Studenții, în stradă; proteste împotriva scăderii fondului de burse

Autor

-

27 iunie 2025

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), împreună cu lideri ai studenților din toate centrele universitare din țară avertizează că nemulțumirile legate de burse nu pot fi „stinse” cu promisiuni.

După prime mișcări de protest demarate în această săptămână, ANOSR arată că duminică, de la ora 20.00, alături de Consiliul Național al Elevilor (CNE) și Consiliul Tineretului din România (CTR) vor continua manifestațiile în stradă „împotriva scăderii fondului de burse pentru elevi și studenți”.

„Pornim cu toții, studenți, elevi, tineri și alți susținători, în marș din Piața Universității până în fața Palatului Victoria, precum și în alte centre universitare din toată țara, ca să reamintim Guvernului faptul că limitarea mecanismelor de sprijin pentru elevi și studenți nu face decât să îngreuneze accesul la educație al tinerilor din medii socio-economice vulnerabile.

Într-un context marcat de o rată crescută a abandonului universitar și a părăsirii timpurii a școlii, tăierea fondului de burse este o măsură profund nedreaptă, care compromite șansele la un viitor echitabil.

Educația este o investiție, nu o cheltuială și ar trebui tratată ca atare de către decidenți, pentru a asigura șanse egale tuturor în societate.

Liderii de mâine sunt printre generațiile de elevi și studenți al căror viitor este pus sub semnul întrebării de măsurile de austeritate nedrepte. „Nu din burse strângi averi, stimați politicieni!”. Pornim din Piața Universității spre sediul Guvernului, pentru educație!”, este mesajul ANOSR.

Primele poteste au fost anunțate pentru joi, 26 iunie, în contextul „intenției noului Guvern al României de a reduce fondurile alocate pentru bursele studențești și de a scădea, implicit, numărul de studenți beneficiari ai acestei facilități”.

Protestele, inițiate la ora 10.00, au fost în fața Palatului Victoria, a sediului Guvernului României, precum și în alte centre universitare: Timișoara – în fața Prefecturii, Cluj-Napoca – la Monumentul Memorandiștilor, Baia Mare – în fața Palatului Justiției, Alba Iulia – la Obeliscul Horia, Cloșca și Crișan, Iași – în Piața Unirii, Suceava – în fața Corpului A al USV.

Totodată, ieri, se anunțau alte proteste, pentru astăzi, de la de la ora 09.00, în fața Ministerului Educației și Cercetării, precum și în celelalte centre universitare.

„Varianta propusă de Guvern de a aloca 10% din salariul minim net pentru fiecare student bugetat pentru constituirea fondului de burse, însemnând suma de aproximativ 220 lei, spre deosebire de suma actuală, de 370 lei, calculată raportându-se la procentul de 10% din salariul minim brut în vigoare în luna noiembrie 2024, conduce la scăderea fondului alocat burselor cu aproximativ 40% și, implicit, la scăderea numărului de beneficiari.

Având în vedere intenția exprimată prin intermediul Programului de guvernare al coaliției propus pentru perioada 2025 – 2028 de a schimba modalitatea de calcul a fondului de burse astfel încât acesta să fie raportat la valoarea netă a salariului minim pe economie, nu la valoarea brută a acestuia așa cum prevede art. 149 alin. (21) din actuala formă a Legii învățământului superior nr. 199/2023, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) invită toți studenții din centrele universitare, și în special din București, să se alăture inițiativei pentru a semnala guvernanților faptul că reducerea finanțării educației accentuează inechitățile sistemului de învățământ și limitează accesul persoanelor provenite din medii socio-economice precare la studii superioare și nu ar trebui să reprezinte o opțiune, indiferent de circumstanțe.

Așa cum am prezentat în trecut prin nenumărate comunicate și analize de politică publică, reducerea deficitului bugetar nu se va soluționa prin limitarea mecanismelor de sprijin și incluziune pentru studenți, fără de care mulți dintre aceștia ar fi nevoiți ori să renunțe la studii, ori să facă sacrificii suplimentare pentru a putea să continue să rămână în sistemul universitar și astfel să nu atingă performanțele cerute în parcursul lor academic.

Reiterăm faptul că toate aceste măsuri de austeritate nenecesare sunt propuse spre implementare în contextul în care doar 22,5% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 24 și 35 de ani sunt absolvenți de studii superioare, iar rata de abandon universitar depășește 40%”, se explica pe pagina ANOSR.

Ministerul Agriculturii vrea prelungirea plafonării prețurilor la alimente

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

27 iunie 2025

Proiect de ordonanță pus în dezbatere publică de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), pentru prelungirea plafonării prețurilor la alimente.

Măsura de plafonare a adaosului comercial la alimentele de bază ar urma să opereze până la 30 septembrie 2025, în condițiile în care a fost luată, pentru prima oară, în august 2023. Scopul a fost combaterea creşterii excesive a preţurilor la 14 grupe de produse alimentare, iar mai apoi a fost prelungită în 2024, când lista a fost extinsă, iar la finalul anului trecut, Guvernul a decis o nouă replungire, până la 30 iunie 2025.

Acum, în proiect se face vorbire din nou despre dezechilibre care „au avut un impact negativ asupra agriculturii şi industriei alimentare, care au fost puternic afectate, rezultând un potenţial pericol de creştere a preţurilor la produsele agricole şi alimentare şi, implicit, o scădere a puterii de cumpărare a consumatorilor finali, cu afectarea siguranţei şi securităţii alimentare a populaţie”, iar „nevoia populaţiei de a achiziţiona produse agricole şi alimentare la preţuri scăzute se menţine”.

