2 C
București
luni, 29 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 92

Fostul șef de la Crimă Organizată Oradea, sub control judiciar pentru fapte de corupție

Sursa: Facebook

Acuzații grave la adresa fostului șef al Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate (BCCO) Oradea, aduse de procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Oradea.

Laviniu Mugurel Poinar, cu grad de de comisar șef de poliție, a fost plasat sub control judiciar și este inculpat pentru abuz în serviciu în formă continuată, uzurparea funcției, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit și uzurparea funcției, în legătură cu sprijinul oferit unui afacerist din Bihor.

Fostul șef al BCCO Oradea nu este însă singurul inculpat din dosar. În acțiunile sale „neortodoxe”, procurorii anticorupție arată că acesta ar fi fost ajutat de un coleg, care conducea la acel moment Serviciul Antidrog din cadrul BCCO Oradea și care în prezent este șeful Brigăzii de Operațiuni Speciale Oradea.

Pe numele său Alin Nicușor Tărău, cel care conduce în prezent echipa de Operațiuni speciale este acuzat la rândul său de uzurparea funcției, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit și uzurparea funcției.

La data de 23 decembrie 2020, inculpatul Poinar Laviniu Mugurel împreună cu inculpatul Tărău Alin-Nicușor ar fi emis, deși nu aveau acest drept, o adresă oficială în favoarea unei persoane (fiul unui om de afaceri din județul Bihor), astfel încât acesta din urmă să beneficieze de reducerea la jumătate a limitelor pedepselor într-o cauză penală aflată pe rolul instanței de judecată.

În concret, la solicitarea apărătorilor persoanei respective, judecat într-un dosar penal aflat pe rolul Tribunalului Bihor, inculpații Poinar Laviniu Mugurel și Tărău Alin-Nicușor ar fi emis o adresă prin care ar fi comunicat faptul că în cursul lunii noiembrie 2018, s-ar fi reușit prinderea în flagrant a doi traficanți de droguri de mare risc în baza informațiilor furnizate de către fiul omului de afaceri din Oradea. Informațiile furnizate ar fi stat la baza unui dosar penal instrumentat de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) – Serviciul teritorial Oradea, finalizat prin trimiterea în judecată a făptuitorilor.

Totodată, inculpatul Poinar Laviniu Mugurel care deținea atribuții de soluționare a petițiilor, nu ar fi redirecționat cererile avocaților persoanei respective către DIICOT – Serviciul teritorial Oradea încălcând astfel prevederile legale.

Ulterior, în data de 15 martie 2023, s-ar fi constatat că această adresă nu ar fi fost reală, întrucât datele comunicate de către BCCO Oradea, prin adresa menționată anterior, au fost infirmate în totalitate de către DIICOT – Serviciul teritorial Oradea printr-o altă adresă emisă către Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor.

Pe timpul cât se află sub control judiciar, cei doi inculpați trebuie să respecte o serie de obligații, între care să se prezinte ori de câte ori sunt chemați la organul de urmărire penală, să nu părăsească teritoriul României, să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele menționate în ordonanța de dispunere a controlului judiciar și să nu exercite activități specifice funcțiilor de conducere din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (doar în cazul inculpatului Tarău Alin Nicușor)”, detaliază DNA.

Potrivit ebihoreanul.ro, aspectele vizate de ancheta procurorilor DNA privesc dosarul lui Victor Micula, în care acesta e judecat, alături de patru poliţişti acuzaţi că i-au furnizat datele altor persoane şi chiar l-au lăsat să acceseze bazele de informații ale MAI.

Politicienii au căutat sprijin la Sfânta Parascheva

Sursa: Facebook

Ieri a fost un bun prilej pentru politicieni de a căuta credința în sufletele lor. Dar mai ales în public, dată fiind „infuzia” de români prezenți la Catedrala Mitropolitană Iași, acolo unde a fost Sărbătoarea închinată Cuvioasei, cinstită an de an printr-un pelerinaj religios.

Nu a lipsit aproape nimeni dintre candidați de la pelerinaj, iar pe lângă pozele postate sugestiv pe Facebook, aceștia au avut și câteva cuvinte de transmis.

Liderul PSD Marcel Ciolacu a arătat mai mult din imagini ce înseamnă această sărbătoare în ceea ce îl privește:

Sfânta Cuvioasă Parascheva ne ocrotește pe noi românii și ne dă putere să mergem mai departe în pace și armonie pe calea cea dreaptă.
O zi binecuvântată tuturor!
”, se arată în postare.

Sunt bucuros să fiu la Iași, alături de mii de credincioși, la pelerinajul de Sfânta Parascheva, ocrotitoarea Moldovei. Această sărbătoare ne amintește de valorile care ne unesc: credința, solidaritatea și respectul pentru tradiții.
România are nevoie de unitate și respect, iar pelerinajul ne învață că, împreună, putem depăși orice încercare.
Dumnezeu să binecuvânteze România!
”, a transmis și Nicolae Ciucă, lider al PNL, care a profitat de ocazie și a vizitat câteva obiective de investiții – dat fiind că atât Consiliul Județean Iași cât și Primăria Iași sunt conduse de liberali.

Liberali urmăriți penal de DNA pentru fapte de corupție, dat fiind că atât Costel Alexe cât și Mihai Chirica au dosare penale. Chirica chiar mai multe.

De la pelerinaj nu a lipsit nici lidera USR, care a pus și un haștag la postarea în care arată că a fost, cu adevărat, la Mitropolie – „#elenalasconi”:

Sper ca această Sfântă sărbătoare a Cuvioasei Parascheva să ne aducă cu adevărat împreună pe noi, românii din România profundă, România tăcută și România oamenilor care muncesc cinstit. Să ne luăm timp și să ne aducem aminte de cea mai importantă lecție pe care o învățăm în creștinism: iubirea de aproape.

Știu că trăim vremuri în care cei mai mulți dintre noi au nevoie de ajutor, că ne simțim debusolați de ceea ce se întâmplă în jurul nostru, că nu mai avem încredere că lucrurile s-ar putea schimba cumva. Dacă vrem de acum înainte să facem din România o țară bună, e nevoie să fim uniți. Pentru că atunci când suntem uniți, când facem lucrurile împreună, reușim să mutăm munții.

