vrut să văd și partea opusă a gropii care era la aproape 1000 de metri de locul în care ne aflam atunci. Ajunși acolo am găsit și sursa mirosului. Trei grămezi de compost. Da, în groapa respectivă ajunge și compostul care ajută la completarea spațiilor dintre molozul din demolări, la stabilizarea acestuia, dar, cel mai important, ajută la refacerea sănătății terenului.

Peste câțiva ani, datorită compostului, când groapa va fi total acoperită, poți să speri că vei mai planta ceva pe terenul respectiv. Altfel, pentru a reda terenul agriculturii, va trebui să folosești probabil mai mult îngrășământ (chimic) pentru a ajuta la creșterea plantelor.

De unde vine fumul?

Reclamațiile oamenilor vecini cu groapa se refereau și la “fum din arderi” ilegale de deșeuri. Explicația dată de Ninel Alexandru a fost una de bun simt: “…ora la care au văzut dumnealor fum era una matinală. Compostul avea o temperatura mai mare decât cea a mediului înconjurător în acel moment, și se elibera abur”.

Polițiștii care au ajuns la fața locului au constat acest lucru. Garda de Mediu a venit, nu a găsit urme de arderi, s-a convins că fumul era de fapt abur.

Dezastrul ecologic de la Târgșorul Vechi este incontestabil. Faptul că probabil, aceste gropi se fac în continuare în zonele în care România construiește autostrăzi trebuie să fie atent monitorizat și verificat periodic. Degeaba îl bagi la închisoare (dacă îl mai prinzi vreodată) pe vinovat pentru că echilibrul natural a fost stricat pentru zeci de ani.

Cei care sunt obligați să urmărescă aplicarea acestor aceste legi, să le îmbunătățească, să le aplice, de cele mai multe ori sunt oameni fără experiență, numiți politic, degrabă bucuroși să-i facă pe plac stăpânului care i-a pus în acel loc “călduț”. Cu astfel de scăpări legislative, cu astfel de oameni în funcții cheie, cu astfel de mentalități învechite, România nu va putea prea curând să emită pretenții de a sta la aceeași masă cu celelalte țări europene. Înainte să ne “distrugă străinii”, ne distrugem noi, și o facem cu simț de răspundere.

VIASorin PREDA
SURSĂZiarul de Investigații
Articolul precedentEx-ministrul Dan Vîlceanu, pro moțiunea împotriva lui Marius Budăi: „Am votat pentru demiterea ministrului!”
Articolul următorDETALIAT – Dosarul tensiunilor dintre România și Ucraina în navigația pe Dunăre: blocada „Rostock”, războiul „celui de al 3-lea pavilion” și din nou Bîstroe 
Senior partner Ziarul de Investigatii