La exact o lună după prima filmare realizată la Roești, județul Vâlcea, dovezile video recente documentează fără echivoc: “groapa de gunoi” a Consiliului Județean Vâlcea se mărește cu fiecare zi. În loc ca situația să se amelioreze sau să fie stopată, dezastrul ecologic escaladează, sub ochii indiferenți ai administrației județene și ai noii ministre a mediului, Diana Buzoianu, altminteri lăudată la început de mandat drept reformatoare, dar care pare că ignoră realitatea din teren.
O investiție europeană transformată în eșec administrativ
La Roești nu vorbim despre o rampă clandestină improvizată la marginea comunei, ci despre o “realizare” finanțată cu peste 30 de milioane de euro, 26 de milioane, fonduri europene, sub oblăduirea președintelui Consiliului Județean Vâlcea, Constantin Rădulescu. Așa-zisul Centru de Management Integrat al Deșeurilor (CMID) Roești a devenit, în fapt, o imensă groapă de gunoi sub cerul liber, contrar oricăror standarde de mediu sau promisiuni făcute Bruxelles-ului. În loc de tehnologie, reciclare și protecția mediului, județul Vâlcea a “inaugurat un poligon” de depozitare necontrolată, cu impact major asupra sănătății comunităților din zonă.
Noi imagini, noi dovezi: dezastrul continuă
Imaginile surprinse recent, la o lună distanță de la prima documentare pe teren, arată clar că “muntele de gunoi” de la Roești se extinde. Din depozitul CMID, gunoaiele s-au revărsat peste limitele autorizate, iar terenul din jurul platformei a devenit, practic, o extensie a unei gropi de gunoi. Nicio lucrare de remediere nu a început, nicio măsură reală nu a fost adoptată. Dimensiunea zonei afectate a crescut, la fel și impactul asupra solului, apelor subterane și calității aerului. Comunitățile locale – cei care ar fi trebuit să beneficieze de investiția europeană – se află, de fapt, expuse unui risc tot mai mare de poluare și îmbolnăvire.
Complicitate administrativă, iresponsabilitate politică
De ce persistă și se amplifică acest dezastru ecologic? Răspunsul este simplu și dureros: inacțiunea administrației locale echivalează cu o complicitate la infracțiuni de mediu. Consiliul Județean Vâlcea, în frunte cu Constantin Rădulescu, dovedește nu doar nepricepere, ci și o sfidare crasă a oricărei responsabilități publice. Milioane de euro, care trebuiau să aducă dezvoltare și siguranță pentru vâlceni, s-au transformat în moloz și mizerie. Iar instituțiile de control (Garda de Mediu, APM, Prefectura, Consiliul Județean) mimează controalele, refuzând să ia măsuri ferme, de teamă sau din complicitate.
Ministerul Mediului: “Reforma” doar pe facebook
În acest peisaj toxic, noua ministră a mediului, Diana Buzoianu, pare preocupată exclusiv de declarații de presă și reforme teoretice. Deși la început de mandat părea animată de dorința sinceră de a reduce poluarea, astăzi pare că ignoră total problemele reale din județe precum Vâlcea. Niciun demers concret, nicio vizită pe teren, niciun plan de redresare, niciun corp de control. Roești rămâne o rană deschisă a sistemului public, simptom al minciunii instituționalizate care domnește în relația dintre administrație și cetățeni.
Banul public, îngropat la Roești. Complicitate la poluare
După două filmări, la distanță de o lună, concluzia nu mai poate fi ascunsă: “groapa de gunoi” de la Roești crește, iar autoritățile nu doar că nu o opresc, ci par să o tolereze sau chiar să o acopere. Fondurile europene au fost aruncate în vânt, iar responsabilitatea legală și morală se împarte între liderii locali și centrali. În absența unor măsuri ferme și a unei schimbări de paradigmă, CMID Roești riscă să devină nu doar un simbol al eșecului, ci și al complicității la infracțiuni de mediu. Vâlcea a cheltuit 30 de milioane de euro, din care 26 de milioane de euro din fonduri europene, ca să-și facă, sub sigla Uniunii Europene, o groapă de gunoi care crește nestingherită. Și cine plătește, în final, factura? Tot cetățeanul, sufocat de miros, poluare și nepăsare administrativă.
Ecological disaster in Roești, Vâlcea, România: A landfill grows unchecked under the eyes of the authorities
Exactly one month after our first on-site documentation at Roești, Vâlcea County, new video evidence leaves no room for interpretation: the so-called “landfill” managed by the Vâlcea County Council is expanding by the day. Instead of being contained or remedied, the environmental disaster has escalated—right under the indifferent gaze of local authorities and the recently appointed Environment Minister, Diana Buzoianu. Despite early promises of reform, the minister now appears disengaged, ignoring the harsh reality faced by local residents.
A european investment turned into administrative failure
This is not an improvised illegal dumping ground on the village outskirts. Roești is the site of a project hailed as a model of modernization, financed with 26 million euros in European funds under the leadership of Vâlcea County Council President, Constantin Rădulescu. The so-called Integrated Waste Management Center (CMID) Roești has, in practice, become a vast open-air landfill—a flagrant violation of environmental standards and of all commitments made to Brussels. Instead of cutting-edge technology, recycling, and environmental protection, Vâlcea has inaugurated an uncontrolled waste dumping site with grave consequences for the health of local communities.
New footage, wew evidence: The disaster worsens
The latest images, recorded a month after the initial investigation, show that the “mountain of waste” at Roești continues to grow. Garbage from the CMID facility has spilled well beyond the authorized boundaries, and the land around the platform has effectively become an extension of the dump. No remediation work has started, and no meaningful measures have been implemented. The affected area has expanded, along with the damage to the soil, groundwater, and air quality. Instead of reaping the promised benefits of the European investment, local communities now face ever-increasing risks of pollution and illness.
Administrative complicity and political irresponsibility
Why does this environmental disaster persist and worsen? The answer is as simple as it is damning: local government inaction amounts to complicity in environmental crimes. The Vâlcea County Council, under Constantin Rădulescu, displays not just incompetence but outright contempt for public responsibility. Millions of euros meant to foster development and safety have been turned into rubble and filth. Meanwhile, the agencies tasked with oversight—the Environmental Guard, Environmental Protection Agency, the Prefecture—only pretend to inspect, refusing to take decisive action, whether out of fear or complicity.
Ministry of environment: “Reform” only for the cameras
In this toxic landscape, Environment Minister Diana Buzoianu appears to be focused solely on press statements and theoretical reforms. Though her mandate began with promises to reduce pollution, she now completely ignores the realities faced by counties like Vâlcea. There have been no concrete actions, no visits to the site, and no recovery plan. Roești remains an open wound in the public administration, a symptom of the institutionalized dishonesty governing the relationship between state and citizen.