Am încredere în noi, în viitorul nostru!”.

Nelu Tătaru a rămas fără imunitate; DNA poate continua ancheta

Sursa: Facebook

Ieri, colegii deputați ai fostului ministru Nelu Tătaru au votat cu majoritate pentru încuviințarea cererii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) de ridicare a imunității.

În total, 177 de parlamentari au votat pentru, 12 împotrivă și a fost și o abținere, ceea ce înseamnă că procurorii anticorupție vor putea face percheziții și alte acte de procedură penală.

Fostul ministru al Sănătății a fost prezent la ședința în care, mai mult ca o formalitate, parlamentarii au votat pentru ridicarea imunității. Formalitate pentru că, din momentul în care au apărut informații privind capetele de acuzare la adresa sa, colegii săi s-au dezis de el, fiind eliberat din funcţia de preşedinte de filială, acesta urmând totodată să dispară de pe listele de candidați la parlamentare.

Cu toate acestea, Tătaru se consideră în continuare nevinovat, arătând că știa că este urmărit și că nu a primit bani de la pacienți, refuzând de fiecare dată când i-au fost făcute astfel de propuneri.

Pe Facebook, Tătaru a transmis în mare același mesaj:

Sunt medicul care a căutat să vindece, să salveze vieți și care nu a cerut sau a condiționat vreodată actul medical. Recunoștința mea a fost vindecarea pacienților, că au putut pleca pe picioarele lor acasă și zâmbetul pe care îl primesc mereu pe stradă, mai ales în Huși.

Nu am fost luat de anchetatori nici din vacanță, nici de la întâlniri obscure sau negocieri politice, ci din spitalul din Huși, acolo unde am rămas dedicat pacienților și profesiei mele. Acolo tratez, dorm, mănânc, plâng, râd și îmi petrec majoritatea timpului de mai bine de 18 ani.

Vinovăția sau nevinovăția unui om, oricare ar fi acesta, nu cred că se tranșează online sau la televizor. Mi-aș dori din tot sufletul ca în România în care îmi doresc să rămână și să trăiască copiii noștri justiția să își facă datoria și să fie vizibilă întotdeauna, în toate cele 365 de zile ale anului, nu doar în perioada campaniilor electorale.

Executați-mă public dacă așa simțiți sau merit, dar nu faceți același lucru cu colegii mei, cu pacienții sau cu familia mea.
Sănătatea nu ar trebui să aibă culoare politică! Va rămâne crezul meu, indiferent de cât de naiv par
”.

Și, date fiind evenimentele din cariera sa politică de când DNA a anunțat că îl vizează pentru zeci de fapte de luare de mită, fostul ministru s-a arătat ieri dezamăgit de forurile superioare ale PNL:

Casa mea a fost spitalul, acolo dormeam, acolo mâncam, acolo veneau prietenii mei, dacă o să vă uitați în frigiderul meu o să găsiți pâine, o să găsiți muștar, dulceață, carne, este prima mea casă, o spun cu durere, pentru că după toată această perioadă de 18 ani și jumătate la Spitalul Huși, în care casa mea a fost spitalul, neglijându-mi familia, ajungi la aceste momente. (…)

Este o dezamăgire în momentul în care nu ai dreptul la prezumție de nevinovăție. Este o dezamăgire. Am fost un om discret, am fost un om la locul lui nu voi comenta niciodată această decizie chiar dacă nu m-a consultat nimeni din Partidul Național”.

Fostul ministru PNL a fost acuzat de procurorii DNA Iaşi că a luat bani, ouă şi găini mită de la pacienţi, pentru a-şi îndeplini atribuţiile de chirurg la Spitalul „Dimitrie Castroianu” din Huşi.

Concret, DNA a comunicat că, „în perioada 03 aprilie 2024 – 12 iulie 2024, în calitate de medic specialist în cadrul Spitalului Municipal „Dimitrie Castroian” Huși, suspectul Tătaru Nelu ar fi primit cu titlu de mită sume de bani cuprinse în general între 100 și 500 de lei, precum și bunuri alimentare, de la 45 de persoane (pacienți/aparținători), în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor sale de serviciu în calitate de medic specialist, respectiv intervenții chirurgicale, consult pacienți ori eliberare de rețete medicale”.

Tomac încă se consideră o „forță” și face apel la români: „Nu vă risipiți votul”

Sursa: Facebook

Au început depunerile de semnături pentru alegerile parlamentare, iar printre cei care au făcut acest demers se numără și Eugen Tomac, liderul PMP.

Tomac nu merge singur ci, aidoma ca la locale, face front comun cu Forța Dreptei. Spre deosebire de locale, lipsește USR din această ecuație. Nu e bai, pentru că președintele PMP se vede o „forță”.

În cadrul unei declarații de presă susținute cu ocazia depunerii semnăturilor, Eugen Tomac a subliniat că PMP îl susține pe Ludovoc Orban la alegerile prezidențiale și că Alianța forțelor de dreapta este „singura forță politică de opoziție curajoasă, capabilă să se bată de la egal la egal cu PSD, dar și cu anexele lor”.

Alianța însemnând PMP, Forța Dreptei, Alternativa Dreaptă, Partidul Național Țărănesc Maniu-Mihalache.

Este un moment important. Alianța forțelor de dreapta, singura alianță politică, care intră în această competiție, cu cel mai bun candidat pentru alegerile prezidențiale, candidat susținut de 4 partide, de PMP, Alternativa Dreaptă, Partidul Național Țărănesc Maniu-Mihalache și, evident, Forța Dreptei, pentru că Alianța Forțelor de dreapta se va regăsi pe buletinele de vot sub sigla Forței Drepte.

Avem nevoie de sprijinul românilor în această bătălie inegală pentru că suntem singura forță politică de opoziție curajoasă, capabilă să se bată de la egal la egal cu PSD, dar și cu anexele lor.

