În februarie și martie, mari cantități de levigat neepurat deversate de la depozitul Bârcea Mare au inundat mai multe terenuri din preajma Devei, Simeriei și comunei Băcia, pe o distanță de aproximativ 8 kilometri. O parte din levigat a ajuns în apele Mureșului. Localnicii susțin că aceste deversări se produc sistematic, de 3 ani, adică de când Supercom SA a preluat de la CJ Hunedoara administrarea depozitului Bârcea Mare. Deversarea din primăvara acestui an a fost cea mai mare și efectele poluării erau vizibile, prin iarba „arsă” de apele infestate.
Care a fost răspunsul autorităților din Hunedoara? Specialiștii de la „Apele Române”, Administrația Bazinală „Mureș”, au făcut analize de laborator pentru a determina concentrațiile substanțelor nocive, dar rezultatele analizelor au rămas în mare parte secrete. Spre exemplu, la „azot amoniacal” este ascunsă concentrația de 100 de ori mai mare decât limita maximă admisă. Cei de la „Apele Române” nu au reușit nici să estimeze cantitatea de levigat deversată în apele Mureșului. Garda de Mediu Hunedoara a aplicat Supercomului o amendă de 100.000 de lei, o sumă nesemnificativă în raport cu milioanele încasate de firma lui Ciuclea prin decontarea raportărilor false de la tratarea deșeurilor. Iar „capo di tutti capi”, președintele CJ Hunedoara, Laurențiu Nistor, a vizitat zona și a constatat că levigatul de la Bârcea Mare este „o apă limpede”!
Alertă la 112! Iarba de pe terenurile de la Deva și Simeria, „arsă” de „zeama de gunoaie” deversată de Supercom de la Bârcea Mare
Pe 20 februarie, un localnic a alertat autoritățile prin 112 după ce a observat că pe terenurile agricole și pe islaz iarba era arsă din cauza unor ape de culoarea petrolului, care se scurgeau dinspre depozitul Bârcea Mare. Pericolul era imens, pentru că levigatul infestase apa unui izvor la care oamenii își adăpau animalele.
„Am observat apa de culoare maroniu-închis, de culoarea petrolului. Era arsă toată iarba pe unde se scursese acea apă. Se vedea că erau și depuneri pe pietre. Deversarea se întindea pe distanță de kilometri, până la Mureș, dar a ajuns mai mult în zona terenurilor agricole.Acolo e și o zonă în care pasc animalele. Încă de acolo de sus, unde deversau ei, e zonă de izlaz și erau foarte multe oi, pentru că aici, la noi, sunt foarte mulți cu oile. Sunt cel puțin vreo trei mii de oi. Acolo este și un izvor și se vărsa în apa aia, de unde venea izvorul și vă dați seama, oile se băgau, să se adape. Problema cea mai mare este să nu mai facă, că nu e prima oară când se întâmplă”
ne-a declarat Laurențiu Popescu, care a telefonat la 112 pentru a anunța deversarea
Supercom deversează levigat de 3 ani! „De vreo trei ani, tot mereu au făcut la fel”, susține un localnic
Nu a fost prima deversare și foarte probabil că nu va fi nici ultima. Aceste inundații cu levigat ale terenurilor agricole din zonă se tot repetă de peste trei ani de zile și nu-i o coincidență că asta se întâmplă de când Supercom administrează Centrul de Management Integrat al Deșeurilor (CMID) Bârcea Mare.
„Ei fac asta de ani de zile, an de an. De vreo trei ani, tot mereu au făcut la fel. De trei ani am tot sesizat. Deci, gândiți-vă că ei tot mereu au deversat, nu în cantitățile astea mari, dar au deversat. Dar în ultima vreme au deversat fără milă. Eu cred că au spălat niște rezervoare și au aruncat, au deversat cu ce au spălat acolo. Asta-i părerea mea. Acolo a fost unitate militară și au fost niște rezervoare. Prima dată când s-a întâmplat, am crezut că sunt deșeuri petroliere, că au spălat buncărele ălea. Am zis că li s-or fi spart și s-a scurs. În prima fază nu m-am agitat, dar când au început să continue…”
spune Laurențiu Popescu.
Hunedoreanul a mai observat că de obicei deversările se produc atunci când plouă: „Și întotdeauna, fac așa când plouă. Când ploua, dădeau drumul tare”. Este foarte clar și de ce deversările au loc pe ploaie, pentru că apa pluvială diluează levigatul scurs și astfel este diminuată poluarea terenurilor.