„În lipsa acestor măsuri legislative, există riscul unei creşteri abrupte a preţurilor la alimente, care poate produce dezechilibre majore între cererea şi oferta existentă pe piaţa produselor agroalimentare, fiind resimţită şi de consumatorul final, deosebit de vulnerabil, se impune luarea unor măsuri cu caracter temporar în vederea prorogării termenului de aplicare al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 67/2023 privind instituirea unei măsuri cu caracter temporar de combatere a creşterii excesive a preţurilor la unele produse agricole şi alimentare, cu modificările și completările ulterioare, până la data de 30 septembrie 2025 inclusiv”, este propunerea ministerului.

Așa că, opinii/ propuneri/ sugestii pot fi transmise în termen de 10 zile de la data publicării proiectului, la politici.agricole@madr.ro.

La ultima modificare, pe lista alimentelor cu adaos comercial plafonat se aflau pâinea albă simplă cu gramaj cuprins între 300-500 grame, fără specialităţi; laptele de vacă de consum 1 l, grăsime 1,5%, cu excepţia UHT; brânza telemea de vacă vrac; iaurtul simplu din lapte de vacă, 3,5% grăsime, cu gramaj maxim 200 grame; făina albă de grâu „000” până la 1 kg; mălaiul până la 1 kg; ouăle de găină calibrul M; uleiul de floarea-soarelui până la 2 l; carnea proaspătă de pui și de porc; legumele și fructele proaspete vrac; cartofii proaspeţi albi vrac; zahărul alb tos până la 1 kg; smântâna – 12% grăsime; untul până la 250 grame; magiunul până la 350 grame.

Primarul unei comune din Botoșani, sub control judiciar pentru luare de mită

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

27 iunie 2025

primaria draguseni — Sursa: dragusenibt.ro

Eugen Nechita, primarul comunei Drăgușeni, este acuzat de luare de mită, într-un dosar instrumentat de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Suceava.

Ieri, acesta a fost plasat sub control judiciar, procurorii luând decizia de a-i interzice mai multe „mișcări”, inclusiv aceea de a se prezenta la primărie pentru a-și exercita funcția.

Momentan, Primăria Drăgușeni din Botoșani nu mai are primar, după ce procurorii anticorupție au demarat o anchetă în care edilul ales pe lista PSD este acuzat oficial de luare de mită. Mita, precizează procurorii, are legătură cu o sumă de bani solicitată de Eugen Nechita, în legătură cu un contract de modernizare de drumuri, aflat în derulare.

Concret, arată procurorii anticorupție, „în perioada octombrie 2024 – februarie 2025, la diferite intervale de timp, în calitatea menționată, inculpatul Nechita Eugen ar fi pretins pentru sine, cu titlu de mită, de la un administrator al unei societăți comerciale, în total suma de 200.000 de lei, din care ar fi primit efectiv, în trei tranșe, suma de 90.000 lei, în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu referitoare la efectuarea plăților aferente”.

Din acest motiv, anchetatorii au luat decizia de a-l plasa pe Nechita sub control judiciar, acesta fiind nevoit să respecte o serie de obligații între care: să se prezinte ori de câte ori este chemat la organul de urmărire penală, să nu depășească limita teritorială a județului Botoșani fără acordul procurorilor anticorupție, să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele menționate în ordonanța de controlul judiciar, să nu se deplaseze în sediul primăriei și să nu să nu desfășoare/exercite funcția în exercitarea căreia a săvârșit fapta, respectiv cea de primar al comunei Drăgușeni.

Eugen Nechita nu este pentru prima oară inculpat într-un dosar al DNA. În urmă cu aproape 2 ani, acesta era reținut pentru trafic de influență, în cauză reținându-se că „în cursul anului 2020, ar fi pretins și primit de la două persoane suma de 2.000 de euro, pentru a-și exercita influența pe care ar fi pretins că ar avea-o asupra unor factori decidenți din conducerea Sanatoriului de Neuropsihiatrie Podriga, județul Botoșani, pentru ca aceștia să dispună angajarea unei rude a persoanelor respective pe un post de asistent medical. Promisiunea făcută de inculpat nu ar mai fi fost adusă la îndeplinire, postul respectiv fiind ocupat, printr-un transfer, de către o altă persoană”.

Propus spre arestare la Tribunalului Suceava, instanța a decis să emită un mandat pe numele său, „începând cu data de 21.12.2023 până în data de 19.01.2024”.

Ulterior plasat sub control judiciar și în acel dosar, primarul Nechita a scăpat de măsură abia în ianuarie anul acesta, când instanța a decis să o revoce.

VIDEO EXCLUSIV – Roești, 2025. Banii europeni au construit o groapă de gunoi ILEGALĂ

Autor

Sorin PREDA

-

26 iunie 2025

În inima județului Vâlcea, la Roești, statul român a transformat o investiție europeană de peste 26 milioane de euro într-o bombă ecologică cu ceas. Acolo unde trebuia să funcționeze un Centru de Management Integrat al Deșeurilor (CMID), în fapt funcționează o groapă de gunoi ilegală — improvizată, nesupravegheată, fără sortare, fără tratare, fără niciun respect față de lege sau față de comunitățile din zonă.

Realitatea nu mai poate fi negată, ascunsă sau împachetată în minciuni administrative. Trei filmări exclusive, primite astăzi de la fața locului, demonstrează cu claritate nivelul de degradare și pericolul iminent. În imaginile video, care însoțesc acest articol, se vede cum tone de deșeuri sunt aruncate direct pe sol, în aer liber, fără nicio formă de gestionare sau protecție a mediului.

Platformă cu gunoaie aruncate în aer liber – fără sortare, fără acoperire

Depozitul ecologic de la Roești Vâlcea transformat in groapa de gunoi

Primul filmuleț dezvăluie imaginea halucinantă a unei platforme acoperite integral cu gunoaie menajere, plastice, resturi alimentare și ambalaje. Nici urmă de activitate de sortare, deși stația a fost proiectată exact pentru această funcție. În loc să contribuie la reciclare, CMID Roești acumulează deșeuri, zi de zi, ca o groapă de gunoi sălbatică, cu toate riscurile de rigoare: infiltrații în sol, focare de infecție, mirosuri toxice și pericol de incendiu.