Români, vă invităm să nu vă risipiți votul, pentru că cei care au trădat o dată, de 2 ori o vor face și a treia oară.
Singurul lider politic care nu a îngenunchiat în fața PSD și a intrat în această bătălie este domnul președinte Ludovic Orban și partidele noastre îl susțin.

Singura forță de dreapta, care intră în această bătălie și care merită susținută suntem noi, Alianța Forțelor de Dreapta”, asigură Tomac.

Fals polițist de la „antidrog”, condamnat pentru trafic de influență

Condamnare pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul unui fals polițist, care solicitase bani unui șofer pentru a-i rezolva problemele penale.

Fapta a fost comisă în urmă cu mai bine de un an, iar în decursul cercetărilor, atât cel care solicitase banii, cât și șoferul care îi remisese „plata” au decis să încheie acorduri de recunoaștere a vinovăției.

Așa se face că, în cauza penală care fusese instrumentată de către ofițerii de poliție judiciară ai Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Sibiu, la delegarea și sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, instanța a admis acordurile de recunoaștere a vinovăției și a dispus condamnarea celor doi inculpați.

Sinceritatea acestora a fost de altfel apreciată, astfel că niciunul nu va face închisoare. Potrivit primei soluții, tribunalul a admis „acordul de recunoaștere a vinovăției”, pedeapsa stabilită pentru conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau altor substanțe și cumpărare de influență fiind de 2 ani și 4 luni:

Interzice inculpatului exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și respectiv interzicerea exercitării dreptului de a conduce autovehicule”, „suspendă executarea pedepsei sub supraveghere pe o durată de 3 ani.

Obligă inculpatul să urmeze un curs de pregătire școlară ori de calificare profesională. Obligă inculpatul R.R. să presteze 90 de zile de muncă în folosul comunității pe parcursul termenului de supraveghere în cadrul Primăriei ……, jud. Sibiu sau în cadrul Primăriei ……, jud. Sibiu.

Dispune computarea din pedeapsa de 2 ani și 4 luni închisoare, aplicată prin prezentul acord încheiat în cursul urmăririi ca urmare a recunoașterii vinovăției, a duratei reținerii preventive dispuse față de inculpatul R.R., începând de la data de 31.07.2024, ora 13.30, până la data de 01.08.2024, ora 13.30.

Dispune măsura de siguranță a confiscării speciale de la inculpatul R.R. a sumei de 700 de euro, restituită acestuia de către traficantul de influență. Obligă inculpatul la plata sumei de 2.200 lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat”.

O soluție similară a fost pronunțată și în cazul celui de-al doilea inculpat, falsul polițist. Acesta a recunoscut că a solicitat bani pentru a-și trafica presupusa influență, pedeapsa stanilită fiind de 2 ani:

Dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe o durată de 2 ani. Obligă inculpatul să urmeze un curs de pregătire școlară ori de calificare profesională. Obligă inculpatul să presteze 90 de zile de muncă în folosul comunității pe parcursul termenului de supraveghere în cadrul Primăriei ……, jud. Sibiu, sau în cadrul Primăriei ….., jud. Sibiu.

Deduce din pedeapsa de 2 ani închisoare durata reținerii preventive dispuse față de inculpatul D.R.G., începând de la data de 31.07.2024, ora 13.05, până la data de 01.08.2024, ora 13.05.

Menține măsura asiguratorie a sechestrului instituit la data de 01.08.2024 asupra sumelor de sumele de 1.230 de euro și respectiv 400 de dolari americani ridicate de la inculpatul D.R.G. cu ocazia percheziției domiciliare. Dispune confiscarea specială de la inculpatul D.R.G. a sumei de 800 de euro. Obligă inculpatul la plata sumei de 2.200 lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat”.

Primele date din anchetă au fost făcute publice în urmă cu peste 2 luni, la acel moment DGA detaliind că „în noaptea de 16/17.08.2023, un bărbat în vârstă de 30 de ani, în timp ce conducea un autovehicul pe drumurile publice din municipiul Sibiu, a fost depistat de lucrători ai Secției 1 – Poliție Urbană Sibiu prezentând o îmbibație alcoolică peste limita legală.

În data de 17.08.2023, conducătorul auto în cauză, în urma unei discuții cu un bărbat în vârstă de 25 de ani, care s-a prezentat, necorespunzător realității, ca fiind polițist în cadrul structurilor de combatere a crimei organizate, prezentând în acest scop și o legitimație asemănătoare celor emise cadrelor MAI, a susținut că agenții rutieri care în noaptea anterioară i-au întocmit dosarul penal acestui șofer i-ar fi fost cunoscuți.

Sub acest pretext, tânărul de 25 de ani a solicitat și primit suma de 1.500 de euro, asigurându-l pe șoferul în cauză că, în schimbul acestor bani, va interveni și îi va determina pe polițiștii Secției 1 Poliție Urbană Sibiu să nu procedeze la reținerea permisului de conducere și la suspendarea exercitării dreptului de a conduce vehicule pe drumurile publice al cumpărătorului de influență până la soluționarea definitivă a cauzei penale respective”.

STRESS CONGRESS 2024 – Îmbătrânire cerebrală și știința longevității

Stress Congres 2024

În perioada 11 – 12 octombrie 2024 au avut loc la Palatul Parlamentului – Sala „C.A. Rosetti”, lucrările celei de-a VII-a ediții a STRESS CONGRESS 2024.

STRESS CONGRESS 2024 este un eveniment național cu participare internațională, devenit în timp unul de referință în domeniul medical și social, organizat sub Înaltul Patronaj al Universității de Medicină și Farmacie „Carol  Davila” București, în colaborare cu Fundația Ana Aslan International, a cărei Președintă este Prof. Univ. Dr. Luiza Spiru.

            Cele două zile de STRESS CONGRESS 2024 au fost marcate de o abordare interdisciplinară a stresului, având un program complex, de excelență cu 11 panel-uri, 2 mese rotunde și evenimente de bune practici în care s-au abordat teme și subiecte privind educația și strategiile internaționale în longevitate, brainstress-ul și pre-diabetul, prevenția în bolile infecțioase, traumele și adicțiile, demența, fragilitatea, infertilitatea, sănătatea mintală, imagistica vascular-intervențională.

