Procurorul DNA Doru Ţulus, protector al mafiei imobiliare

Consiliul Superior al Magistraturii îl protejează pe procurorul Doru Ţulus, şeful Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie din cadrul DNA, devenind astfel complice într-un caz flagrant de încălcare a legii. De mai bine de doi ani, CSM refuză să soluţioneze o plângere împotriva procurorului Ţulus, acuzat de muşamalizarea unor afaceri necurate ale mafiei imobiliare din capitală. CSM nu numai că nu a deschis nicio anchetă în cazul procurorului, dar vara aceasta l-a reconfirmat  în funcţia de conducere de la DNA.

Culmea ironiei, în octombrie 2006, CSM îl găsise pe acelaşi  procuror responsabil de „deficienţe grave”, precum înregistrarea eronată a actelor de sesizare, fapt ce a dus la nesoluţionarea la timp a unor cauze. Explicaţia atitudinii protectoare a CSM ar putea fi găsită la…Cotroceni. Este un fapt de notorietate că Doru Ţulus se bucură de sprijin din partea preşedintelui Traian Băsescu.

În mai 2007, procurorul Doru Ţulus, şeful Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie din cadrul DNA, a dispus neînceperea urmăririi penale într-un caz flagrant de conflict de interese, în care a fost implicată Clitemnestra Volschi, la acea vreme consilier local PSD la Primăria sectorului 2 Bucureşti. Volschi avea, în acelaşi timp, calitatea de acţionar şi unic administrator al Central Residential Park, care ulterior a construit un cartier de blocuri, în imediata apropiere a sediului Poliţiei Române, din Capitală.

Sesizarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie a fost făcută de Mugur Ciuvică, preşedintele Grupului de Investigaţii Politice.

Mugur Ciuvică a reclamat că, în 26 ianuarie 2005, Consiliul Local al Sectorului 2, prezidat de Clitemnestra Volschi a aprobat mai multe Planuri Urbanistice de Detaliu (PUD). Hotărârea de Consiliu şi fiecare din cele patru anexe ale acesteia au fost votate şi semnate, în calitate de preşedinte de şedinţă, de Clitemnestra Volschi. Printre PUD-uri se numără şi cel pentru construirea unui ansamblu rezidenţial, pe o suprafaţa de 28.000 de metri pătraţi, situat pe strada Dinu Vintilă, nr. 6.

Ansamblul, de fapt un cartier de locuinţe de lux, era edificat de Central Residential Park SĂ, firmă din grupul Niro. Ce a omis să spună consilierul PSD cu nume complicat a fost tocmai faptul că această firmă aparţine unui grup de interese din care făcea parte ea însăşi. Practic, Clitemnestra Volschi şi-a aprobat singură construirea unui cartier de blocuri. Pe baza Hotărârii Consiliului, SC Central Residential Park SA a primit Autorizaţia de Construire şi Autorizaţia de Organizare de Şantier nr. 473/19V din 12.05.2005.

Conflict de interese flagrant

Conflictul de interese este evident în acest caz şi este sancţionat de legislaţie. Potrivit articolului 46 din Legea administraţiei locale (215/2001), „nu poate lua parte la deliberare şi la adoptarea hotărârilor consilierul local care, fie personal, fie prin soţ, soţie, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local”. Aceeaşi lege prevede că hotărârile adoptate de consiliul local cu încălcarea dispoziţiilor articolului 46 sunt nule de drept. Iar nulitatea se constată de către instanţa de contencios administrativ. Prin urmare, în calitate de asociat şi administrator unic al firmei Central Residential Park SA, Clitemnestra Volschi avea un evident interes personal în adoptarea Hotărârii Consiliului Local prin care a fost aprobat PUD-ul pentru construirea cartierului rezidenţial.

Cazul, muşamalizat la DNA

Răspunsul DNA a venit pe 30 mai 2007 dată la care, în ciuda tuturor evidenţelor, procurorul Doru Ţulus a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de Clitemnestra Volschi. Concluzia procurorului a fost incredibilă: că Volschi a procedat corect atunci când şi-a aprobat singură construirea unui cartier de blocuri în vederea vânzării cu profit.