Aproape 40 de grade Celsius – deșeuri în descompunere la suprafață

Al doilea film surprinde realitatea tragică a lunii iunie: temperaturi caniculare și zeci de tone de gunoaie în descompunere. Sub razele soarelui, plasticul, resturile alimentare și alte materiale devin vectori biologici de risc – mediu propice pentru dăunători, bacterii și mirosuri sufocante. Fără niciun sistem de acoperire, ventilație sau protecție, stația funcționează contrar oricărei norme europene privind protecția mediului.

Depozitul ecologic de la Roești Vâlcea transformat in groapa de gunoi

Dovezi clare că Roești este o „stație” doar pe hârtie

În al treilea film apare zona de descărcare a deșeurilor. Camioanele intră, descarcă direct pe platformă, iar de acolo nimic nu pleacă spre sortare sau reciclare. Nu există activitate tehnologică. Nu se vede nicio linie de separare, nicio manipulare organizată. Totul este depozitare la grămadă. Cu alte cuvinte, ceea ce a fost livrat Comisiei Europene ca fiind un centru modern de gestionare a deșeurilor este, în realitate, o groapă de gunoi improvizată, operată sub o autorizație invalidă.

Depozitul ecologic de la Roești Vâlcea transformat in groapa de gunoi

Autoritățile știu. Ministerul Mediului tace

Agenția pentru Protecția Mediului Vâlcea a emis pe 19 iunie 2025 o decizie de suspendare a autorizației pentru 60 de zile, după ce a constatat depozitarea ilegală a deșeurilor. Însă, în aceeași zi, a anulat suspendarea, pe motiv că nu fusese emis un avertisment prealabil. O bâlbâială birocratică absurdă, care denotă mai degrabă teamă de răspundere decât voință de intervenție.

Șeful instituției, Alin Voicescu, a recunoscut într-o convorbire telefonică faptul că situația de la Roești este „toxică, anormală și extrem de periculoasă”. Dar asta nu a împiedicat nimic. Gunoaiele sunt încă acolo. Și se tot adună.

Unde este Ministerul Mediului?

În tot acest timp, Ministerul Mediului nu a făcut niciun pas real pentru a interveni. Nicio trimitere a Corpului de Control, nicio evaluare de urgență, nicio oprire a activității. Prin inacțiune, statul devine complice la o ilegalitate pe fonduri europene, cu consecințe directe asupra mediului și a sănătății publice.

Întrebarea legitimă rămâne:
Finanțează Uniunea Europeană gropi de gunoi ilegale în România?

La Roești, răspunsul pare să fie „da” — și asta ar trebui să provoace un cutremur în toate birourile instituțiilor responsabile.

Ion Iliescu, în continuare la terapie intensivă, „conștient, stabil cardiac, dar cu necesar de oxigen suplimentar”

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

26 iunie 2025

Fostul președinte Ion Iliescu rămâne la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”, acolo unde a fost internat în urmă cu mai bine de două săptămâni.

În acest moment, cadrele medicale îi acordă îngrijiri la Secția de terapie intensivă, starea acestuia fiind totuși stabilă.

Imediat după internarea sa, Iliescu a fost supus unor proceduri medicale de specialitate, concluziile fiind că acesta suferă de cancer pulmonar. Mai precis, „afecțiunea pulmonară de care suferă pacientul este de natură oncologică”.

Sub forma unui „buletin de informare medicală”, unitatea sanitară a SRI a comunicat astăzi că Iliescu „este conștient, stabil cardiac, respiră spontan, dar cu necesar de oxigen suplimentar”.

„Precizăm că pe fondul evolutiv al bolii de bază, corelat cu fragilitatea asociată vârstei înaintate și comorbiditățile existente, indicele de performanță fizică este semnificativ scăzut, cu limitarea aproape completă a capacității de autoîngrijire sau de mobilitate.

Rămâne internat în secția de terapie intensivă, unde beneficiază de îngrijire medicală avansată sub supravegherea echipei medicale multidisciplinare.

Vom reveni cu detalii legate de evoluția stării de sănătate ori de câte ori situația o va impune. Vă mulțumim!”, transmite spitalul, oficial.

Ion Iliescu a avut zilele trecute și un „hop” serios, după cum preciza spitalul. Pe 18 iunie, prin buletinul medical se transmitea să „starea generală a pacientului s-a agravat, cu dificultăți respiratorii importante.

Echipa medicală multidisciplinară a stabilit în această dimineață oportunitatea efectuării unei proceduri chirurgicale de asigurare a permeabilității căilor respiratorii superioare.

Intervenția a decurs fără incidente, iar pacientul rămâne internat în secția de terapie intensivă, unde primește îngrijirile medicale necesare”.

Nicușor Dan confirmă că pensiile şi salariile vor fi înghețate în 2026: „Ne ţinem de lucrurile pe care spunem că le facem”

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

26 iunie 2025

Președintele Nicușor Dan a participat zilele acestea la Summitul NATO, alături de alți șefi ai statelor europene și nu numai.

Dincolo de poze și întâlniri mai mult sau mai puțin cu folos pentru țara noastră, ieri Dan a susținut și o seriie de declarații de presă.

Și nu doar Summitul NATO, indiferent cât de interesant ar fi – în ceea ce privește temele abordate, a fost un subiect. Ieri, șeful statului a făcut vorbire inclusiv la măsurile care urmează a fi luate în țară, pentru acoperirea deficitului bugetar.