Cei de „Apele Române” – SGA Hunedoara încearcă să ascundă dezastrul din vorbe: „deversarea a fost stopată la ora controlului”
În urma apelului la 112, au fost alertate Garda de Mediu Hunedoara și sucursala „Apele Române” – Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Hunedoara, Administrația Bazinală „Mureș”. Cei de la SGA au prelevat probe de levigat, au făcut analize de laborator, dar rezultatele nu au fost făcute publice. „Ziarul de Investigații” a solicitat SGA Hunedoara mai multe informații despre această poluare. „Sursa acestei poluări a constituit-o deversarea levigatului prin preaplinul bazinelor de colectare de la baza deponeului de deșeuri menajere CMID Barcea Mare, deversare care a fost stopată în momentul controlului realizat de către SGA Hunedoara și Garda de Mediu, în data de 20.02.2021”, se spune în adresa nr 4.566/RF/22.10.2021, semnată de Aurica Las, directoarea SGA Hunedoara.
De fapt, efectele acestei deversări au afectat zona timp de o lună, fapt confirmat și de șefa SGA Hunedoara: „În perioada imediat următoare, ca urmare a măsurilor impuse, SC Supercom SA a început vidanjarea apei poluate acumulată pe pârâul Tampa, în zona de subtraversare a podului de cale ferată din orașul Simeria. În această zonă apa stagna din cauza lucrărilor la podul de cale ferată, doar o mică cantitate scurgându-se prin șiroire spre râul Mureș.
În data de 16.03.2021, din cauza ploilor abundente, debitul pârâului Tampa a crescut, iar prin conducta de preaplin din zona de stagnare, apele au ajuns în râul Mureș. Nu se poate estima cantitatea de levigat descarcată în râul Mureș”, se mai spune în adresa SGA Hunedoara.
Deci levigatul neepurat deversat de Supercom SA de la depozitul „ecologic” Bârcea Mare, „deponeul” cum îl numesc localnicii, a ajuns în apele Mureșului în două etape, prima oară „scurgându-se prin șiroire”, iar a doua oară pe 16 martie, când ploile au umflat apele pârâului din zonă, care au ajuns în Mureș cu tot cu levigat. Din moment ce timp de o lună, atât în februarie, cât și pe 16 martie, diverse cantități de levigat au ajuns în apele râului, avem o concluzie foarte clară: Mureșul a fost poluat sistematic de levigatul deversat de Supercom SA.
Potrivit SGA Hunedoara, ar fi fost doar niște „creșteri semnificative” ale concentrațiilor poluanților
Confirmarea SGA Hunedoara. Levigatul a inundat terenurile agricole din zonă și nu se știe cât au fost afectate acestea de poluare
În privința efectelor poluării, răspunsul oferit de SGA Hunedoara este succint: „Rezultatele analizelor de laborator pentru indicatorii de calitate ai probelor de apă prelevate din pârâul Tampa în perioada 20.02-17.03.2021 au indicat creșteri semnificative ale concentratiilor de CBO5 (consum biochimic de oxigen), CCO-Cr (consum chimic de oxigen), NH4 (azot amoniacal) si NO3- (nitrați), față de valorile normale care caracterizează calitatea apelor de suprafață.
La data primelor verificări pe teren, respectiv 20.02.2021, s-au înregistrat pe pârâul Tampa, la intrarea în orașul Simeria, valori de 214 mg/l CBO5, 853 mg/l CCOCr, 98,7 mg/l azot amoniacal, 43,9 mg/l nitrați. Menționăm că nu a fost identificată prezența metalelor grele în probele de apă analizate”, se spune în adresa SGA Hunedoara.
Ni s-au oferit niște cifre, dar niciun detaliu despre depășirile concentrațiilor maxime admise. Am comparat noi aceste date cu prevederile „Normativului privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanți a apelor uzate industriale și orășenești la evacuarea în receptorii naturali” (NTPA-001/2002) și am constatat că avem de a face cu următoarele depășiri: la consum biochimic de oxigen concentrația de 214 mg/l reprezintă o depășire de 8,5 ori a limitei maxime admise, de 25 mg/l, iar la consumul chimic de oxigen era depășită limita maximă (de 125 mg/l) de 6,8 ori. La nitrați, era depășită de 21 de ori limita maximă, iar la azot amoniacal, era depășită concentrația maximă admisă de 32 de ori.