Public money buried at Roești, pollution enabled by complicity
After two rounds of documentation, one month apart, the conclusion can no longer be concealed: the “landfill” at Roești is growing, and authorities are not merely failing to stop it—they appear to tolerate or even conceal its existence. European funds have been squandered, while both legal and moral responsibility lies with local and national leaders alike. Without decisive action and a radical change in approach, the CMID Roești risks becoming a lasting symbol of failure and complicity in environmental crime. Vâlcea has spent 26 million euros to build, under the European Union’s flag, a landfill that is now expanding without restraint. And who ultimately foots the bill? The local citizens, suffocating under the stench, pollution, and administrative neglect.
Deși demis din funcția de președinte al ANPC și ținta unor atacuri în lanț, Cristian Popescu Piedone nu se retrage în umbră. Dimpotrivă, își regăsește echilibrul acolo unde se simte cel mai puternic: în mijlocul oamenilor.
Recent, fostul primar al Sectorului 5 a fost văzut la Târgul Săracilor din Valea Cascadelor – un loc simbolic, nu doar pentru cei cu posibilități materiale reduse, ci pentru toți cei care nu și-au pierdut demnitatea. Acolo, Piedone nu a venit cu promisiuni, ci cu prezență. Un gest care spune mult, mai ales într-un moment în care este supus unei avalanșe de speculații publice și anchete.
Postarea sa de pe Facebook este grăitoare: „Oricât de mult ai vrea să ignori adevărul, acesta are prostul obicei să iasă la suprafață exact în momentele cele mai (ne)potrivite și cele mai nefericite pentru aceia care îl vor ascuns. Într-o lume așezată într-o rână, este foarte greu să stai drept chiar și în fața propriei tale conștiințe.”
Cristian Popescu Piedone își asumă statutul de om, cu bune și cu rele. „Sunt doar un om care, atunci când simt că îmi pierd echilibrul, merg printre aceia asemeni mie ca să văd cât e de mare diferența dintre noi”, a scris el, vizibil afectat de atacurile la persoană din ultimele zile.
După stenogramele apărute în presă și ieșirea din funcția de conducere a ANPC, Piedone își continuă drumul. Și o face în stilul său: vizibil, vocal, și mai ales, ancorat în realitatea celor mulți. Nu se ascunde, nu se justifică, dar trimite o replică clară: „Războaiele sunt povestite de învingători.”
La Valea Cascadelor, în mijlocul unui târg cunoscut ca Târgul Săracilor, Piedone pare să fi găsit acel fir de energie care îl face să meargă mai departe. „Indiferent cine și ce cum spune, suntem săraci. Uneori, chiar și cu duhul. Însă, nu pentru mult. E doar o victorie de etapă.”
Cu stilul său direct și declarațiile în care filosofia de viață se amestecă cu ironia amară, Piedone continuă să-și joace rolul într-o scenă politică mereu agitată. De data aceasta, nu în birouri și instituții, ci în inima pieței. Iar acolo, pare că nu și-a pierdut deloc publicul.
Cum spunea chiar el: „Când îți plouă în suflet, fă-ți umbrelă dintr-o bucurie.” – Emil Cioran.
Ciprian Ciucu, prim-vicepreședinte PNL și primarul Sectorului 6, nu știe momentan dacă va candida pentru Primăria Capitalei.
Acesta nu respinge ideea, pentru că afirmă că are susținere în București, însă nu exclude posibilitatea realizării unui sondaj privind intenția la vot a bucureștenilor.
De la demisia lui Nicușor Dan, pe 23 mai, Primăria Capitalei este condusă de viceprimarul PNL Stelian Bujduveanu, până acum apărând trei candidaturi pentru funcția rămasă vacantă.
Iar Ciprian Ciucu a fost, într-adevăr, un nume vehiculat pentru a fi susținut de PNL la alegeri. Inclusiv de a fi candidat comun al mai multor partide, a lăsat a se înțelege ieri Ciucu, la B1TV, când a spus că „orice este posibil”.
Și, dacă va candida, este cert că îi va avea ca oponenți pe primii trei care și-au anunțat serios intenția – Ana Ciceală (susținută de SENS și Uniunea pentru Reforma Statului), Dan Trifu (independent), și Octavian Berceanu – fost șef al Gărzii Naționale de Mediu (REPER).
„(…) Probabil că o să comandăm un sondaj. E un moment de cumpănă și pentru mine, e o decizie foarte importantă. Vreau să văd dacă mă duc să candidez la PMB, că eu chiar pot să fac vreo diferență.
Vreau să văd ce majoritate politică avem, ce stomac mai au și bucureștenii pentru reforme. Că dacă mă duc acolo doar să stau degeaba, mulțumesc, nu. E o discuție foarte, foarte serioasă.
Știu că există această așteptare pentru mine să candidez. Știu că mă bucur de susținere în București, le mulțumesc oamenilor pentru încredere, dar o să comandăm și, poate, un sondaj, și în următoarele două-trei săptămâni, când se va prefigura o astfel de campanie, o să anunț candidez sau nu candidez”, a explicat Ciucu, pentru sursa citată.
Mandat de arestare preventivă pentru directoarea economică de la Electrica Serv, care este acuzată de delapidare care a produs consecințe deosebit de grave, acces ilegal la un sistem informatic și fals în înscrisuri sub semnătură privată, toate în formă continuată.
Femeia a fost inițial miercuri de procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, pe motiv că a delapidat din conturile companiei cu capital de stat suma de 4,5 milioane lei.
Acuzațiile aduse inculpatei sunt că, „în perioada 05.11.2024 – 24.02.2025, în calitate de director economic în cadrul unei persoane juridice cu capital de stat, și-a însușit suma totală de 4.541.041,12 lei din patrimoniul acesteia prin efectuarea unui număr de 18 operațiuni de transfer bancar, falsificând mai multe înscrisuri pentru a da o aparență de legalitate a acestor tranzacții”.
Așa că, pentru probarea faptelor, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București, împreună cu poliţiştii din cadrul Poliției Sectorului 1 – Serviciul de Investigare a Criminalității Economice, au efectuat săprămâna aceasta 10 percheziţii domiciliare pe raza mun. București și a județelor Dâmbovița și Vâlcea, ulterior dispunându-se măsura preventivă de către judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalul București.
Mai mult decât atât, procurorii au dispus, prin ordonanță, „măsura asiguratorie a sechestrului și popririi asupra bunurilor inculpatei până la concurența sumei totale de 4.541.041,12 lei”.
O nouă măsură menită să reducă deficitul bugetar a fost votată ieri de membrii Guvernului Bolojan.
De luna viitoare, membrii Autorităților Teritoriale de Ordine Publică (ATOP) rămân fără indemnizații, ceea ce ar trebui să reducă costurile serviciilor publice cu aproape 22 de milioane de lei pe an.
Ședință de guvern ieri, cu mai multe proiecte pe ordinea de zi, inclusiv o hotărâre pentru modificarea și completarea Regulamentului de organizare și funcționare a ATOP, așa cum fusese acesta votat în urmă cu 12 ani.