Una dintre acestea, înghețarea pensiilor și a salariilor, despre care Nicușor Dan a asigurat că va opera, însă nu chiar acum, ci cel mai probabil din 2026.

Însă, a subliniat șeful statului, „speranța mea este că Guvernul o să facă ajustările necesare în funcționarea aparatului de stat, astfel încât deficitul să fie redus”.

Răspunzând unei întrebări punctuale referitoare la înghețarea pensiilor și a salariilor, șeful statului a explicat că „este un Guvern care a trecut de votul Parlamentului cu acest program de guvernare, deci și-a asumat măsura de care vorbiți”.

Pe scurt, „și-a asumat-o, adică să începem să ne mai și ținem de lucrurile pe care spunem că le facem”.

Corupție în instituțiile de mediu din Botoșani; angajații, acuzați că protejau interesele unor firme

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

26 iunie 2025

Zeci de persoane, inclusiv un primar și angajați ai instituțiilor care ar trebui să protejeze mediul în Botoșani, au fost trimise în judecată într-un amplu dosar de corupție.

La finalul cercetărilor, printre faptele imputate de procurori se numără luare de mită, abuz în serviciu, fals, dare de mită și complicitate la aceste infracțiuni.

Mai bine de doi ani a durat ancheta procurorilor Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Suceava, care acum au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a 26 inculpați, între care comisari ai Gărzii Naționale de Mediu Botoșani și angajați ai Agenției pentru Protecția Mediului Botoșani, în legătură cu protejarea intereselor unor firme care nu respectau normele de mediu.

În rechizitoriu se arată că, în perioada aprilie – octombrie 2022, funcționarii publici și-ar fi îndeplinit în mod defectuos îndatoririle de serviciu, prin încălcarea dispozițiilor legale, în contextul activităților de inspecție și control desfășurate în domeniul protecției mediului la diverși agenți economici și unități administrativ – teritoriale (comisari de mediu) ori în contextul activității de emitere/revizuire/acordare viza anuală, cât și de urmărire a îndeplinirii cerințelor legislației de mediu din actele de reglementare (angajați în cadrul Agenției pentru Protecția Mediului).

De altfel, în cursul anchetei, procurorii anticorupție au încheiat trei acorduri de recunoaștere a vinovăției cu SC BALTARIU AUTO SRL, B.S., reprezentantul societății, precum și cu S.M., persoană fizică fără calitate specială, fiecare pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită.

Deja acordurile de recunoaștere a vinovăției au fost admise la Tribunalul Botoșani, inculpații persoane fizice fiind condamnate la închisoare cu suspendare, iar firma la o amendă penală de 54.000 lei.

Tot la Tribunalul Botoșani, acolo unde au fost trimise acordurile de recunoaștere, vor fi judecați și Liliana Popovici – comisar de mediu în cadrul Gărzii Naționale de Mediu, Comisariatul Județean Botoșani (11 infracțiuni de luare de mită; abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (10 infracțiuni de autorat, o complicitate și o instigare); infracțiuni de fals intelectual (10 infracțiuni de autorat, o complicitate și o instigare); instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată; folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite în formă continuată (14 acte materiale), precum și complicitate la infracțiunea menționată).

Ovidiu Rotaru – comisar de mediu în cadrul Gărzii Naționale de Mediu, Comisariatul Județean Botoșani (7 infracțiuni de luare de mită; 7 infracțiuni de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit; 7 infracțiuni de fals intelectual; folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite în formă continuată (3 acte materiale), precum și complicitate la infracțiunea menționată).

Gabriel Stoica – comisar de mediu în cadrul Gărzii Naționale de Mediu, Comisariatul Județean Botoșani (4 infracțiuni de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit; 3 infracțiuni de fals intelectual; instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată; folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite).

Silvia Lucia Ureche – comisar de mediu în cadrul Gărzii Naționale de Mediu, Comisariatul Județean Botoșani (2 infracțiuni de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit și 2 infracțiuni de fals intelectual). Cristian Nicolae Coibanu – comisar de mediu în cadrul Gărzii Naționale de Mediu, Comisariatul Județean Botoșani (2 infracțiuni de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit și 2 infracțiuni de fals intelectual).

Irina Zmău – comisar de mediu în cadrul Gărzii Naționale de Mediu, Comisariatul Județean Botoșani (abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit și fals intelectual), Florin Radeș – consilier în cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Botoșani (2 infracțiuni de luare de mită în formă continuată și o complicitate la luare de mită; trafic de influență; abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (două în formă simplă și una în formă continuată – 6 acte materiale); fals intelectual (două infracțiuni în formă simplă, una în formă continuată și sub forma instigării); folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite).

Daniela Mihalache – șef serviciu Serviciu Avize, Acorduri, Autorizații în cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Botoșani (participație improprie sub forma instigării la infracțiunea la fals intelectual), Claudiu Daniel Chelariu – primar al comunei Mihălășeni (dare de mită), doi administratori al unor societăți comerciale (complicitate la abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite, infracțiuni de complicitate la fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată și dare de mită).

Firmele S.C. AGRO PORUMB SRL, S.C. AGA-TRANS SRL, S.C. COBASCHI SRL, S.C. DIAS WOOD SRL, S.C. SAMCOM MEAT SRL și cei cinci reprezentanți ai lor (dare de mită în formă simplă sau continuată), dar și SC ZABRUS SIRET SRL, SC AGROMEC BT ȘTEFĂNEȘTI SRL, împreună cu reprezentanții lor (participație improprie sub forma complicității la infracțiunea la fals intelectual, uz de fals, complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit și complicitate la fals intelectual).

Totodată, de dare de mită mai este acuzată și o altă persoană fizică, despre care procurorii spun că nu are vreo calitate specială.