În realitate, levigatul „marca Supercom” a avut depășiri de la până la 100 de ori a concentrațiilor maxime admise
Situația reală a fost cu mult diferită față de prezentarea liniștitoare din adresa SGA Hunedoara, deoarece concentrațiile poluaților au fost cu mult mai mari decât cele prezentate. Pentru că poluarea a fost semnalată prin 112 și a dus și la infestarea apelor Mureșului, cazul a fost raportat „mai sus” și de acolo, de „mai sus”, am reușit să intrăm în posesia tuturor rezultatelor analizelor de laborator.
În ziua producerii deversării, pe 20 februarie, la ora 15.00, la punctul „Depozit Supercom – evacuare în canal Tampa”, era o depășire mare la azot amoniacal (NH4), la care a fost constatată în levigat o concentrație de 62 miligrame pe litru (mg/l), în condițiile în care, conform normativului NTPA001, limita maximă admisă e de 3 mg/l. Deci era o depășire de 20 de ori a limitei maxime admise. La azotați (NO3), concentrația constatată la analiza din laborator a levigatului era de 52,6 mg/l, în condițiile în care valoarea maximă admisă e de 37 mg/l.
În același punct, consumul biochimic de oxigen (CBO5) era de 103 miligrame O2 pe litru (mgO2/l), în condițiile în care limita maximă admisă, conform normativului NTPA001, este de 25 mgO2/l. Deci era o depășire de 4 ori a concentrației maxime admise. O depășire de peste 4 ori era și la alt indicator al consumului chimic de oxigen (CCOCr), la care a fost constatată o valoare de 414 mg/l, de 4 ori mai mare decât limita admisă, de 125 mg/l.
Dar după patru zile, pe 24 februarie, la ora 14.35, analizele de laborator indicau că la punctul „pârâu Tampa – aval Depozit Supercom” era la consum chimic de oxigen (CCOCr) o concentrație de 528 mg/l, de 4,2 ori mai mare decât limita admisă, iar la azot amoniacal o concentrație de 76,7 mg/l, fiind depășită limita concentrația maximă admisă de peste 25 de ori.
O săptămână mai târziu, pe un teren din zonă, pe care încă mai era o baltă de levigat, erau constatate valori imense. Astfel, la punctul „băltire în brazdă lângă gard deponeu Supercom”, analizele conținutului levigatului indicau la consumul chimic de oxigen o valoare de 1.798 mg/l, în condițiile în care limita maximă admisă este 125 mg/l. Deci era o depășire de 14,3 ori a limitei maxime admise. La azot amoniacal (NH4), conținutul era de 319 mg/l. Concentrația maximă admisă era depășită de 103 ori!
Explicația Gărzii de Mediu Hunedoara: „nu s-au constatat evacuări de ape potențial poluate”!?
„Ziarul de Investigații” a solicitat și Gărzii de Mediu Hunedoara mai multe informații în legătură poluarea cu levigat. Răspunsul primit este uluitor, pentru că deși a fost aplicată Supercom SA o amendă de 100.000 de lei, ni se spune că, practic, poluarea nu a existat, pentru că nu erau ape poluate:
„La momentul realizării verificărilor în teren, nu s-au constatat evacuări de ape potențial poluate, dar s-a putut configura un traseu al deversării de la amplasamentul CMID Bârcea Mare până la pârâul necadastrat afluent al pârâului Tampa. Cu ocazia controlului a fost întocmită o notă de constatare prin care s-au impus măsuri de remediere, iar verificările s-au desfășurat atât în ziua controlului cât și în perioada următoare, în special pentru a se pentru a se urmări dacă mai au loc deversări.
Ca urmare a constatărilor GNM – CJ Hunedoara a sancționat operatorul economic cu amendă în valoare de 100.000 lei”, se spune în adresa 3708 /HD/ 18.10.2021, semnată de comisarul șef al Gărzii de Mediu Hunedoara, Dorel Ovidiu Bretean.
„Capo di tutti capi”, președintele CJ Hunedoara, Laurențiu Nistor: „levigatul este apă limpede”!