Modificarea ține de pachetul de măsuri fiscale promise pentru a reduce din deficitul bugetar și, conform calculelor, se reduc costurile serviciilor publice cu aproape 22 de milioane de lei pe an, în total, iar economiile pentru 2025 sunt de 6,8 milioane de lei.
Mai precis, 1 august 2025, activitatea desfăşurată în şedinţele plenare şi în comisiile ATOP-urilor, care vizează activitatea poliţiei locale, nu va mai fi remunerată, așa cum a venit propunerea de la Ministerul Dezvoltării, condus de Cseke Attila.
Actul normativ modifică un singur articol și completează un altul. Ca modificare, articolul 19 stipulează de acum că „activitatea desfășurată în plen și în comisii de către membrii autorității teritoriale de ordine publică este neremunerată”.
Conform notei de fundamentare a actului normativ adoptat, „majoritatea consiliilor județene au stabilit prin actele administrative proprii indemnizații pentru membrii ATOP în cuantumuri între 5% și 10% din indemnizația lunară a președintelui consiliului județean.
Astfel, prin participarea membrilor ATOP (al căror număr variază între 15-16 persoane) la ședințele trimestriale, în plen, și la ședințele lunare ale comisiilor organizate în cadrul ATOP sunt efectuate cheltuieli însemnate de la bugetele locale care nu sunt proporționale cu nevoile privind dezvoltarea comunităților locale”.
Aceasta în condițiile în care ATOP este constituită din șeful poliției, un reprezentant al Corpului Național al Polițiștilor, subprefect, 6 consilieri desemnați de consiliul județean, 3 reprezentanți ai comunității desemnați de primarul general al municipiului București, respectiv de președintele consiliului județean, șeful jandarmeriei, șeful ISU, șeful serviciului teritorial al Poliției de Frontieră Române și, după caz, șeful poliției locale din municipiul reședință de județ.
Iar indemnizațiile diferă – în unele județe este de 400-500 lei, iar în altele depășește 2.000 lei, ba chiar ajungând la 3.285 lei net pentru o singură ședință lunară.
„Cheltuielile de personal ale bugetelor locale se vor reduce anual cu o valoare estimată de 21.932.000 lei ca urmare a eliminării indemnizațiilor pentru membrii ATOP. Valoarea estimată este calculată pentru un număr de 15 membri ai ATOP care participă la 4 ședințe trimestriale și la 12 ședințe de comisie anual (o ședință de comisie/lună) (…).
Pentru anul 2025, cheltuielile de personal ale bugetelor locale se vor reduce cu o valoare estimată de 6.854.000 lei, având în vedere faptul că proiectul de act normativ este prevăzut a intra în vigoare începând cu data de 1 august 2025”, se mai arată în nota de fundamentare.
Alexandra Crăciun s-ar fi născut la Ploiești pe 1 martie 1992. Ar fi urmat studiile liceale și universitare cel mai probabil în orașul natal, formându-se (foarte) ulterior ca inginer (de profesie).
Deși detaliile despre liceul absolvit (număr de clase, medii) nu sunt publice (nici nu trebuie, dar dacă tot o dăm înainte cu transparența, zău că dacă n-ai nimic de ascuns și nu-ți este rușine cu tine, nu văd motive pentru care să n-o faci), se știe că ar fi licențiată în domeniul tehnic, fiind menționată ca „inginer” în documentele oficiale ale candidaturilor sale politice (în ciuda faptului că nicăieri nu am găsit o diplomă a doamnei care să-i ateste spusele).
Putem presupune deci că pregătirea sa academică i-a oferit înalta calificare de inginer, însă cariera sa avea să se orienteze rapid spre administrație și politică, începând chiar din fragedă adolescență.
Încă din timpul facultății, Crăciun a manifestat interes pentru viața publică și politică locală. În paralel cu studiile, a fost activă în organizația de tineret a Partidului Național Liberal (PNL) Prahova, ceea ce indica încă de timpuriu drumul pe care o va apuca.
CV-ul Alexandrei Crăciun nu există! Nu-i de găsit nicio diplomă clară, niciun traseu public (altul decât cel din titlu) verificabil. Dar ce rost are să cauți competență pe hârtie, când poți primi, la nevoie, mărturia solemnă a patru bărbați politici cu greutate – Dumitrescu la Prahova, Ciucu la Sectorul 6, Thuma la Ilfov și Tuță de două ori la Sectorul 1? Când ai de partea ta toată garnitura PNL, cine mai are nevoie de un CV?
De fapt, poate că toți am scăpat din vedere un lucru – ori este atât de profesionistă încât toți se bat pe ea, ori invers, și toți fug de ea. Atât timp cât CV-ul lipsește nu putem decât să ne lansăm în speculații.
Parcursul politic
Iulian Dumitrescu PNL Prahova
Alexandra Crăciun și-a început cariera politică în cadrul Organizației de Tineret a PNL Prahova, filială controlată la acea vreme de influentul lider liberal Iulian Dumitrescu (supranumit “Lamborghini”).
În anii 2010, s-a remarcat în rândurile TNL Prahova prin activism și abilități organizatorice, urcând rapid în ierarhie. În 2017, Crăciun a fost aleasă prim-vicepreședinte al Tineretului Național Liberal (TNL) Prahova, fiind parte din noua conducere județeană a organizației de tineret. Această poziție de lider în rândul tinerilor liberali prahoveni confirmă statutul său de “lider al tineretului PNL Prahova”, așa cum a fost ea descrisă ulterior și în presa bucureșteană.
Crăciun a fost implicată activ și în campaniile electorale ale PNL Prahova (din nou, nu se știe ce a făcut. Poate s-a ocupat de strategie, sau poate a coordonat echipa care lipea afișe). La alegerile locale din 2016, deși avea numai 24 de ani, a fost inclusă pe lista candidaților PNL pentru Consiliul Județean Prahova, ocupând o poziție proeminentă printre tinerii propuși de partid.
În documentele oficiale ale candidaturii, ea era menționată drept “Alexandra Crăciun, 26 de ani, inginer”– semn al încrederii pe care conducerea PNL Prahova (sub coordonarea lui Iulian Dumitrescu) o avea în tânăra activistă.
Chiar dacă a avut ghinion și nu a obținut un mandat de consilier județean, această candidatură a propulsat-o în atenția organizației și i-a consolidat reputația în interiorul partidului.
Ciprian Ciucu – primar Sectorul 6
După perioada petrecută în Prahova, Alexandra Crăciun și-a extins activitatea politică spre București. În anii următori, ea s-a mutat în capitală și s-a alăturat filialei PNL Sector 6, continuându-și parcursul politic sub aceeași siglă liberală.
Transferul către organizația din București a coincis cu ascensiunea unor lideri PNL în administrația bucureșteană. Crăciun nu și-a schimbat niciodată apartenența politică – a rămas credincioasă Partidului Național Liberal, fără treceri prin alte partide.