Din ce detaliază procurorii, funcționarii publici „ar fi omis să ateste în documentația de control întocmită, cu ocazia controalelor efectuate, toate faptele de încălcare a legislației de mediu ori ar fi atestat aspecte necorespunzătoare adevărului cu privire la neconformități/încălcări ale legislației de mediu identificate, pentru care nu ar fi aplicate sancțiunile legale”.

„De exemplu, inculpații, funcționari publici, nu ar fi aplicat sancțiunile corespunzătoare în cazul unor incendii de vegetație despre care cunoșteau că ar fi fost provocate intenționat, în aceeași manieră procedând și în cazul unor depozitări nelegale de deșeuri din construcții și demolări ori în ceea ce privește evidența necorespunzătoare a uleiurilor uzate și a produselor chimice utilizate.

În același context, o parte dintre inculpați ar fi permis accesul la informații ce nu sunt destinate publicității unor agenți economici pe care i-ar fi anunțat cu privire la sesizările/controalele care îi vizau ori alte controale tematice/inopinate care urmau să se desfășoare.

În plus, pentru „serviciile” oferite în sensul anterior menționate, inculpații Popovici Liliana și Rotaru Ovidiu, în calitate de comisari de mediu, ar fi pretins și primit, în mod direct sau prin intermediar, sume de bani sau alte foloase necuvenite, între 300 – 1.000 lei, precum și alte foloase necuvenite (de exemplu trei tone de deșeuri material lemnos, 500 kg grâu, etc).

Din probele administrate în cauză a mai rezultat că exista o legătură strânsă între inculpații funcționari din cadrul Gărzii Naționale de Mediu, Comisariatul Județean Botoșani și inculpații angajați din cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Botoșani (autoritatea competentă să emită acte de reglementare), respectiv cu inculpata Mihalache Daniela, șef serviciu Serviciu Avize, Acorduri, Autorizații în cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Botoșani și Radeș Florin, consilier în cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Botoșani, în vederea sprijinirii societăților controlate, astfel încât să fie urgentate demersurile necesare pentru obținerea autorizațiilor de mediu ori pentru a evita eventuala suspendare a autorizațiilor, în caz de nereguli.

Concret, în lunile septembrie- octombrie 2022, inculpatul Radeș Florin ar fi pretins de la diferiți agenți economici, prin reprezentanții acestora ori în contextul unor cereri formulate pentru proiecte proprii sau pentru persoane apropiate acestora, foloase care nu i se cuvin, respectiv mașini uzate care să corespundă cerințelor pentru obținerea reducerii la achiziția unei mașini noi prin programul rabla, în final inculpatul primind, de la doi agenți economici, documente pentru două mașini uzate, în legătură cu emiterea/revizuirea/acordarea vizei anuale, a autorizației de mediu, pentru a nu suspenda autorizația de mediu ori în schimbul avertizării asupra unor controale inopinate. De asemenea, inculpatul ar mai fi pretins și primit o suma de bani și foloase necuvenite de la un agent economic pentru emiterea autorizației de mediu.

În plus, inculpatul le-ar fi oferit „ajutor” unora dintre reprezentanții agenților economici, prin atestarea de aspecte necorespunzătoare adevărului în conținutul documentației necesare obținerii avizelor de mediu.

În cauză s-au dispus măsuri asigurătorii asupra bunurilor mobile și imobile deținute de inculpați în vederea confiscării speciale și a recuperării prejudiciilor.

Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor s-a constituit parte civilă în cauză, în vederea recuperării prejudiciilor”, arată DNA.

Ministrul Educației, angajament: din salariul său va susține 2 burse de merit și 7 burse sociale

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

25 iunie 2025

Daniel David, învestit în funcția de ministru al Educației și Cercetării la propunerea PNL, și-a propus lucruri mari pentru acest al doilea mandat.

Profesor universitar la bază, David a promis că, din salariul său de ministru, va redirecționa din venitul său pentru a susține 2 burse de merit și 7 burse sociale.

Daniel David și-a preluat noul mandat de ministru al Educației, ocazie cu care a făcut câteva promisiuni. La declarații, ministrul David a adus vorba despre schimbările în domeniul burselor educaționale, așa că a anunțat că „voi renunța lunar la 25% din salariul meu de la minister, pentru a redirecționa banii spre 2 burse de merit și 7 sociale (o să caut formula legală, nu asta este problema)”.

Prof. univ. dr. psih. Daniel David este membru al Academiei Române și al Academiei Europene, suspendându-se din funcția de rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj- Napoca în decembrie 2024, când a fost numit prima oară în funcția de ministru.

Potrivit CV-ului său, este profesor universitar în cadrul Departamentului de Psihologie Clinică și Psihoterapie la Babeş-Bolyai și profesor asociat la Icahn School of Medicine at Mount Sinai din SUA.

Conform ultimei declarații de avere, aferente veniturilor din 2023, ministrul David a încasat în acel an de la Universitatea Babeş-Bolyai 261.558 lei net din salariu, granturi, activități didactice, proiecte și vouchere de vacanță, de la European Comission – pentru consultanță academică – 500 EUR, O.S. Organizattioni Speciali – drepturi de proprietate intelectuală – 15.578 lei, Springer – consultanță academică – 2.779 USD, Editura Polirom – proprietate intelectuală – 19.742 lei, APIR – psihoterapie integrativă, cursuri-consultanță – 9.900 lei, UEDFISCDI – premii-consultanță 7.037 lei, Grup Advertising SRL – drepturi de autor – 5.905 lei, WECO SRL – drepturi de autor – 4.700 lei, Humanitas – drepturi de autor – 923 lei, Ascending Consulting – drepturi de autor 6.937 lei, Aimee Consulting – drepturi de autor 4.920 lei, Grow Smarter – drepturi de autor – 7.456,50 lei, Stefanini Romania – drepturi de autor – 4.972 lei, Hella Romania – drepturi de autor 12.421 lei. Totodată, de la Academia Română a avut în 2023 venituri ca membru, în sumă de 25.512 lei.