            Medici,  cadre didactice, doctoranzi, cercetători științifici, fizioterapeuți, psihologi, studenți, farmaciști și asistenți medicali au participat la acest congres.

            Temele abordate în cele 11 panel-uri au fost:

  • Brainstress și legătura cu prediabetul” (moderator: Prof. Univ. Dr. Luiza Spiru),
  • Ana Aslan – An aniversar UNESCO” (moderator: Dr. Nina Diaconescu, Medic Specialist în Medicină Internă, Geriatrie și Gerontologie),
  • Educație și strategii internaționale în longevitate” (moderator: Prof. Univ. Dr. Luiza Spiru),  
  • „Prevenția în bolile infecțioase” (moderator: Prof. Univ. Dr. Florin Mihălțan, U.M.F. „Carol Davila” București),
  • Stres, traumă, adicție” (moderatori: Conf. Univ. Dr. Radu Ciprian Ţincu și Prof. Univ. Dr. Luiza Spiru, U.M.F. „Carol Davila” București),
  • „Stress, demență, fragilitate, longevitate” (moderator: Prof. Univ. Dr. Cristian Falup Pecurariu, Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania, Brașov),
  • Stres, infertilitate și sănătate mintală” (moderator: Dr. Horațiu Miclea, Medic Specialist Psihiatrie și Medicină de Familie),
  • Stres, imagistică vascular-intervențională și longevitate” (moderatori: Dr. Cristina Berteanu, Director Medical – Memorial România, Medic Primar ATI, Doctor în medicină și Bogdan Severus Gaspar, Șef de lucrări la U.M.F. ”Carol Davila”, medic primar chirurg la Spitalul Clinic de Urgență București),
  • Sănătate cerebrală și estetica longevității” (moderator: Prof. Univ. Dr. Luiza Spiru),
  • Îmbătrânire activă și sănătoasă / technostress și longevitate” (moderator: Dr. Alexandra Dobre, Președinte Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă),
  • Mass-media, sănătatea și stresul: rolul jurnaliștilor, campaniile de informare/educare, impact și rezultate/bune practici înregistrate în 2024” (moderator: Prof. Univ. Dr. Luiza Spiru).

            De remarcat faptul că, în premieră națională, în cadrul STRESS CONGRESS 2024 a existat o sesiune extraordinară dedicată reprezentanților mass-media: panelul intitulat Mass-media, sănătatea și stresul: rolul jurnaliștilor, campaniile de informare și educare, impact și rezultate/bune practici înregistrare în 2024”. Jurnaliștii au o influență majoră asupra percepției publicului privind stresul și sănătatea fizică și mintală, iar prin diseminarea informațiilor corecte și accesibile, pot contribui semnificativ la educarea oamenilor cu privire la importanța protejării sănătății.

            Tot în premieră a fost organizat panel-ul dedicat Anului aniversar UNESCO dedicat Acad. Prof. Dr. Ana Aslan.

            STRESS CONGRESS 2024 a debutat cu o masă rotundă la care au participat numeroase personalități din domeniul academic, medical, universitar, social și politic. S-au abordat provocările actuale din domeniul sănătății, impactul stresului asupra populației și soluțiile care pot fi implementate pentru a îmbunătăți calitatea vieții. Această masă rotundă a reprezentat un moment esențial al STRESS CONGRESS 2024, oferind o viziune completă și integrată asupra modului în care diferitele sectoare pot colabora pentru a reduce impactul stres-ului asupra sănătății publice și pentru a construi un viitor mai sănătos și mai armonios.

            Moderator a fost Prof. Univ. Dr. Luiza Spiru, Chair Congress.

            Prof. Univ. Dr. Emil Constantinescu, fost Președinte al României (1996 – 2000), a deschis discuțiile, subliniind importanța educației și a colaborării între diversele instituții pentru a preveni și a combate efectele negative ale stresului.

            Prof. Univ. Dr. Viorel Jinga, Rectorul U.M.F. „Carol  Davila” din București a adus în centrul atenției rolul esențial al universităților în pregătirea generațiilor viitoare de medici și cadre medicale în dezvoltarea cercetărilor privind sănătatea mentală și prevenția stresului. ”Se simte acut nevoia unei abordări inter-disciplinare în ceea ce privește tratarea problemelor cauzate de stres” – a spus acesta.

            Natalia-Elena Intotero, Ministru al Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse a vorbit despre impactul stresului asupra tinerilor și a familiilor și despre măsurile guvernamentale care pot fi luate pentru a sprijini familiile aflate în dificultate, accentuând importanța egalității de șanse în accesul la resursele de sănătate mentală.

            Geea Balazsy Titieni, Secretar General Adjunct – Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării a subliniat necesitatea digitalizării în domeniul sănătății și a prezentat soluții tehnologice inovatoare care vor putea contribui la monitorizarea și gestionarea stresului în rândul populației.

            Irem Umuroglu, Specialist în Sănătate Mintală și Suport Psihosocial – OMS, Organizația Mondiale a Sănătății și Dr. Daniela Timuș, Consultant  în sănătate publică au oferit o perspectivă globală asupra fenomenului stres-ului și a măsurilor internaționale care sunt implementate pentru a preveni și a reduce efectele acestuia, menționând totodată rolul crucial al colaborării dintre țările implicate.

            Dr. Cristian Bușoi, Europarlamentar, membru al Comisiei de Sănătate a Parlamentului European a pus accent pe politicile europene care susțin sănătatea mentală și prevenția stresului, subliniind totodată nevoia unui cadru legislativ adecvat și a fondurilor europene pentru proiecte de cercetare în domeniul sănătății.

            Dr. Dina Mergeani, Președintele Societății Naționale de Medicina Familiei a abordat problema stresului din perspectiva medicilor de familie, evidențiind necesitatea unui diagnostic precoce și a unei intervenții rapide pentru pacienții afectați de stres cronic.

