Mafia fondurilor europene

Patronii IMM reclamă că selecția proiectelor s- a făcut pe baza clientelismului politic și nu pe principiile fixate de UE

Scandal la Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului. După publicarea  rezultatelor aplicanților înscriși în cadrul măsurii 3 – “Granturi pentru investiții acordate IMM-urilor”, patronii firmelor din România acuză statul că nu a selectat corect câștigătorii granturilor, fără respectarea pricipiilor fixate de Uniunea Europeană.

Redăm comentariile patronilor pe rețele de socializare

‘’E de mirare cum majoritatea celor admiși au depus proiectele în ultimele 3 zile de funcționare ale platformei. E destul de clar ca unii au beneficiat de informații.O investigație ar fi binevenita în acest sens’’

‘’Majoritatea firmelor castigatoare in procent de 90% sunt ale lor (firme de casa) cu finantarea de achizitii apartamente si spatii comerciale, ‘’

‘’Achiziții de imobile cu discount de 200.000 EUR, asta oferă măsura 3. Foarte puțin probabil ca efectul celor 550 mil. euro să se simtă în economie. Rezultatul este normal atâta timp cât primul scop declarat al măsurii este „cheltuieli cu realizarea/achiziția construcțiilor”. Pentru angajații mediocri ai statului român investițiile sunt aberațiile de la PNDR. Când va ajunge statul să nu mai investească în panseluțe, borduri, pavaj, mobilier urban la prețuri supraevaluate atunci nu vom mai avea astfel de programe jenante’’

‘’Anterior pandemiei Covid 19 si chiar pe parcursul pandemiei, companii din Romania semneaza si deruleaza contracte de finantare cu surse proprii/cofinantari de 10-20% -30% pe investitii. Pentru a sustine companiile intr-o perioada de criza, guvernul ofera solutia- masura 3, solutie imbratisata de zeci de mii de firme care sunt dispuse sa cofinanteze investitii cu mai mult de 50%. Mai mult, desi cofinantarea este de min 15% si pentru a obtine 100 puncte trebuie sa fii dispus sa cresti la peste 35% , atentie..FARA A LIMITA ACEST %, primul criteriu la baraj este TOT % de cofinantare. Pe de o parte guvernul creeaza o competitie artificiala, devenita licitatie cu ” plic inchis” fara a LIMITA procentul de cofinantare, pe de alta parte, firmele chiar liciteaza si se arunca in conditiile in care majoritatea nu au cofinantare sau bancile nu le vor aproba credite si , desigur, nu vor putea contracta. In plus, masura 3 a permis, in mod exceptional, finantarea si a achizitiilor de spatii ( hale, spatii comerciale, spatii de lucru,etc) , o cheltuiala eligibila deloc potrivita pentru sustinerea activitatilor in aceasta perioada, insa care a condus si la o crestere ” de sezon – masura 3″ a preturilor imobiliarelor cu pana la 30% (si cresterea cofinantarii reale de la 50% cu cat s-a aplicat pe masura 3, devine 65-75%- si rog a constata cele consemnate la inceput, pentru ca procentele s-au cam inversat, si 10-20-30% a devenit astfel FINANTARE si nu cofinantare). Aceasta crestere pe imobiliare a fost insotita si de o crestere la fel de artificiala si pentru alte categorii de investitii ( utilaje, softuri, etc) pe fondul mediatizarii acestei masuri 3 „salvatoare” pentru mediul de afaceri romanesc. In final, nu vor fi sprijinite firmele care chiar au nevoie de suport pentru mentinere si care au fost afectate de criza si care nu au fost dispuse sa contribuie cu mai mult de 35%’’

Ajutoare doar  pe hârtie

Potrivit unor surse neoficiale din minister, doar13 % din firmele care au aplicat  au șanse să se califice în această sesiune și maxim 5% au șanse reale să implementeze proiectele

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului a comunicat că în perioada 3 decembrie 2020-29 ianuarie 2021, au aplicat 27.736 firme pentru ajutor financiar. Conform procedurii de implementare a măsurii, admiterea la finanțare se va face în ordinea descrescătoare a punctajului obţinut la evaluarea planurilor de investiții on-line. La punctaje egale, departajarea se va face în funcție de procentul cofinanțării, valoarea cifrei de afaceri și ordinea înscrierii aplicației.

Bugetul, fără componența de contribuție proprie, alocat pe cele opt Regiuni de dezvoltare este:

a) Bugetul alocat pentru Regiunea București – Ilfov este în valoare totală de 347.173.994 lei;

b) Bugetul alocat pentru Regiunea Centru este în valoare totală de 271.883.528 lei;

c) Bugetul alocat pentru Regiunea Nord-Vest este în valoare totală de 281.916.856 lei;

d) Bugetul alocat pentru Regiunea Sud-Est este în valoare totală de 292.343.648 lei;

e) Bugetul alocat pentru Regiunea Sud-Vest este în valoare totală de 235.488.120 lei;

f) Bugetul alocat pentru Regiunea Nord-Est este în valoare totală de 344.477.610 lei;

g) Bugetul alocat pentru Regiunea Sud-Muntenia este în valoare totală de 309.656.058 lei;

h) Bugetul alocat pentru Regiunea Vest este în valoare totală de 231.553.481 lei.