Polițist din București, acuzat că și-a decontat chirii fictive

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

25 iunie 2025

Un polițist din Capitală este acuzat de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti că, timp ce mai mulți ani, și-a decontat zeci de mii de lei din chirii fictive.

Acum, polițistul în vârstă de 39 de ani este cercetat sub control judiciar pentru înșelăciune, fals în declarații și fals în înscrisuri sub semnătură privată, iar alături de acesta mai sunt cercetate și alte două persoane – proprietara imobilului pentru care omul legii decontase chiria și soțul acesteia.

Faptele, spun procurorii, s-au derulat în perioada ianuarie 2019 – ianuarie 2021. Inițial angajat în cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Poliția Șectorului 2 – Serviciul de Investigare a Criminalității Economice și ulterior, în cadrul Inspectoratului General al Poliției Române – Direcția de Investigații Criminale, polițistul și-ar fi decontat lunar sume pentru chirie, cu ajutorul unor contracte de închiriere fictive.

Mai precis, acesta „depunea rapoarte prin care solicita acordarea compensației lunare de chirie, la care anexa contracte de închiriere a unui apartament, în condițiile în care acesta nu a locuit efectiv în imobilul respectiv, ci într-o altă locuință care aparținea familiei sale și nu a achitat proprietarului imobilului vreo sumă de bani cu titlu de chirie”.

În acest mod, polițistul a reușit să deconteze fictiv și să încaseze compensația lunară de chirie, cauzând un prejudiciu de 23.578 lei. Și, mergând pe fir, procurorii au extins cercetările și față de ceilalți doi inculpați:

„În cauză se efectuează cercetări și față de o inculpată (o femeie în vârstă de 53 de ani) cercetată pentru săvârșirea infracțiunilor de fals în declarații și fals în înscrisuri sub semnătură privată. Aceasta, în calitate de proprietar al imobilului, a încheiat cu agentul de poliție contracte fictive în perioada ianuarie 2019-ianuarie 2021, în cuprinsul cărora a atestat în mod nereal faptul că i-a închiriat locuința, înscrisuri pe care i le-a încredințat spre folosire în vederea decontării.

Totodată, inculpata, în cursul lunii ianuarie 2025, cu scopul achitării impozitului pe venit, a depus la Agenția Națională de Administrare Fiscală declarații unice prin care atesta în mod nereal faptul că a obținut venituri ca urmare a închirierii imobilului menționat.

Pe parcursul urmăririi penale, cercetările au fost extinse față de un al treilea inculpat (bărbat în vârstă de 66 de ani, soțul proprietarei imobilului), pentru comiterea infracțiunilor de mărturie mincinoasă, favorizarea făptuitorului și folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității.

Acesta, în calitate de director de securitate în cadrul unei companii private, ca urmare a unei solicitări de informații adresate furnizorului de comunicații de organele de urmărire penală, cu privire la care avea oligația de a păstra confidențialitatea, a aflat despre existența dosarului penal și a divulgat fără drept ofițerului de poliție faptul că se efectuează cercetări cu privire la infracțiunile care fac obiectul cauzei.

Ulterior, fiind audiat în calitate de martor, a dat declarații mincinoase, negând că ar avea cunoștință de faptul că ofițerul de poliție nu a locuit la imobilul închiriat”.

Doi judecători noi la CCR, propuși de PSD și UDMR

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

25 iunie 2025

Camera Deputaţilor şi Senatul au numit marţi doi judecători la Curtea Constituţională a României, la propunerea PSD și UDMR.

Noii judecători constituționali sunt ex-preşedintele Curţii de Conturi, Mihai Busuioc, susţinut de PSD, din partea Senatului, şi preşedintele Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Csaba Asztalos, propunere a UDMR, din partea Camerei Deputaţilor.

Noii judecători ai CCR îi înlocuiesc, conform legii, pe Varga Attila, care a fost numit judecător de Camera Deputaţilor, și pe actualul președinte al Curții, Marian Enache. Ambii fuseseră numiți în 2016, pentru un mandat de 9 ani. În perioada următoare, la CCR ar trebui să vină și un al treilea judecător nou, dat fiind că anul acesta îi expiră mandatul și Liviei Doina Stanciu, numită în funcție de preşedintele României.

În urma votului secret de ieri, Mihai Busuioc a fost ales judecător al Curţii Constituționale cu 79 de voturi pentru şi 36 de voturi contra. Au mai fost și propuneri de la SOS – Rodica Cuşnir, care a primit 10 voturi pentru şi 105 contra, Niculescu Ţăgărlaş (independent) – 2 voturi pentru, 113 contra şi de la AUR, Petrescu Adina – 24 de voturi pentru şi 91 contra.

Pe de altă parte, Asztalos Csaba a obţinut 195 voturi pentru şi 73 împotrivă, iar ceilalţi candidaţi – Verginia Vedinaş (SOS)- 13 voturi pentru şi 255 împotrivă, și Lăcrămioara Axinte (AUR) – 60 voturi pentru şi 208 împotrivă.

Înainte de votul din plen a ieșit scandal la Comisia juridică a Camerei Deputaților, deputatul AUR Dan Tănasă criticând – ca să o spunem finuț – candidatura lui Asztalos Csaba. Tănasă a țipat efectiv în timpul ședinței din Comisia Juridică, arătând că Asztalos Csaba a susținut autonomia Ținutului Secuiesc, că are cetățenia maghiară și că urăște România și pe români.

„Ați înnebunit complet. (…) Un personaj care susține Ținutul Secuiesc nu are ce căuta la Curtea Constituțională? Ați înnebunit complet? Trăiască Ținutul Secuiesc îl băgați în CCR? Puneți pe altul de la UDMR, nu pe ăsta. Are cetățeniei Ungariei. A jurat credință Ungariei și îl băgați în Curtea Constituțională”, a acuzat deputatul AUR.