În declarațiile sale de interese figurează calitatea de simplu “membru PNL Sector 6”, semn că, oficial, nu a deținut funcții politice alese în noua filială. Cu toate acestea, apropierea de nucleul liberal din Sectorul 6 (condus de primarul PNL Ciprian Ciucu între 2020–2023) i-a deschis noi oportunități administrative.
George Tuță – primar Sectorul 1
Ulterior, odată cu alegerile locale din 2024, Crăciun a urmat valul politic al PNL către Sectorul 1, unde liberalul George Tuțăa câștigat primăria. Astfel, parcursul său politic o leagă strâns de zonele unde PNL a avut influență: Prahova natală și Bucureștiul (sectoarele 6 și 1), adaptându-se rapid noilor centre de putere.
Este de remarcat că Alexandra Crăciun a fost adesea sprijinită de lideri importanți ai PNL pe parcursul ascensiunii sale. În Prahova, mentorul neoficial a fost Iulian Dumitrescu, “baronul” local, iar în București a beneficiat de încrederea primarului Ciprian Ciucu, apoi a primarului George Tuță.
Hubert Thuma – președinte CJ Ilfov
Pe parcurs s-a interferat și cu Hubert Thuma, dar doar puțin.
Această continuitate liberală sugerează că ascensiunea sa nu a fost una întâmplătoare, ci parte din “strategia” partidului de a promova tinerii loiali și competenți (sau utili rețelei de partid) în funcții administrative cheie.
Activitate administrativă
Dincolo de funcțiile politice din partid, Alexandra Crăciun s-a remarcat în special prin rolurile ocupate în administrația publică locală, atât în Prahova, cât și în București. Experiența sa administrativă a debutat după 2016, odată cu accederea liberalilor la conducerea unor instituții locale.
În anul 2020, imediat după alegerile locale, Crăciun a devenit consilier al primarului Ciprian Ciucu la Primăria Sectorului 6 și, concomitent, a fost și director comercial în cadrul Companiei Municipale „Străzi, Poduri şi Pasaje Bucureşti” S.A..
Această companie municipală, parte din fostele structuri înființate în capitală, i-a oferit tinerei liberale prima experiență de management public la nivelul Bucureștiului. Potrivit declarațiilor de avere ulterioare, în acel prim an de mandat la Sectorul 6, Crăciun a cumulat responsabilități atât în aparatul primarului, cât și într-o entitate subordonată municipalității.
Deci, prima experiență administrativă, DIRECTOR COMERCIAL! Competențele nu se discută, se dovedesc! Sunt din ce în ce mai dezamăgit că nu am șansa să-i văd CV-ul.
În scurt timp, Alexandra Crăciun a preluat o funcție și mai importantă în Sectorul 6: cea de Director general al Administrației Comerciale Sector 6. Administrația Comercială (știută ca și Administrația Piețelor) din Sectorul 6 gestionează piețele agroalimentare, parcările și spațiile comerciale ale primăriei, fiind un post cu răspundere semnificativă. Crăciun a ocupat această poziție pe parcursul anilor 2021–2024, perioadă în care primar era, evident, tot Ciprian Ciucu (PNL).
Conform relatărilor din presă, ea conducea practic rețeaua piețelor și a spațiilor comerciale din sector, bucurându-se de încrederea edilului. Această funcție publică de conducere i-a conferit vizibilitate locală și i-a permis să-și demonstreze abilitățile manageriale (!!!) în sectorul administrativ, abilități pe care ar fi trebuit sa le găsim si în CV.
Tot din acea perioadă este și celebra expresie (care arată maturitatea administrativă dobândită în timp record) ”Vrei să ai afaceri în Sectorul 6, te supui regulilor noastre. Nu vrei, te invităm în altă parte.”, asta ca să fie foarte clar pentru toți în ce raporturi se găsesc cu…Primăria Sectorului 6. (cuiva care nu a activat măcar o zi în sectorul privat -dar excelează mereu și repetitiv ”la stat” – îi este de-a dreptul imposibil să înțeleagă lumea reală. Mai ales când îți lipsește CV-ul).
La sfârșitul anului 2024, odată cu schimbările politice de la Primăria Sectorului 1 (câștigarea primăriei de către PNL în alianță cu PSD), Alexandra Crăciun a fost transferată de la Sectorul 6 la Primăria Sectorului 1. În noua organigramă impusă de primarul George Tuță, Crăciun a fost încadrată inițial ca șefă a Serviciului Protecția Animalelor și Naturii (structură subordonată Direcției Generale Comunitate și Politici Publice și în strânsă legatură pe latură paternă probabil cu administrarea piețelor).
Ea a ajuns la Sectorul 1 prin transfer (direct), adică fără concurs, după aproximativ 2–3 luni de la schimbarea administrației. Potrivit investigațiilor ulterioare, aceasta a fost una dintre noile poziții de conducere create în organigramă pentru oamenii de încredere ai noii conduceri PNL–PSD.
Deși rolul său la Protecția Animalelor a fost de scurtă durată (a ocupat funcția doar câteva luni, la final de 2024 – început de 2025), el a reprezentat primul său contact direct cu aparatul administrativ al Sectorului 1.
Trebuie subliniat că ascensiunea sa administrativă a continuat chiar și după un scurt recul. În martie 2025, contractul său de la Serviciul Protecția Animalelor a fost încetat (detalii în secțiunea de Scandaluri și controverse), însă Crăciun a găsit rapid o altă cale în sistemul public. Conform investigațiilor G4Media, în februarie 2025 ea s-a prezentat la un concurs organizat de Consiliul Județean Ilfov pentru un post de… director executiv, normal, la Direcția Investiții, normal, pe care l-a câștigat, normal. Deci, administrația piețelor – Ciucu -, protecția animalelor – Tuță – direcția investiții – Thuma. Și nu, nu este nimic suspect și nici ciudat.
Gurile rele susțin că pentru concursuri de genul ăsta cică ar fi necesar și CV-ul. Dar asta cred că e valabil doar în București…
Imediat după angajarea la CJ Ilfov, Alexandra Crăciun a fost detașată înapoi la Primăria Sectorului 1, de data aceasta pe o poziție și mai înaltă: director al Direcției de Mediu din cadrul primăriei. Deci, să reluăm – administrația piețelor – Ciucu -, protecția animalelor – Tuță – direcția investiții – Thuma – re-întoarcere la Sectorul 1, la George Tuță adică, dar pe o funcție care cerea experiența piețelor și a protecției animalelor plus, să nu uităm experiența de la investiții de la Thuma. Și nu, nu este nimic suspect și nici ciudat! Este PNL!
Începând cu 2 aprilie 2025, ea ocupă această funcție de director în Sectorul 1, având un mandat (prin detașare) pe 6 luni. Practic, în prezent (mijlocul anului 2025), Alexandra Crăciun este responsabilă de coordonarea politicilor de mediu ale Sectorului 1 – o poziție-cheie în administrația locală, ce i-a adus și un salt salarial substanțial (salariul de director fiind de patru ori mai mare decât cel din postul anterior). Acest gen de schemă funcționează dintotdeauna, doar că o știam făcută de PSD.