În rezoluţie, procurorul a susţinut că aprobarea Planului Urbanistic de Detaliu nu implică un interes patrimonial, acesta neconferind dreptul de a construi. Ţulus a  adus şi argumente, cel puţin fanteziste. Potrivit acestuia, Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, ar prevedea la art. 48 că Planul Urbanistic de Detaliu este o „documentaţie tehnică”, fără nicio legătură cu autorizaţia de construire propriu-zisă. Oricine are cât de cât idee despre urbanism şi-ar da seama de aberaţia lui Ţuluş, de o incompetenţă vecină cu prevederile Codului Penal. Astfel că afirmaţia lui Mugur Ciuvică este chiar elegantă, el a caracterizat argumentaţia procurorului Doru Florin Ţulus ca „stupidă şi mincinoasă”.

Stupidă pentru că, potrivit legislaţiei în vigoare, în România, PUD-ul reprezintă o condiţie obligatorie pentru a obţine dreptul de a construi. Mai pe înţelesul procurorului Ţulus, spune şi Mugur Ciuvică, Central Residential Park, firmă administrată de Clitemnestra Volschi, nu ar fi putut obţine Autorizaţie de Construire, deci nu ar fi putut construi nimic, în lipsa Planului Urbanistic de Detaliu, aprobat şi semnat de aceeaşi Clitemnestra Volschi, de data aceasta în calitate de consilier local.

Argumentaţia lui Doru Ţulus este şi mincinoasă, deoarece procurorul DNA „a îmbogăţit” textul Legii 350/2001 cu propriile sale invenţii. Art. 48 din legea invocată de Ţulus pentru a o „spăla” pe Clitemnestra Volschi nu conţine  sintagma „documentaţie tehnică”. În 17 iulie 2007, Grupul de Investigaţii Politice a reclamat la CSM abuzul procurorului anticorupţie. De atunci, s-au scurs mai bine de doi ani, fără ca forul magistraţilor să catadicsească a da vreun răspuns sesizării.

La comanda politică

Explicaţia lipsei de reacţie a CSM, dar şi a soluţiei „incompetente” a procurorului DNA poate fi găsită la…Cotroceni. Este un fapt de notorietate că Doru Ţulus se bucură de sprijin din partea preşedintelui Traian Băsescu. Pe de altă parte, relaţiile de afaceri o plasează pe Clitemnestra Volschi în cercul de interese al Elenei Udrea şi a soţului acestuia, Dorin Cocoş, cunoscuţi ca având mare trecere pe lângă şeful statului. Clitemnestra Volschi este asociată cu Dumitru Nicolae, zis Niro, în mai multe firme, printre care SC Niro 95 Impex SĂ, Grand Hotel du Boulevard SĂ şi Central Residential Park SĂ.

Pe de altă parte, Elena Udrea, Dorin Cocoş şi firma Niro 95 Impex SA au fost asociaţi la SC New Global Investiments SRL. Mugur Ciuvică a acuzat-o pe Clitemnestra Volschi că a reprezentant grupul de firme condus de Dumitru Nicolae în afacerea pe care acesta a realizat-o cu Elena Udrea şi Dorin Cocoş.

Ecuaţia Niro-Băsescu-Onţanu

În ecuaţia Niro-Băsescu nu putea să lipsească primarul sectorului 2, Neculai Onţanu, care, după cum vom vedea în continuare, era chiar un „specialist” în jongleria cu PUD-uri.Autorizaţia de construire pentru ansamblul rezidenţial din stradă Dinu Vintilă, nr. 6, a fost semnată de Neculai Onţanu, care a trecut din barca PSD în cea a PDL, pentru al susţine pe Traian Băsescu în cursa spre un nou mandat de preşedinte. De altfel, Neculai Onţanu a prezidat chiar festivitatea de lansare a proiectului Central Residential Park. Totodată, după cum a dezvăluit presa, relaţia dintre primarul Neculai Onţanu şi Niro este una foarte strânsă, grupul de firme condus de Dumitru Nicolae fiind unul dintre principalii sponsori ai Primăriei sectorului 2.

Cheia infracţiunii: PUD în loc de PUZ!

Mai grav poate decât conflictul de interese este faptul că, atunci când a aprobat hotărârea din 26 ianuarie 2005 pentru terenul din stradă Dinu Vintilă, nr. 6, Consiliul Local al Primăriei Sectorului 2 s-a substituit cu bună ştiinţă Consiliului General al Capitalei. Ceea ce nu au sesizat nici cei din Grupul de Investigaţii Politice, dar mai ales Ţuluş, este că terenul pe care s-a construit ansamblul rezidenţial al firmei Central Residential Park SĂ nu intră sub incidenţa Planului Urbanistic de Detaliu, ci a Planului Urbanistic Zonal. Astfel, hotărârea Consiliul Local al Primăriei Sectorului 2 încalcă art.5.5, din Titlul I – Prescripţii Generale din Regulamentul Local de Urbanism al Municipiului Bucureşti. Acesta prevede imperativ că „pentru parcele cu suprafaţa mai mare de 3.000 de metri pătraţi sau cu raportul laturilor peste 1/5, se vor elabora şi aproba documentaţii PUZ”.