„Am o singură cetățenie, cea română, o am de la naștere”, a replicat Asztalos Csaba, care a respins toate acuzațiile.

Și la Senat a existat un parlamentar AUR – Ciprian Titi Stoica, care a criticat numirea lui Busuioc: „Această numire nu este doar imorală, este de-a dreptul periculoasă pentru siguranţa statului nostru, pentru independenţa Curţii Constituţionale, pentru credibilitatea României faţă de partenerii europeni, dacă în fruntea unei instituţii cheie ajunge cineva atât de vulnerabil”.

Vot în Senat și Camera Deputaților pentru alegerea președinților

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

24 iunie 2025

Mâine, atât Camera Deputaților cât și Senatul urmează a supune la vot propunerile pentru viitorii președinți ai forurilor legislative.

Ambele funcții au rămas vacante odată cu formarea noului Guvern, însă, conform înțelegerii coaliției de guvernare, deja se știe cui îi revin aceste funcții.

Pe de o parte, propunerea PSD este ca Sorin Grindeanu să preia funcția de președinte al Camerei Deputaților, iar PNL îl propune pe Mircea Abrudean ca șef al Senatului.

Grupul PSD a solicitat în ședința Biroului permanent al Camerei de luni seară declanșarea procedurilor necesare pentru alegerea președintelui Camerei Deputaților, după ce deputatul Ciprian Șerban, cel care a condus forul legislativ, a fost numit ministru al Transporturilor și și-a depus luni demisia la Biroul permanent.

Și Senatul urmează să își aleagă, după ce Ilie Bolojan, care a ocupat această funcție până luni, a fost învestit ca premier. În ambele cazuri, votul este secret cu buletine de vot.

Un alt punct de pe ordinea de zi a plenului de mâine va fi desemnarea unui judecător la Curtea Constituțională, sub rezerva depunerii raportului, conform programului publicat pe site-ul Senatului. Comisia juridică îi va audia, marți, înainte de plen, pe candidații înscriși pentru funcția de judecător la CCR, propunerea PSD fiind actualul șef al Curții de Conturi, Mihai Busuioc.

Biroul permanent care va începe la 9:45 va înscrie pe ordinea de zi a plenului de la ora 12:00 proiectul de lege pentru abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe în vacanța parlamentară. Aceasta în condițiile în care aseară, după ce Cabinetul Bolojan a fost învestit, s-a derulat și o primă ședință de guvern.

Angajate ale Universității Politehnice Timișoara, acuzate că au delapidat fonduri europene

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

24 iunie 2025

Procurorii anticorupție au descoperit că mai multe angajate ale Universității Politehnice Timișoara au delapidat fonduri europene, în contextul derulării mai multor proiecte Erasmus și Erasmus+.

Trei persoane au fost trimise în judecată de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Timișoara, în vreme ce o a patra persoană a decis pe parcursul anchetei să încheie un acord de recunoaștere a vinovăției.

Tribunalul Timiș va analiza acuzațiile aduse de procurori Mariei Lia Dolga – fost director al Departamentului Relații Internaționale din cadrul Universității Politehnice Timișoara (complicitate la delapidare, folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, în formă continuată), Lenuței Daniela Hudac – fost șef Birou Contabilitate în cadrul Direcției Financiar Contabilitate – Serviciul financiar-contabil (delapidare cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată) și Marinelei Solomon – fost administrator financiar în cadrul Direcției Financiar Contabilitate – Biroul Buget Finanțe (delapidare cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată).

Aceasta în condițiile în care deja fosta șefă a Serviciului Programe Erasmus (șefă Birou Erasmus) din cadrul Departamentului Relații Internaționale, Hannelore Elfride Filipescu, s-a declarat vinovată pentru complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, în formă continuată.

Pedeapsa acesteia a fost astfel de 2 ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani și 6 luni și interzicerea unor drepturi.

Acum, la momentul încheierii cercetărilor, procurorii DNA spun că, în total, suma de bani însușită/delapidată prin intermediul a nu mai puțin de 1.046 de acte materiale este de 5.053.940 de lei și 1.548.617 de euro. Însă Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 1.090.542,40 euro, la care se va adăuga dobânda legală aferentă.

În plus, Universitatea Politehnica Timișoara a comunicat faptul că se constituie parte civilă împotriva inculpatelor Hudac Lenuța-Daniela și Solmon Marinela cu suma de 5.053.940 lei și 1.548.617 euro, cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul material suferit prin comiterea infracțiunii, la care se vor adăuga dobânzi și penalități calculate de la data comiterii faptelor până la plata integrală a prejudiciului.

Din acest motiv, subliniază procurorii, „în cauză s-au dispus măsuri asigurătorii asupra bunurilor mobile și imobile deținute de inculpate în vederea recuperării prejudiciilor”.

„În cadrul derulării mai multor proiecte pe fonduri europene Erasmus și Erasmus+, inculpata Dolga Maria-Lia, în calitatea menționată anterior și beneficiind de ajutorul inculpatei Filipescu Hannelore Elfride, ar fi întocmit și depus mai multe declarații și documente false la Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale (A.N.P.C.D.E.F.P.), demersuri care ar fi avut ca urmare obținerea pe nedrept a sumei totale de 659.337 euro.

Programele Erasmus și Erasmus+ sunt programele actuale ale Uniunii Europene pentru educație, formare, tineret și sport, iar Universitatea Politehnică Timișoara, în activitatea de învățământ pe care o desfășoară, a participat la aceste programe oferite de Uniunea Europeană.
În cadrul celor două programe accesate de Universitatea Politehnică Timișoara, în perioada 2014 – 2019, au fost finanțate cu fonduri europene șapte (7) proiecte care au presupus, printre altele, efectuarea de deplasări/mobilități ale cadrelor didactice, personalului administrativ și ale studenților în străinătate, la diferite unități de învățământ, dar nu numai, pentru schimb de experiență, formare, precum și alte activități.