Nu putea rămâne în afara subiectului Consiliul Județean (CJ) Hunedoara, care este proprietarul de facto al Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor și al Depozitului Bârcea Mare, construite în baza unei finanțări europene de 55 milioane euro. CJ Hunedoara este și titularul Autorizației Integrate de Mediu nr 2/15.05.2017, pentru administrarea depozitului Bârcea Mare, pe care a tranferat-o către Supercom SA odată cu semnarea contractului pentru administrarea depozitului. În aceste condiții, președintele CJ Hunedoara, Laurențiu Nistor, este un fel de „capo di tutti capi”, pentru că este principalul decident în privința bunului mers al salubrizării în Hunedoara. El poate interveni atunci când apar probleme. După producerea deversării, Laurențiu Nistor i-a dojenit pe reprezentanții Supercom și le-a cerut să înlăture efectele poluării, după care a venit personal la Bârcea Mare pentru a spune că lucrurile sunt în regulă.
La trei săptămâni după deversarea levigatului, într-o miercuri, șeful CJ Hunedoara a vizitat Depozitul Bârcea Mare însoțit de reprezentanții Gărzii de Mediu și SGA Hunedoara, pentru a verifica modul în care Supercom SA respectă măsurile dispuse în urma deversării de levigat de pe 20 februarie.
„Am fost mulţumit că am făcut această vizită inopinată. Am văzut bazinele unde se colectează levigatul, am văzut că după ce trece prin cele trei staţii, levigatul ajunge să fie apă limpede. Măsurătorile realizate de reprezentanţii de la Apele Române au arătat faptul că levigatul nu a ajuns în râul Mureş. Ei au declarat răspicat că râul Mureş nu este afectat de levigat”, declara Laurențiu Nistor a doua zi, în cadrul unei conferințe de presă.
Lucrurile mergeau atât de bine, încât pe 16 martie, o cantitate mare din levigatul acumulat în albia pârâului Tampa a fost deversată în Mureș, fapt recunoscut de SGA Hunedoara în adresa către „Ziarul de Investigații”, în care se spune că „nu se poate estima cantitatea de levigat descărcată în râul Mureș”.
Șeful ADI Deșeuri susține că doi ani depozitul Bârcea Mare n-a produs levigat. Practic, îi dă dreptate celui care a sunat la 112
În aceeași conferință de presă, directorul ADI Deșeuri, Dan Stoian, a produs o explicație interesantă. Referindu-se la poluarea cu levigat, Stoian a spus că în primii doi ani depozitul Bârcea Mare nu a produs levigat și n-a fost nevoie ca staţiile de epurare să funcţioneze la capacitate. Însă în toamna lui 2020, în urma precipitaţiilor abundente, bazinele în care e colectat levigatul s-au umplut și în momentul producerii unor pene de curent, situaţia a scăpat de sub control şi levigatul a ajuns pe terenurile din jurul depozitului Bârcea Mare.
Citește și Supercom merge cu levigatul înainte. Amenzile de la Garda de Mediu, apă de ploaie
Asta se coroborează cu observațiile Agenției de Mediu Hunedoara, conform cărora epurarea apelor uzate s-a făcut prin cele două module existente, din care „a funcționat disconitinuu, în funcție de necesități”, iar „această situație a condus la poluarea semnificativă cu levigat din februarie – martie 2021”.
Aici ar fi de clarificat mai multe lucruri. În primul rând, de ce în primi doi ani nu ar fi apărut levigat la Bârcea Mare, deși erau stocate zeci de mii de tone de deșeuri menajere? Nu s-au descompus acele deșeuri? Greu de crezut. Oricum, afirmațiile referitoare la umplerea bazinelor de levigat la ploile din toamna anului 2020, urmată de deversarea pe terenurile agricole din zonă, confirmă cele relatate de hunedoreanul care în februarie a anunțat deversarea de levigat la 112 și se referă la spălarea sistematică a unor bazine și deversarea apei infestate, a levigatului de fapt, pe terenurile din zonă.
La CMID Bârcea Mare există echipamente de colectare a levigatului. De ce nu le-au folosit oamenii Supercom?
Prevenirea deversărilor este prevăzută în Autorizația Integrată de Mediu nr 2/15.05.2017, în baza căreia Supercom SA administrează depozitul Bârcea Mare. La punctul 9.2.5 din autorizație se precizează: „Nu este permisă evacuarea niciunei substanțe sau materii care poluează mediul în apele de suprafață sau canalele de colectare a apelor pluviale de pe amplasament sau în afara acestuia”.