Prin urmare, pentru terenul din stradă Dinu Vintilă, nr. 6, în mărime de 28.000 de metri pătraţi, era nevoie de un Plan Urbanistic Zonal, care, potrivit legislaţiei, nu poate fi adoptat decât de Consiliul General al Capitalei.

Precedentul „DIP-ul de la 2”

Cazul complexului de locuinţe de lux Central Residential Park nu este singular la Primăria sectorului 2. Edilul Neculai Onţanu a fost acuzat că a perfecţionat practicile ilegale de acest gen. Un alt caz, care seamănă ca două picături de apă cu cel în care a fost implicată Clitemnestra Volschi, a stârnit un imens scandal.Daniel Ion Popescu, „DIP-ul de la 2”, cum este numit de oamenii de afaceri locali, îndeplineşte, simultan, prin încălcarea legii, atât funcţia de consilier local, cât şi pe cea de director general al Administraţiei Pieţelor sector 2 (APS2). Alături de primarul Onţanu, DIP este un personaj-cheie în controversatul proiect al Pieţei Obor.

Scandalul s-a declanşat atunci când Primăria a  încheiat un parteneriat public-privat cu un consorţiu de firme, reunite sub numele SC Piaţa Obor Market & Complex Comercial, controlate de omul de afaceri Gabriel „Puiu” Popoviciu. Consorţiul a primit în folosinţă, gratuit, o suprafaţă imensă din domeniul public, pentru înălţarea unei construcţii cu mai multe subsoluri de parcare şi patru etaje. Contractul de parteneriat pentru proiectul Obor a fost aprobat de Consiliul Local al Primăriei Sectorului 2 în 15 decembrie 2006.

Proiectul Obor resuscitat de judecători dubioşi

Proiectul a fost însă blocat, după ce Asociaţia Frontului Negustoresc Obor (AFNO) şi Prefectura Capitalei au dat în judecată Primăria Sectorului 2. AFNO a demostrat în instanţă că Daniel Ion Popescu se afla în situaţia de incompatibilitate atunci când a votat hotărârea din 15 decembrie 2006. Astfel, în calitatea sa de director general al APS2, DIP a iniţiat şi organizat licitaţia pentru atribuirea „Contractului de parteneriat public-privat” pentru proiectul Obor. În calitate de consilier local, acelaşi personaj a votat adoptarea hotărârii 131/15.12.2006.

Ilegalitatea a fost sesizată şi de fostul prefect Cătălin Deaconescu. „În cadrul controlului de legalitate exercitat de Instituţia Prefectului Municipiului Bucureşti, au fost reţinute ca elemente de nelegalitate ale actului administrativ supus controlului (…) starea de interdicţie legală (conflict de interese) în care se află domnul Daniel Ion Popescu, director general al Administraţiei Pieţelor Sector 2 şi membru al Consiliului Local al Sectorului 2”, se arată în concluziile raportului. Pentru a continua lucrările, consilierii sectorului 2 au aprobat, în 19 martie 2009, Planul Urbanistic de Detaliu str. Ziduri Moşi, nr. 4, care se referea, de fapt, la acelaşi proiect, dar prezentat sub o altă titulatură.

Şi de data aceasta, hotărârea consilierilor nu a îndeplinit condiţiile legii. În primul rând, documentul încalcă Legea nr. 350/2001, potrivit căreia, în cazul proiectelor derulate în zone protejate, cum este situaţia Pieţei Obor, reglementarea trebuie făcută prin PUZ, care se aprobă numai în Consiliul General al Primăriei Capitalei. În plus, terenul are peste 39.000 de metri pătraţi şi, potrivit Regulamentului Local de Urbanism, „pentru parcelele cu suprafaţa de peste 3.000 de metri pătraţi se vor elabora şi aproba documentaţii PUZ”. Proiectul „Obor – Onţanu – Popoviciu” este pe punctul de a fi resuscitat cu sprijinul unor judecători dubioşi a căror implicare o vom dezvălui în numărul viitor.

Share:

Author: Andrei Sidorov