În cadrul acestor proiecte finanțate cu fonduri europene, la diferite intervale de timp, inculpata Dolga Maria-Lia ar fi întocmit mai multe rapoarte intermediare și finale pe care le-ar fi trimis Agenției Naționale, în vederea obținerii unor tranșe de bani, prin care ar fi menționat în fals că ar fi fost efectuate toate activitățile/deplasările cuprinse în acele rapoarte.

În cadrul verificărilor efectuate de procurorii anticorupție, în proiectele respective nu au putut fi identificate sau puse la dispoziție documente esențiale, necesare pentru a putea fi decontate toate cheltuielile presupus a fi făcute de către cadrele didactice sau studenții Universității Politehnice Timișoara. Astfel, în multe situații, nu au putut fi identificate documente cu caracter de invitație, personală sau generală, din partea instituției gazdă/primitoare, ordine de deplasare, cereri de deplasare, Raportul – formular al participantului la încheierea mobilității (Chestionarul UE online), sau documente de verificare post mobilitate.

În realitate, deși unele dintre deplasările pentru care se solicitau sumele aferente nu au fost efectuate, contravaloarea sumelor respective decontate cu titlu de granturi era primită și folosită de cadrele didactice, personalul administrativ și studenți.
În alte situații, studenții ar fi fost îndemnați să fie de acord cu deplasările fictive, primind în schimb numai o cotă parte din valoarea grantului, restul fiind împărțit între persoanele din conducerea Departamentului Relații Internaționale.

Inculpatele Hudac Lenuța-Daniela și Solomon Marinela, în calitățile menționate anterior și având în atribuțiile lor de serviciu gestionarea fondurilor bănești ale Universității Politehnice Timișoara provenite din fonduri proprii, prin manopere frauduloase, și-ar fi însușit în mod repetat în perioada 2012 – 2020, sume de bani din gestiune, atât pentru ele cât și pentru Dolga Maria-Lia, Filipescu Hannelore-Elfride și Asociația Foștilor Studenți ai Universității Politehnice Timișoara.

Manoperele frauduloase ar fi constat în întocmirea fictivă a unor cereri de împrumut și a documentelor justificative pentru viramentul banilor din contul de trezorerie în conturile unor bănci comerciale, în deturnarea destinației unor sume de bani, în transferuri fără niciun document justificativ și în indicarea în fals a unor mențiuni/explicații în aplicația informatică cu ocazia efectuării transferului banilor în conturile personale.

Marea majoritate a operațiunilor de transfer ilegal de fonduri s-ar fi realizat cu concursul ambelor contabile, după mecanismul descris mai sus și anume, inculpata Hudac Lenuța-Daniela ar fi transferat sume de bani din contul de trezorerie al Universității Politehnice Timișoara în conturile unor bănci comerciale, de unde sumele de bani ar fi fost transferate de către inculpata Solomon Marinela, pe nedrept, în conturile altor bănci comerciale, iar mai apoi, sumele de bani ar fi fost virate în conturi personale.

În alte cazuri, inculpata Solomon Marinela ar fi acționat singură, în sensul că, găsind disponibil în conturile Universității Politehnice Timișoara deschise la bănci comerciale, ar fi efectuat pe nedrept viramente în conturile sale, dar și în alte conturi sau ar fi ridicat numerar de la ghișeul băncii.

Într-un număr de trei operațiuni de transfer ilegal de fonduri, cele două contabile ar fi fost ajutate de către inculpata Dolga Maria-Lia care ar fi întocmit documente justificative fictive spre a servi operațiunii de transfer de bani din trezorerie în cont de bancă comercială, totul spre a asigura disponibil de unde să fie sustrase ulterior sumele respective de bani”, a detaliat DNA.

Ziarul de Investigații

Studenții, în stradă; proteste împotriva scăderii fondului de burse

Ministerul Agriculturii vrea prelungirea plafonării prețurilor la alimente

Primarul unei comune din Botoșani, sub control judiciar pentru luare de mită

VIDEO EXCLUSIV – Roești, 2025. Banii europeni au construit o groapă de gunoi ILEGALĂ

Platformă cu gunoaie aruncate în aer liber – fără sortare, fără acoperire

Aproape 40 de grade Celsius – deșeuri în descompunere la suprafață

Dovezi clare că Roești este o „stație” doar pe hârtie

Autoritățile știu. Ministerul Mediului tace

Unde este Ministerul Mediului?

Ion Iliescu, în continuare la terapie intensivă, „conștient, stabil cardiac, dar cu necesar de oxigen suplimentar”

Nicușor Dan confirmă că pensiile şi salariile vor fi înghețate în 2026: „Ne ţinem de lucrurile pe care spunem că le facem”

Corupție în instituțiile de mediu din Botoșani; angajații, acuzați că protejau interesele unor firme

Ministrul Educației, angajament: din salariul său va susține 2 burse de merit și 7 burse sociale

Polițist din București, acuzat că și-a decontat chirii fictive

Doi judecători noi la CCR, propuși de PSD și UDMR

Vot în Senat și Camera Deputaților pentru alegerea președinților

Angajate ale Universității Politehnice Timișoara, acuzate că au delapidat fonduri europene

Rămâi conectat

Ultimul articol

Profil de companie – Gülermak: anatomia unei expansiuni agresive regionale din Ankara către infrastructura...

Senatorul „pacifist” Peia, o nouă moțiune

Fostul șef al SAJ Dolj, mită pentru angajări în instituție