            Conf. Univ. Dr. Ștefan-Sebastian Busnatu, Prorector pentru dezvoltarea infrastructurii informaționale, digitalizare și tehnologii inovative – U.M.F. „Carol Davila” a subliniat rolul tehnologiei în abordarea stresului și a vorbit despre proiectele inovatoare dezvoltate de cadrul facultății pentru a sprijini sănătatea mentală.

            Dr. Wargha Enayati, fondator al rețelei Regina Maria și al Enayati Medical City a adus în discuție importanța infrastructurii medicale moderne și accesul facil la servicii de sănătate de calitate în gestionarea stress-ului și prevenirea acestuia.

            Souad AlSerkal, fondator și CEO al CommCation Consultancy a discutat despre comunicarea eficientă în domeniul sănătății și despre cum poate aceasta să contribuie la reducerea anxietății și a stresului în rândul populației.

            Bianca Simionescu-Rîmniceanu, reprezentanta Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale București a vorbit despre rolul esențial pe care îl joacă spitalele și serviciile medicale în sprijinirea celor afectați de stress, subliniind importanța accesului la servicii psihologice și de consiliere.

  •  

STRESS CONGRESS 2024 a însemnat în acest an:

  • 2 zile de congres și cu zeci de ore dedicate analizei multidisciplinare a stress-ului;
  • abordarea interdisciplinară a stresului și un program complex, de excelență, structurat în 11 paneluri, cu 2 mese rotunde, premiere și modele de bune practici;
  • participarea a peste 40 de lectori români și străini din diverse specialități
  • prezentări și domenii de expertiză de înalt nivel științific și universitar;
  • o sesiune extraordinară cu reprezentanții mass-media, în care vor fi prezentate informații de interes public, experiențe proprii în documentarea și furnizarea știrilor medicale, premiere modele de bune practici
  • noutăți la nivel național, european și internațional în domeniile vizate de Stress Congress 2024.

Peste 2500 de pagini are expertiza financiară în Cazul Economat Sector 5 – Exclusiv Ziarul de Investigații

Marian Vanghelie - Foto Facebook

Economat – Magazin în care se vând salariaților unor întreprinderi, firme, pensionari etc. produse de primă necesitate (la un preț mai scăzut) – dexonline.ro

Inițial, Economat Sector 5, creat de Marian Vanghelie când era primar, avea scopul de a oferi produse de bază la prețuri reduse pentru salariații cu venituri modeste, pensionari, în special pentru comunitățile defavorizate. Însă, în timp, s-a transformat într-o sursă de bani pentru răsfățații sistemului, care au beneficiat constant de fondurile circulante din Economat.

După ce a pierdut primăria, Vanghelie și-a păstrat influența ca și consilier local, avându-l pe Leonard Petre la conducerea Economatului. Legenda spune că între Vanghelie și noul primar, Daniel Florea, a existat o înțelegere, prin care și-au împărțit atribuțiile și influența, permițând afacerilor „bune” să prospere.

După publicarea stenogramelor deja celebre în 12 ore, de data pe surse am aflat noile evoluții în dosarul lui Marian Vanghelie: Prejudiciu de 180 milioane de lei și măsuri de sechestru

Ieri a fost emisă o nouă ordonanță care îi vizează pe Marian Vanghelie, fratele său Paul Vanghelie, Lupașcu Marian, Petre Leonard, Loredana Zidarescu și alte persoane implicate în dosar, în total opt inculpați.

Procurorul-șef al secției DNA, care gestionează cazul, a decis să disjungă dosarul principal din motive legate de celeritatea și eficiența procesului penal.

Decizia de a separa acest dosar vine ca urmare a finalizării expertizei, care a fost gata de mai bine de un an. Prejudiciul stabilit se ridică la peste 180 de milioane de lei, iar despre probele aflate la dosar sursele mele susțin că sunt clare și concludente. Aceste elemente i-au determinat pe procurori să accelereze trimiterea în judecată a celor implicați.

Detalii despre prejudiciu

Prejudiciul de peste 180 milioane de lei este legat de mai multe achiziții și contracte suspecte, incluzând bunuri precum patinoare, cutii de arhivă, bomboane, agende, gel dezinfectant (covid 19), măști faciale, etc.

Este un caz complex, dar în această secțiune a dosarului, lucrurile par destul de clare, atât în ceea ce privește vinovăția, cât și valoarea pagubelor.

Restul inculpaților din dosar, printre care Salavăstru Valerian și Disăgilă Nicoleta, vor rămâne în dosarul principal, unde se continuă administrarea probelor. În paralel, reprezentanții societăților prejudiciate – Economat Sector 5 SRL și Amenajare Edilitară S5 SRL (fosta AES S5 SA) – au fost invitați la sediul DNA alături de avocații lor, pentru a discuta detalii suplimentare privind prejudiciul total, care depășește 500 de milioane de lei.

Schema prin care se scurgeau sute de milioane în buzunarele ”răsfățaților” sistemului era simplă precum stăpânii ei. Nu au inventat vreo rețetă inteligentă ci cu simplitatea caracteristică au devalizat ani de zile un sector care până de curând era dovada clară că omenirea a avut și un ev mediu.

Firma 1 cumpăra orice de la firma 2 la prețul de piață corect. Apoi, firma 1 vindea către firma 3. Da, firma 3 vindea apoi către firma 4 care, în sfârșit vindea către Economar Sector 5.

Economat Sector 5, vindea ce putea la un preț mai mare (un profit corect, legal, etc, dar prețul deja era de două, trei ori mai mare) către societăți ale Primăriei Sector 5. Ce nu putea vinde acolo, vindea la grădinițele ori colegiile, ori…găseau ei ceva, din sector. Foarte simplu și eficient pentru păgubirea Sectorului 5. Evident, firmele erau aproape același de la înființare schemei. Unele acum sunt în executare silită, altele în faliment, etc. Cam așa s-au născut unii milionari.  