Nu contestă nimeni capacitățile administrative ale doamnei, însă decența, dacă ea există impune publicarea CV-ului. Doar că nu la primăria Sectorului 1, și mai ales, NU acum…poate la alegerile viitoare când va pofti la altă slujbă! Dacă n-ar fi serioasă treaba asta, mai c-ar merita și un pamflet!
În concluzie, traseul său administrativ cuprinde funcții variate și tot mai importante: de la consilier al primarului și director într-o companie municipală, la director general al piețelor dintr-un sector, apoi șef de serviciu și ulterior director de direcție în alt sector al capitalei. Doar că, aici unde este acum detașată și de unde nu va mai pleca decât dată afară de viitorul primar, are pe mână niște sute de milioane de euro. Ce o recomandă pe Alxandra Crăciun să gestioneze o asemenea sumă? Era să zic CV-ul, dar, n-are.
Această mobilitate (și mobilizare) inter-instituțională este neobișnuit de rapidă, sugerând atât versatilitatea Alexandrei Crăciun în administrație, cât și existența unei rețele politice care a susținut-o în ocuparea acestor poziții. Să nu uităm nici succesul administrativ pe care l-a demonstrat peste tot pe unde a fost.
Implicare în proiecte publice și inițiative locale
Pe parcursul funcțiilor sale în administrație, Alexandra Crăciun a fost implicată în diverse proiecte și inițiative cu impact public, atât în Sectorul 6, cât și în Sectorul 1. În calitate de director al Administrației Piețelor din Sectorul 6, ea a coordonat sau promovat programe menite să vină în sprijinul comunității locale și să eficientizeze activitatea piețelor.
Un exemplu relevant este implementarea “tarabelor sociale” în piețele din Sectorul 6, un proiect dedicat producătorilor agricoli cu venituri reduse. Crăciun a explicat public noua inițiativă, subliniind că micii producători (precum bătrânelele care vând verdețuri) pot beneficia de tarabe gratuite puse la dispoziție de primărie: “Pentru tarabele sociale nu este nevoie de certificat de producător. Nu trebuie decât să vină și să solicite, și să ne spună «nu avem posibilitate să plătim»”.
Această măsură a fost menită să combată vânzarea ambulantă ilegală de legume și verdețuri pe stradă, oferind un sprijin concret celor nevoiași și integrându-i în circuitul pieței formale și, în același timp a lovit puternic în Poliția Locală Sector 6 că nu mai aveau oamenii ăia pe cine să alerge și să amendeze.
O invenție administrativă care de la debutul ei a ușurat viața bătrânelor și care le-ar fi aruncat în mijlocul mafiei piețelor dacă ea, mafia piețelor ar fi existat. Deci da…
Tot în Sectorul 6, Alexandra Crăciun s-a implicat în demersuri de stopare a speculei cu spații comerciale din piețe (deci exista o mini-mafie, totuși). Sub atenta sa conducere, Administrația Piețelor a inițiat acțiuni pentru identificarea și combaterea subînchirierii ilegale a spațiilor închiriate de la primărie, ceva de neimaginat până la venirea Alexandrei Crăciun în funcție.
Presa a documentat un “război al samsarilor” din piețele Sectorului 6, în care spații publice erau închiriate de la primărie pe sume modice și apoi subînchiriate comercianților la prețuri de câteva ori mai mari. A trebuit să vină Alexandra Crăciun, că Ciucu nu știa! Că dacă ar fi știut, evident că nu ar fi tolerat asemenea… activități antisociale.
Sub conducerea sa, Primăria Sectorului 6 a pregătit un proiect de reformă a sistemului de închirieri, care prevedea licitații publice și eliminarea posibilității de subînchiriere – o măsură apreciată ca necesară pentru a readuce corectitudine și venituri echitabile în bugetul local.
Deci, sub conducerea sa, Piețele din Sectorul 6 au fost restructurate din temelii, igienizate…introduse în secolul XXI, ce să mai lungim vorba! Examenul competenței administrative, a viziunii, a interacțiunii cu oamenii de rând, plătitori de taxe și impozite se pare că a fost trecut cu brio.
După mutarea la Sectorul 1, implicarea Alexandrei Crăciun în proiecte locale a continuat, deși pe durata scurtă cât a activat direct în aparatul primăriei. Conform unor surse interne din Primăria Sectorului 1, Crăciun a fost cooptată într-un grup de lucru pentru elaborarea STRATEGIEI de Salubrizare a Sectorului 1. (vedeți ce frumos sună? ”STRATEGIEI”… extraordinară idee…strategiei…)
Această comisie urma să conceapă STRATEGIA locală de gestionare a deșeurilor, un subiect sensibil având în vedere problemele de salubritate moștenite. Alexandra Crăciun ar fi coordonat respectivele întâlniri de lucru, însă inițiativa a fost marcată de controverse (detaliate ulterior la secțiunea Scandaluri).
Dincolo de polemici, participarea sa la un asemenea proiect arată intenția noii administrații de a o implica în probleme complexe de politici publice, precum salubrizarea și protecția mediului. Trebuie să recunosc că noua administrație este foarte curajoasă!
De asemenea, în noua sa calitate de director al Direcției de Mediu (poziție preluată în 2025), Crăciun gestionează proiecte ce țin de protejarea mediului urban în Sectorul 1 (se vede legătura cu Piețele, da?)
Aceasta include coordonarea programelor de spații verzi, gestionarea problemelor legate de poluare, deșeuri și protecția animalelor (având în vedere că Direcția de Mediu preia și atribuții de la fostul Serviciu Protecția Animalelor pe care l-a condus inițial).
Responsabilitățile sale actuale implică, printre altele, implementarea prevederilor Planului Integrat de Calitate a Aerului, supravegherea activităților de salubrizare stradală și gestionarea proiectelor de eficiență energetică sau adaptare la schimbări climatice la nivel local. (în urma concursurilor pentru ocuparea acestei funcții de o importanță extrem de mare pentru, până la urmă, toți locuitorii Bucureștiului – că praful și poluarea NU rămân doar în Sectorul 1, Alexandra Crăciun a fost declarată fericita câștigătoare a transferului de la CJ Ilfov, Hubert Thuma). Niciun alt specialist de mediu (și avem destui, și chiar foarte buni – doar eu cunosc doi chiar în Primăria Sectorului 1) n-a fost în stare să ocupe acest post! Norocul a surâs locuitorilor Sectorului 1 prin Alexandra Crăciun! Doamne ajută!
Deși nu există încă detalii publice despre inițiative specifice lansate de Crăciun din această funcție (având în vedere că mandatul său este abia la începu, iar o ”strategie” se face în ani de zile…), faptul că a preluat conducerea Direcției de Mediu indică un rol central în deciziile care vor modela politica de mediu a Sectorului 1.