Așadar, nicio cantitate din levigatul rezultat prin descompunerea deșeurilor nu trebuia să ajungă pe terenuri din zonă sau în canalele de colectare a apelor pluviale. Supercom trebuia să colecteze întreaga cantitate de levigat. Depozitul Bârcea Mare este prevăzut cu echipamentele necesare pentru colectarea și epurarea levigatului și colectarea apelor pluviale. La depozit există două module pentru epurarea apelor uzate, adică a levigatului. Unul din module a funcționat discontinuu, în funcție de necesități, iar celălalt nu a funcționat deloc.
Prin Autorizația de Mediu nr 2/2017, Supercom SA este obligat să întocmească „Procedurile de automonitorizare tehnologică privind funcționarea instalațiilor de epurare a apelor uzate și a apelor pluviale”, prin care sunt raportați indicatorii funcționării instalațiilor, dar nu există astfel de documente. Dacă modulele n-au funcționat, de unde rapoarte de activitate?
Agenția de Mediu i-a transmis lui Ciuclea mai multe notificări în legătură cu suspendarea activității Supercom la Bârcea Mare
În acest caz a încercat să facă ordine și instituția care a emis autorizația, Agenția de Protecția Mediului (APM) Hunedoara. Agenția nu poate interveni, așa cum o poate face Garda de Mediu, dar are obligația de a constata cum s-a produs deversarea de levigat și dacă au fost încălcate prevederi din Autorizația de Mediu nr 2/2017, să suspende până la 6 luni activitatea Supercom SA la Bârcea Mare, pentru adoptarea măsurilor care să prevină noi deversări.
Prin adresa nr 1.911/04.03.2021, APM Hunedoara a transmis o primă notificare, iar prin adresa nr 2.247/16.03.2021, agenția a revenit cu o nouă notificare către administratorul unic al Supercom SA, Ilie Ciuclea, solicitându-i îndeplinirea obligațiilor legale: „Agenția pentru Protecția Mediului Hunedoara transmite următoarea Notificare titularului Autorizației Integrate de Mediu nr 2/2017, Supercom SA, care are obligația să transmită Procedurile de automonitorizare tehnologică a CMID, privind funcționarea instalațiilor de epurare a apelor uzate și instalațiilor de evacuare a apelor pluviale din 2017 până în prezent, precum și documentele care să confirme restabilirea conformității cu pct 9.2.5 din Autorizația Integrată de Mediu nr 2/2017, după fenomenul de poluare cu levigat din perioada februarie – martie 2021. Termenul de conformare se cumulează cu Notificarea 1.911/04.03.2021 și este de 60 de zile de la data de 08.03.2021”. Evident, nu s-a întâmplat nimic.
Prin adresa nr 2.684/29.03.2021, APM a revenit cu a 3-a notificare către Ilie Ciuclea, dar și către președintele CJ Hunedoara, Laurențiu Nistor, Prefectura Hunedoara, Garda de Mediu și primăriile din Deva, Simeria și comuna Băcia. În urma acestei notificări, ar fi trebuit să fie realizată, de către experți acreditați, „investigarea preliminară a suprafețelor de terenuri afectate de poluarea cu levigat deversat în exteriorul amplasamentului CMID în perioada 20.02.2021 – 17.03.2021 pe teritoriul administrativ al UAT-urilor Deva, Simeria și Bacia”. Dar nici această notificare nu a avut vreun ecou. Nu a fost nimeni interesat. Nici măcar „capo di tutti capi”. Concluzia este că n-a fost levigat, ci „apă limpede”!
Hunedorenii, avertizați că nu mai pot face agricultură pe terenurile inundate cu levigat de Supercom
Pe 22 martie, APM Hunedoara s-a adresat Primăriilor din Deva, Simeria și comuna Băcia, solicitându-le date despre suprafețele de terenuri agricole afectate de poluarea cu levigat și atrângând atenția că populația trebuie avertizată „despre riscul potențial ca aceste terenuri să nu mai fie compatibile cu aceasă folosință”.
Este o situație aberantă. Practic, cei care au terenuri agricole în acea zonă plătesc taxele din care CJ Hunedoara plătește serviciile Supercom SA, iar Supercom SA le-a inundat terenurile cu levigat, împiedicându-i să își folosească terenurile așa cum ar vrea. Sunt captivi într-o situație e coșmar, alegându-se și cu banii dați pe serviciile Supercom, și cu terenurile otrăvite cu levigat de același Supercom SA.