Măsuri de sechestru asigurator

Tot ieri, DNA a emis și ordonanțe de sechestru asigurator asupra conturilor celor implicați, în vederea recuperării prejudiciului. Aceste măsuri au fost deja aplicate la societățile și băncile vizate, conform procedurilor. Dosarul disjuns, care se concentrează pe prejudiciul de 180 de milioane de lei, este în etapa finală de pregătire pentru trimiterea în judecată.

Un aspect important al acestui caz este expertiza contabilă, descrisă drept minuțios realizată, ceea ce ridică șansele ca acuzațiile să fie confirmate în instanță. În aceste condiții, este greu de prevăzut cum ar putea Marian Vanghelie și ceilalți inculpați să scape de răspundere, având în vedere claritatea probelor și măsurile luate.

Victime colaterale: Mircea Geoană și impactul politic al dosarului Vanghelie

Dincolo de dimensiunea penală a acestui dosar, există și consecințe politice serioase, iar una dintre victimele colaterale pare să fie Mircea Geoană.

De mult timp se specula că Geoană conta pe sprijinul lui Marian Vanghelie pentru a-și consolida poziția în cursa electorală și, eventual, pentru a accede în turul doi al alegerilor. Însă, odată cu noile probleme legale ale fostului primar de la Sectorul 5, lucrurile probabil se vor schimba radical.

Cu Vanghelie ocupat de propriile bătălii juridice și cu focusul total deviat de la strategiile politice, șansele lui Mircea Geoană de a-și maximiza impactul electoral probabil vor scădea considerabil.

Scăderea în sondaje și candidatul independent în impas

În ultimele săptămâni, s-a observat o diminuare a prezenței și a energiei lui Mircea Geoană pe scena politică. Candidatul independent, care cândva promitea să agite spiritele și să provoace un adevărat „cutremur” în alegerile prezidențiale, pare acum să fi redus ”turația motoarelor”.

Această stagnare se reflectă și în sondaje, unde popularitatea sa este în scădere. Pierderea unui posibil aliat precum Vanghelie nu ar face face decât să accentueze acest declin.

Cu dosarul aflat în plină desfășurare și cu sechestrul pus pe conturile celor implicați, este clar că Vanghelie are alte priorități acum, iar planurile sale politice au fost amânate pe termen nedefinit.

Dosarele penale de o asemenea magnitudine au întotdeauna consecințe care depășesc simplul cadru juridic. În cazul lui Marian Vanghelie, efectele sale sunt resimțite și pe scena politică, unde Mircea Geoană pare să fie una dintre victime. Rămâne de văzut dacă Geoană va reuși să recupereze terenul pierdut sau dacă va rămâne un outsider în cursa electorală, pe fondul acestui impas neașteptat.

BEC a stabilit ordinea candidaţilor pe buletinul de vot de la prezidențiale; cine se află pe „podium”

Biroul Electoral Central a luat ieri o decizie privind stabilirii ordinii candidaţilor pe buletinul de vot de la alegerile prezidențiale.

Definitiv și irevocabil, românii care vor merge la urne pentru a vota la primul tur al alegerilor prezidențiale au de ales între 14 candidați – 4 independenți și 10 din partea unor fomațiuni politice, mai mult sau mai puțin cunoscute.

Iar ieri, numele acestora au fost introduse „în urnă”, prin tragere la sorți stabilindu-se ordinea în care vor apărea pe buletinul de vot. Potrivit BEC, „tragerea la sorți a fost efectuată (…) în prezența membrilor, a reprezentanților formațiunilor politice care nu sunt reprezentate în BEC, dar care au propus câte un candidat, precum și a reprezentanților candidaților independenți”.

Acestea fiind explicate, la poziţia nr. 1, pe buletinul de vot se va afla Elena-Valerica Lasconi – Uniunea Salvaţi România, la poziţia nr. 2 – George-Nicolae Simion – Alianţa pentru Unirea Românilor, iar la poziţia nr. 3 – Ion-Marcel Ciolacu – Partidul Social Democrat.

Aceștia sunt urmați, în ordinea de pe „tricou” de Nicolae-Ionel Ciucă – Partidul Naţional Liberal; Hunor Kelemen – Uniunea Democrată Maghiară din România; Mircea-Dan Geoană – candidat independent; Ana Birchall – candidat independent; Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru – Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională; Sebastian-Constantin Popescu – Partidul Noua Românie; Ludovic Orban – Forţa Dreptei; Călin Georgescu – candidat independent; Cristian Diaconescu – candidat independent; Cristian-Vasile Terheş – Partidul Naţional Conservator Român și Silviu Predoiu – Partidul Liga Acţiunii Naţionale.

Alegerile prezidenţiale se vor desfăşura la data de 24 noiembrie, primul tur, respectiv 8 decembrie – al doilea tur de scrutin.

Tăriceanu, achitat în dosarul mitei de 800.000 de dolari

Sursa: Facebook

Achitare. Aceasta este soluția în dosarul fostului premier Călin (Constantin Anton) Popescu-Tăriceanu.

Ieri, Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat vizavi de acuzațiile aduse lui Tăriceanu de procurorii anticorupție, hotărârea putând fi însă atacată „cu apel în termen de 10 zile de la comunicare”:

Achită pe inculpatul Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu pentru comiterea infracțiunii de luare de mită. Achită pe inculpatul Petru Berteanu pentru comiterea infracțiunii de complicitate la luare de mită.

Ridică măsura sechestrului asigurător luată în cauză asupra imobilelor aparținând inculpatului Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu; măsura sechestrului asigurător luată în cauză asupra bunurilor mobile și imobile aparținând inculpatului Petru Berteanu; precum și măsura sechestrului asigurător luată în cauză asupra bunurilor mobile și imobile aparținând numitului Teodorescu Ștefan Bogdan, așa cum acestea au fost menținute”.

De altfel, la momentul în care era acuzat oficial, Tăriceanu se declara nevinovat: „Vreau să precizez este că acest dosar pleacă de la o serie de premise false, eronate și aberante, și anume că, în perioada în care am condus Guvernul României, Guvernul a emis o serie de HG-uri care să favorizeze o anumită companie”.