Prin urmare, Alexandra Crăciun are un portofoliu variat de proiecte publice la activ: de la susținerea micilor producători în piețe și eliminarea intermediarilor speculanți, până la participarea la elaborarea strategiilor locale de mediu și salubritate.
Implicarea sa în aceste inițiative arată preocupare pentru problemele comunității (piața alimentară, curățenia, mediul) abordate prin prisma funcțiilor administrative dăruite de către mai marii PNL. Altfel, un PNL care aud de la Ilie Bolojan că vrea să se reformeze, să re-câștige încrederea oamenilor, chestii din astea, de Congres învățate stând pe budă, probabil)
Scandaluri și controverse
În ciuda sprijinului de care a beneficiat și care crește, activitatea Alexandrei Crăciun nu a fost lipsită de controverse, numele său fiind vehiculat în spațiul public în contexte critice legate de angajări controversate, lupte politice interne și acuzații de nepotism în administrație.
Unul dintre primele episoade delicate din cariera sa l-a reprezentat chiar disputa internă din PNL Prahova, în 2017, pentru șefia TNL. În toamna acelui an, organizația de tineret a PNL Prahova a fost scena unui conflict între tabere, cu două rânduri de alegeri paralele (una organizată de președintele în funcție Ayad Al Hasoon și alta de conducerea județeană a partidului).
Alexandra Crăciun s-a aflat și ea implicată în această dispută: presa locală relata că “Ayad nu mai este membru (al PNL) și intenționez să candidez în conducere, dar nu ca președinte”, semnalând că nu urmărea funcția supremă la tineret, ci una executivă.
Conflictul respectiv – soldat cu invalidarea taberei Ayad și preluarea conducerii TNL de către apropiații lui Iulian Dumitrescu – a pus-o pe Crăciun într-o lumină nefavorabilă pentru unii colegi, deși în final ea a obținut funcția de prim-vicepreședinte TNL Prahova (compromis politic ce a aplanat tensiunile).
Episodul a evidențiat totodată loialitatea sa față de tabăra lui Dumitrescu, ceea ce i-a atras și eticheta de “om al baronului PNL Prahova”, cu toate conotațiile aferente.
Mult mai grave au fost însă controversele apărute odată cu numirea și activitatea sa în Primăria Sectorului 1 în 2024–2025. Venirea Alexandrei Crăciun în echipa primarului George Tuță a fost percepută de opoziție și de unii angajați ca parte a unui val de angajări politice și reorganizări dubioase. S-a aflat destul de repede că Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP) a criticat dur noua organigramă impusă de primarul PNL George Tuță, identificând ilegalități în crearea unor posturi de conducere.
Concret, în organigrama votată la sfârșitul lui 2024, au fost inventate funcții de “director” care nu există în mod legal la nivel de primărie de sector (legea permițând doar funcția de director executiv în administrația locală).
De asemenea, s-au descoperit servicii noi fără personal, dar cu șefi numiți, semn că posturile ar fi fost create special pentru anumite persoane. Raportul ANFP menționa și că reorganizarea nu a fost avizată corespunzător, conținând neconcordanțe între statul de funcții și organigramă. Dacă nu mă înșel, Clotilde a dat cu subsemnata pentru lucruri similare. Dar nu la început de mandat, ci mai spre sfărșit, așa…
În acest context, presa a punctat faptul că Alexandra Crăciun se număra printre beneficiarii direcți ai noii organigrame – fiind adusă de la Sectorul 6 și încadrată ca șef de serviciu în aparatul Primăriei Sector 1, într-o poziție practic nou-creată.
Crăciun era descrisă drept “una dintre cele mai apropiate colaboratoare ale lui George Tuță”, adusă special în echipa acestuia. Opoziția (în special consilieri USR) a catalogat aceste mutări drept sinecuri politice, acuzând PNL că își plasează oamenii de partid pe salarii nemeritat de mari, în detrimentul profesioniștilor neutri. Nu că ei, USR-iștii au făcut altfel când au putut.
Situația a devenit un scandal public după apariția articolelor pe această temă, care au enumerat toți noii angajați cu carnet de partid instalați de noua administrație PNL-PSD.
Numele Alexandrei Crăciun a fost în mod particular adus în prim-plan de o figură extrem de cunoscută în mediul online – Dana Budeanu.
Aceasta s-a implicat vehement, prin postări pe rețelele sociale, în criticarea noilor veniți în Primăria Sectorului 1 pe care îi considera “parașutați” politic. Într-o serie de postări video și mesaje pe Instagram, Dana Budeanu a lansat acuze la adresa unor funcționari aduși din Sectorul 6 de echipa lui Ciucu, folosind termeni precum ”coarde”.
Alexandra Crăciun a fost direct vizată, Dana Budeanu numind-o “coarda venită de la Ciucu” și jubilând public la vestea demiterii acesteia. Scandalul a atins apogeul în martie 2025, când Dana Budeanu a declarat în mediul online că “se va ocupa de coardele venite de la Ciucu”.
La scurt timp după aceste amenințări fățișe, primarul George Tuță a anunțat încetarea contractului Alexandrei Crăciun la Primăria Sectorului 1. Efectul Budeanu asupra lui Tuță! Savuros…
Legătura temporală strânsă între tiradele Danei Budeanu și concedierea subită a lui Crăciun a stârnit consternare și critici: s-a creat impresia că deciziile din primărie erau influențate de presiuni publice neoficiale și de vendete personale ale unor apropiați ai puterii. Savuros din nou!
Surprinzător, deznodământul nu a fost final în acest caz. După “mazilirea” sa din martie 2025, Alexandra Crăciun a urmat o cale ocolită pentru a reveni în funcții de conducere, manevră care a iscat la rândul ei controverse despre “șmecherii birocratice” și nepotism.
În loc să părăsească definitiv administrația Sectorului 1, Crăciun s-a angajat prin concurs la Consiliul Județean Ilfov (instituție condusă de liberalul Hubert Thuma, un aliat politic al primarului Tuță) și imediat a fost detașată (înapoi) la Primăria Sectorului 1 ca… director.
Schema a fost dezvăluită în iulie 2025 de jurnaliștii de la G4Media, care au consultat documente oficiale și au arătat cum Crăciun a obținut postul de director executiv la CJ Ilfov (printr-un concurs cu un singur contracandidat absent, pe care l-a promovat cu punctaj excelent) și, începând cu 2 aprilie, a fost trimisă de CJ Ilfov să ocupe funcția de directoare a Direcției de Mediu la Sectorul 1.
Prin această mutare, salariul său brut a crescut de la 4.500 lei (cât avea ca șef de serviciu angajat contractual) la 21.000 lei (ca director detașat pe post de funcționar public de rang înalt). Nimic din această mutare nu te poate duce cu gândul că la mijloc ar fi putut să fie ceva lucruri ne-curate. Dar nimic…
Alexandra Crăciun a confirmat parțial aceste cifre, declarând pentru G4Media că “ar vrea ea să fie atât” brutul și că “în realitate iau net puțin peste 10.000 de lei” pe lună. Chiar este foarte puțin având in vedere experiența! Păcat!