În acest dosar, Tăriceanu a fost inculpat alături de Petru Berteanu, fost consilier prezidential. În martie 2021, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate celor de corupție comunicau că Tăriceanu, pe când era prim ministru, „ar fi pretins (în cursul anului 2007) și ar fi primit (în cursul anului 2008), în mod indirect, de la reprezentanții unei companii austriece, foloase materiale în valoare de 800.000 USD, constând în plata unor servicii de consultanță, în schimbul exercitării atribuțiilor sale în așa fel încât să fie adoptate o serie de hotărâri favorabile companiei, respectiv hotărârile de Guvern nr. 199/2008, 634/2008, 1193/2008 și 1451/2008.

Fapta de pretindere a prim-ministrului Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu s-ar fi realizat, în perioada aprilie – mai 2007, în mod indirect, prin intermediul unui om de afaceri (trimis în judecată în anul 2019 pentru complicitate la luare de mită), care ar fi solicitat în numele prim-ministrului un comision de 10% din valoarea actelor adiționale/plăților la un contract comercial derulat de compania austriacă, în schimbul adoptării hotărârilor de guvern care urmau să permită acest lucru, conform intereselor companiei.

Fapta de primire de către prim-ministrul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu, în cursul anului 2008, în mod indirect, s-ar fi realizat prin două acțiuni de primire (la 07.11.2008 a sumei de 500.000 USD și la 25.11.2008 a sumei de 300.000 USD).
Suma totală de 800.000 USD, reprezentând comisionul plătit de reprezentanții firmei austriece, prin intermediul unor companii offshore, ar fi fost folosită în beneficiul demnitarului, pentru acoperirea unor cheltuieli de campanie electorală, fiind transferată unei firme de consultanță.

În vederea confiscării obiectului infracțiunii de luare de mită, în cauză s-a dispus sechestru asigurator pe bunuri imobile aparținând suspectului Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton până la concurența sumei de 800.000 USD, echivalent în lei – 3.204.640 lei

Până ca Berteanu să fie trimis în judecată în dosarul care ulterior s-a reunit cu cel al lui Tăriceanu, procurorii făceau publice date din anchetă. Iar la acel moment, se anunța că fusese dispusă punerea în mișcare a acțiunii penale față de doi inculpați, printre care și Petru Berteanu, „la data faptei administrator al unor societăți comerciale”:

În cursul anului 2007, inculpații Berteanu Petru și Marian Marius-Dorin au ajutat un înalt demnitar să pretindă, iar, în cursul anului 2008, să primească, în mai multe tranșe, foloase materiale de la reprezentanții unei companii austriece din domeniul IT, în schimbul exercitării atribuțiilor care îi reveneau în legătură cu adoptarea a patru hotărâri de guvern (ce priveau, printre altele, încheierea mai multor acte adiționale la un contract comercial derulat de companie ce avea ca obiect închirierea de către statul român a unor licențe IT).

În baza acestei înțelegeri, reprezentanții companiei au achitat un comision de 10% din valoarea sumelor încasate de la statul român, prin intermediul unor contracte fictive încheiate cu mai multe companii offshore.

Din foloasele respective, suma de 800.000 USD a fost folosită pentru stingerea unei datorii pe care demnitarul o avea către o firmă, reprezentând contravaloarea unor servicii de consultanță politică. În ceea ce privește presupusul autor al infracțiunii, există un impediment legal cu privire la punerea în mișcare a acțiunii penale”.

PNL se dezice de fostul ministru Tătaru, după ce acesta a fost acuzat de luare de mită

Sursa: Facebook

Liderul PNL Nicolae Ciucă a anunțat că îl trage pe „linie moartă” pe ex-ministrul Sănătății Nelu Tătaru.

Cel puțin momentan, date fiind acuzațiile pe care procurorii anticorupție i le aduc fostului ministrului Tătaru.

Simplu deputat PNL în prezent, Nelu Tătaru este acuzat de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Iași de zeci de fapte de luare de mită.

În plus, DNA face cunoscut și că „în cauză se mai efectuează urmărirea penală și privitor la alte 27 de persoane care au calitatea de suspecți pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită”.

Însă, în ceea ce îl privește pe medicul Tătaru, ale cărui acuzații au legătură cu primirea de bani și de diverse foloase materiale ca medic al Spitalului Municipal „Dimitrie Castroian” din Huși, Ciucă a anunţat ieri că acesta a fost eliberat din funcţia de preşedinte al filialei PNL Vaslui şi de la conducerea Comisiei de Sănătate din Camera Deputaţilor.

Deputatul Nelu Tătaru, la propunerea mea, a fost eliberat din funcţia de preşedinte de filială şi, desigur, la nivelul grupului se vor lua măsuri pentru a vacanta poziţia de preşedinte al Comisiei de Sănătate”, a spus liderul PNL după o ședință a Biroului Național al Partidului.

Totodată, Ciucă a afirmat că Tătaru „nu are cum să mai rămână candidat” la parlamentare și că, după măsurile luate vizavi de acesta, conducerea PNL Vaslui va fi preluată interimar de Varujan Vosganian.

În ciuda acuzațiilor, ieri, la ieșirea din sediul DNA, Nelu Tătaru s-a declarat – cum altfel – nevinovat: „Nu am cerut și nu am condiționat niciodată actul medical (…) În timpul meu, pentru pacienții mei, am făcut tot ce trebuie.

Sunt nevinovat, mi-am făcut doar meseria de medic. Nu am solicitat și nu am condiționat actul medical. (…) Aș vrea să văd și eu probele video. Mă întreb, de ce nu s-a organizat un flagrant?”.

Cu toate acestea, oficial, DNA subliniază într-un comunicat că „există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:

În perioada 03 aprilie 2024 – 12 iulie 2024, în calitate de medic specialist în cadrul Spitalului Municipal „Dimitrie Castroian” Huși, suspectul Tătaru Nelu ar fi primit cu titlu de mită sume de bani cuprinse în general între 100 și 500 de lei, precum și bunuri alimentare, de la 45 de persoane (pacienți/aparținători), în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor sale de serviciu în calitate de medic specialist, respectiv intervenții chirurgicale, consult pacienți ori eliberare de rețete medicale”.