Alianța Tuță–Thuma a fost criticată dur pentru această inginerie administrativă: practic, un cadru de partid a fost “salvat” de la demitere și promovat într-o funcție superioară cu ajutorul altei instituții controlate de același partid. Tipic!
Opoziția a acuzat o complicitate de tip clientelar între conducerea PNL a CJ Ilfov și cea a Sectorului 1, menită să o mențină pe Crăciun în sistem în ciuda problemelor de la angajarea inițială.
Acest subiect a devenit un scandal public de proporții, menționat inclusiv de lideri USR care au cerut explicații despre practica detașărilor aranjate. Cazul este emblematic pentru criticile legate de nepotism și sinecuri în administrația locală post-alegeri.
În lumina acestor controverse, reputația Alexandrei Crăciun a fost serios afectată. Dacă la începutul carierei era văzută ca o tânără speranță a PNL Prahova, cu imagine proaspătă, acum este adesea asociată în spațiul public cu practici discutabile de promovare.
Criticii o consideră beneficiar al “sistemului de pilă politică”, în timp ce susținătorii săi din PNL argumentează că are pregătirea și experiența necesare (evident, toate astea se găsesc în CV-ul doamnei directoare Alexandra Crăciun pentru că nu are nimic de ascuns), iar scandalurile au fost mai degrabă instrumentate de adversari politici (cazul Budeanu fiind elocvent în privința amestecului toxic de politică, adminsitrație și competențe ne-dovedite).
Cert este că Alexandra Crăciun a devenit un personaj controversat, a cărui activitate va fi atent monitorizată atât de presă, cât și de opinia publică, în contextul mai larg al dezbaterii despre reformarea administrației și depolitizarea funcțiilor publice. Dar și a competențelor viitoare. Orice ai face, alegerile vin. Chiar dacă acum par departe.
Conexiuni și relații
Ascensiunea Alexandrei Crăciun a fost posibilă exclusiv datorită rețelei de conexiuni politice cultivate de-a lungul timpului, aceasta fiind strâns legată de mai mulți lideri influenți din PNL. În Prahova, mentorul și protectorul său politic a fost Iulian Dumitrescu, președintele PNL Prahova și unul dintre “greii” partidului la nivel național.
Dumitrescu – supranumit „baronul Lamborghini” pentru extravaganța sa – a controlat organizația PNL Prahova și, implicit, și filiala de tineret în care Crăciun s-a afirmat. Faptul că și-a început cariera sub tutela lui Dumitrescu i-a conferit acesteia legitimitate în partid și i-a facilitat ulterior accesul spre funcții la nivel județean (candidatura la CJ din 2016, de exemplu, nu ar fi fost posibilă fără girul liderului de filială).
Ulterior, odată cu mutarea în București, Ciprian Ciucu a devenit principalul său ”aliat”. Ciucu, primar al Sectorului 6 (ales în 2020) și lider al PNL Sector 6, a cooptat-o rapid pe Crăciun în echipa sa administrativă imediat după preluarea mandatului.
Mai întâi consilier personal, apoi director al piețelor, Alexandra Crăciun a fost practic “omul lui Ciucu” într-un domeniu-cheie al Sectorului 6 (administrarea piețelor și parcărilor). Relația sa cu Ciucu a fost apropiată, acesta având încredere în ea – dovadă pozițiile importante oferite.
În fotografii de presă, Crăciun a apărut alături de primarul Ciucu la diverse evenimente locale, semn al rolului său de colaborator apropiat. Chiar și dușmanii politici ai lui Ciucu au remarcat legătura: Dana Budeanu a etichetat-o pe Crăciun drept “o coardă a lui Ciucu”, sugerând că ea ar face parte din cercul de fideli ai acestuia trimiși să colonizeze alte instituții.
În Sectorul 1, Alexandra Crăciun îl are ca principal susținător pe George Tuță, primarul liberal instalat în 2024. Tuță a adus-o pe Crăciun în primăria sa, considerând-o un om de încredere care să implementeze viziunea noii administrații. Ori cineva l-a asigurat că experiența Alexandrei este net superioara altor candidați iar Tuță a crezut, ori curiozitatea lui Tuță a învins iar acum se convinge de alegerea bună facută pentru funcție poate prea mare pentru competențele Alexandrei Crăciun.
Presa a descris-o drept “una dintre cele mai apropiate colaboratoare ale primarului George Tuță”. Deja, peste tot pe unde ajunge este ”colaboratoare apropiată”. Păcat că nu există postul de ”colaboratoare apropiată”.
Deși episodul concedierii sale temporare a părut să indice o fisură (Tuță cedând la presiuni și renunțând la serviciile ei), ulterior reîncadrarea sa ca director tot în Sectorul 1 arată că legătura politică a rămas intactă, ba mai mult, legătura s-a întărit!
Practic, Tuță a devenit peste noapte un fel de protector al Alexandrei Crăciun.
Un alt nume care se leagă de traiectoria sa este cel al lui Hubert Thuma, președintele CJ Ilfov. Deși nu există indicii, pare că Crăciun l-ar fi cunoscut personal înainte, Thuma fiind cel care a girat – tacit sau explicit – angajarea și detașarea ei la Ilfov/Sectorul 1. Alianța dintre Thuma și Tuță (ambii lideri PNL) a făcut posibil traseul inedit al Alexandrei Crăciun în primăvara 2025.
Deci, putem spune că ea a devenit o rotiță de legătură în angrenajul PNL Ilfov–Sector 1, un exemplu de colaborare între baronii locali ai partidului pentru plasarea cadrelor de nădejde și ”foarte bine pregătite” în funcții strategice.
Această conexiune inter-filiale a fost criticată de opoziție, dar din perspectiva rețelei PNL se înscrie în logica solidarității de partid. Logic, nu?
Nu în ultimul rând, Alexandra Crăciun are legături profesionale apropiate cu echipa administrativă din Primăria Sectorului 1. Ca director, interacționează cu city managerul (administratorul public) Andrei Robert Mihai – și el provenit tot de la CJ Ilfov – și cu alți directori sau consilieri impuși de noua conducere.
De asemenea, în perioada scurtă petrecută ca șefă de serviciu, a colaborat cu consilierii personali ai primarului, între care avocatul Ecaterina “Cati” Manolache, vicepreședinte PNL Sector 4 (altă persoană criticată de Dana Budeanu în același context). Acest cerc relațional ilustrează faptul că Crăciun face parte dintr-o rețea extinsă de cadre PNL ce gravitează în funcții de conducere prin diverse primării de sector și consilii județene. Legăturile de partid au prevalat în evoluția sa, nefiind menționate conexiuni de familie sau de afaceri notabile în spațiul public. Nu mai miră pe nimeni scorul PNL-ului la alegeri și direcția corectă spre care se îndreaptă cu viteză!