Ciolacu, încrezător: „România va adera anul acesta la Schengen terestru”

Sursa: Parlamentul European

Pas cu pas, România va intra – în cele din urmă – în Schengen. Ori mai devreme sau mai târziu, s-ar spune.

Cert este că ieri, premierul PSD Marcel Ciolacu a asigurat că anul acesta „România va adera la Schengen terestru”.

De altfel, cam aceasta ar fi procedura, dat fiind că țara noastră momentan a primit accept să fie membru cu drepturi depline doar în ceea ce privește frontierele aeriene şi maritime. Aceasta din martie anul în curs, însă promisiuni privind integrarea în absolutul Schengen tot sunt. Cum au fost și până la eliminarea controalelor la frontierele aeriene (aeroporturi) și maritime (porturi la Marea Neagră).

Discuția făcută de Marcel Ciolacu a fost făcută în contextul în care astăzi se va desfășura Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI). Iar Ciolacu a asigurat că subiectul aderării României la Spaţiul Schengen şi cu frontierele terestre „se află pe agendă”, admițând totuși că sunt doar discuții și că „nu este un vot”.

Știţi la fel de bine ca şi mine că de abia s-au terminat alegerile din Austria. Şi era foarte puţin probabil că Austria îşi va schimba părerea, după numai câteva zile de la alegeri. Sunt într-un contact cu cancelarul Nehammer, să vedem ce majoritate se creează în Austria, şi mai este un JAI, parcă pe 11 – 13 decembrie.

Eu sper, ca până atunci, să se lămurească foarte mult lucrurile. (…) România va adera anul acesta la Schengen terestru”.

Potrivit agendei oficiale a JAI, într-adevăr printre punctele aflate astăzi în dezbatere se află și Spațiul Schengen:

Miniștrii vor face un bilanț al situației generale a spațiului Schengen. Comisia va prezenta Barometrul Schengen, un raport bianual care analizează evoluțiile înregistrate, precum și amenințările și evoluțiile emergente din spațiul Schengen. Miniștrii vor desfășura un schimb de opinii cu privire la punerea în aplicare a priorităților ciclului anual al Consiliului Schengen. Discuția se va axa pe prioritatea legată de creșterea rezilienței frontierelor noastre externe.

Președinția va prezenta de asemenea situația actuală a aplicării integrale a acquis-ului Schengen în Bulgaria și România. La 30 decembrie 2023, Consiliul a decis să elimine controalele de la frontierele aeriene și maritime cu Bulgaria și România. Pentru a se stabili data eliminării controalelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria și România este nevoie de o altă decizie a Consiliului”.

Proiect PSD: Curtea Constituțională, fără atribuții legate de aprobarea candidaturilor la prezidențiale

După discuțiile tot mai intense din spațiul public privind implicarea PSD în soluția Curții Constituționale de respingere a candidaturii Dianei Șoșoacă, social democrații vor cumva să dovedească faptul că sunt cu „mâinile curate”.

Pentru aceasta, la Camera Deputaților au ajuns două proiecte de lege care vizează scoaterea CCR din circuitul aprobării candidaturilor la prezidențiale, detalii fiind făcute publice de vicepreședintele Senatului, social democratul Robert Cazanciuc.

De altfel, anterior, și liderul PSD Marcel Ciolacu anunța că este nevoie de o amplă reformă a CCR, deoarece „procedura actuală transformă CCR într-o instanță care nu îi oferă celui în cauză dreptul la apărare sau recurs”.

Așa că, zis și făcut. În doar două zile, Cazanciuc anunță victorios că s-au „produs” proiecte, dat fiind că „dreptul la apărare și la un proces echitabil este un drept fundamental câștigat în 1989, bazat pe principiile și valorile europene pe care ni le-am asumat și ca membrii ai Uniunii Europene”:

Am depus la Camera Deputaților, o inițiativă pentru modificarea Legii 370/2004 pentru alegerea Președintelui României și a Legii 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.

Prin aceste modificări urmărim asigurarea dreptului la un proces echitabil în care părțile să poată fi prezente la desfășurarea procedurii jurisdicționale și să își susțină cauza.

Cu toate că CCR are atribuțiile unei instanțe de drept comun, în care părțile ar trebui să aibă garanțiile unui proces echitabil, în primul rând a dreptului la apărare, judecarea de către plenul Curții a contestațiilor referitoare la candidaturi se face în procedura uzuală a unei instanțe constituționale, fără prezența părților, ceea ce poate fi apreciat ca o încălcare a garanțiilor conferite de art. 21 din Constituție și art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului.

Această modificare are și rolul de a păstra activitatea CCR în vârful ierarhiei instituționale a statului român, ținând cont de poziția acestei instanțe supreme în arhitectura administrativă a României, de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea președintelui țării, care nu înseamnă a desfășura o activitate jurisdicțională cu caracter tehnic, ci semnifică abilitarea dată de Constituție de a verifica modul în care organismele implicate în procedura electorală au respectat dispozițiile constituționale și legale în materie”.

Rămâi conectat

6,124FaniÎmi place
București
cer senin
2 ° C
2.8 °
1 °
59 %
7.2kmh
0 %
lun
4 °
mar
6 °
mie
1 °
J
0 °
vin
-1 °

Ultimul articol

Actrița Brigitte Bardot s-a stins din viață, la 91 de ani

Actrița Brigitte Bardot a murit la vârsta de 91 de ani. Anunțul a fost făcut în această dimineață, de fundația care îi poartă numele, în...

Un polițist, desemnat „Omul anului” 2025

Un polițist din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Brașov a fost desemnat câștigător al Galei „Omul anului” din acest an. Pe numele său Dani Cek,...

Ofițer de poliție al Şcolii de Poliţie Câmpina, arestat pentru tentativă de viol asupra...

Mandat de arestare pentru 30 de zile - este măsura luată de judecători în ceea ce îl privește pe un ofițer angajat al Școlii...