În concluzie, conexiunile Alexandrei Crăciun reflectă firul roșu al carierei sale: loialitatea față de PNL și reciproc, sprijinul constant oferit de liderii PNL de la nivel local și regional. De la Iulian Dumitrescu în Prahova, la Ciprian Ciucu în Sectorul 6, George Tuță și Hubert Thuma în București-Ilfov, Crăciun este înconjurată de o rețea de putere care i-a facilitat ascensiunea. Aceste relații îi asigură influență și susținere, dar tot ele o fac vulnerabilă la criticile privind clientelismul și promovările pe criterii de partid.
Prezență publică și comunicare
Deși nu este o figură publică foarte vizibilă pentru marele public, Alexandra Crăciun a început să atragă atenția mass-media și a cetățenilor în special odată cu tranziția sa la București și cu scandalurile asociate. Prezența sa publică se manifestă în principal prin intermediul rețelelor de socializare și al mențiunilor în presa de investigație, nefiind o persoană cu apariții televizate sau interviuri de profil înalte până acum. Însă, dacă va continua în felul ăsta, să nu ne mirăm ca la un moment dat să o vedem șefă de minister și din totalul experiențelor și expertizelor sale de viață ne va spune noua cum să trăim. În România baronilor și a sinecurilor, orice este posibil. Se vede.
Cazul Dana Budeanu este grăitor: stilista a făcut-o celebră în spațiul online mai mult decât propria ei activitate publică. Clipurile și story-urile acide ale Danei Budeanu în care o atacă pe “Alexandra de la Ciucu” au circulat viral, asigurându-i acesteia din urmă o celebritate nedorită. Astfel, chiar dacă Crăciun nu a avut apariții directe, s-a vorbit mult despre ea pe rețele, numele ei devenind cunoscut în bula utilizatorilor interesați de politicile bucureștene.
În România anului 2025, nu mai miră pe nimeni că oameni cu trecut incert, cu CV-uri invizibile și competențe neverificate ajung să gestioneze sute de milioane de euro din banii publici. A promova sinecuri obediente, fără un parcurs profesional clar, fără vreo ispravă notabilă sau vreo diplomă scoasă la lumină, a devenit noul standard în administrația PNL.
Când criteriul suprem e loialitatea față de partid, iar nu meritul, orice întrebare despre cine e, de fapt, omul din spatele funcției sună deja a naivitate.
Odată cu câștigarea alegerilor prezidențiale de către Nicușor Dan, funcția de primar general al Capitalei a rămas vacantă.
Așa că ar cam trebui organizate alegeri la Primăria Capitalei, condusă în acest moment de viceprimarul Stelian Bujduveanu – ales viceprimar pe listele PNL.
Cel mai târziu la începutul lunii septembrie 2025, Guvernul ar trebui să organizeze alegeri pentru ocuparea funcției de primar general al Bucureștiului, după ce Nicușor Dan a demisionat din funcție, pe 23 mai.
Așa că au tot apărut candidaturi pentru funcție, cea de-a treia aparținându-i Anei Ciceală, care a anunțat că participă la alegeri, cu sprijinul SENS și Uniunea pentru Reforma Statului (URS).
Ana Ciceală a fost consilier general, ca membră USR, partid pe care l-a părăsit pentru a intra în SENS. Apoi, la alegerile locale din 2024, Ciceală a candidat pentru Primăria Sectorului 3 ca independent, obținând 16,13% din voturi. Astăzi, Ana Ciceală și-a lansat candidatura la Primăria Capitalei, în cadrul unei conferințe de presă.
Anterior, pentru alegerile la Primăria Capitalei s-a înscris ca independent Dan Trifu, dar și Octavian Berceanu – fost șef al Gărzii Naționale de Mediu și membru al partidului REPER.
Liderul sindical Dumitru Costin, președinte al Blocului Național Sindical, este total dezamăgit de direcția impusă de Guvernul Bolojan în ceea ce privește măsurile de austeritate.
Nici după discuțiile cu vicepremierul Dragoş Anastasiu pe tema celui de-al doilea pachet nu a fost mai convins de necesitatea măsurilor, așa că aseară, acesta a opinat că statul român se comportă ca un golan și are două amante: Ucraina și Republica Moldova, pe care le întreține.
Declarațiile lui Dumitru Costin au fost făcute la B1TV, unde acesta a afirmat că „statul se comportă ca un stat golan” și că ține la „secret” cheltuielile pentru Ucraina şi Republica Moldova.
„Pot să vă spun că astăzi statul se comportă ca un stat golan. (…) Când trag linie şi mă uit un an, doi, trei, patru, cinci ani la rând, tu mă păcăleşti, încalci tu, stat golan, prevederile legale, în fiecare an. (…)
Păi tu m-ai furat 5 ani de zile cu legea în faţă, pentru că tu eşti mai presus de toate, tu eşti statul golan, tu mi-ai furat 1,8 miliarde în ăştia 5 ani de zile. E normal să fie în gaura în care sunt. (…)
Cine ne garantează nouă că după nişte aşa-zise măsuri de reformă, la anul nu o să avem un alt guvern sau peste doi ani, care se pregăteşte de alegerile generale şi care o să înceapă din nou să-şi ia tot felul de angajamente (…) Deci trebuie să terminăm odată cu mizeria asta. (…)
Statul ăsta golan are şi două amante. Pe una o cheamă Moldova, pe alta, Ucraina. Dacă îi întrebaţi, nu o să vă spună niciodată ce cheltuieli de bani publici, ce ponderi în procesul intern brut au aceste cheltuieli. Măcar atâta lucru. Nu defalcat, să ştim pe ce s-au dus banii publici ai României, cât cheltuiţi din PIB voi cu o parteneră şi cu cealaltă. Atâta vrem să ştim”, a spus liderul sindical.
Dumitru Costin este lider al BNS de mulți, mulți ani. Conform declarației de avere publicate în 2024, Costin câștigase în 2023 un salariu total de 161.736 lei de la BNS, dar și 108.609 lei de la Asociația Fotbaliștilor Amatori și Nonamatori, ca secretar general.
În 2010 anunța că demisionează din funcție, prin prisma faptului că „cineva trebuie să-şi asume răspunderea” pentru eşecul mişcărilor sindicale, care nu reușiseră să oprească Guvernul să aplice măsurile de austeritate.
Anii au trecut, am ajuns în 2025, cu alte măsuri de austeritate. Și cu Dumitru Costin același lider al BNS, care este a doua cea mai mare confederație sindicală reprezentativă din România.
Un bărbat din județul Prahova stă 30 de zile la „răcoare”, fiind arestat preventiv după ce a amenințat cu moartea doi polițiști, într-un live postat pe Facebook.
Bărbatul, originar din comuna prahoveană Bărcănești, a fost reținut, iar ulterior arestat preventiv, după amenințările transmise pe 13 iulie.
Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploieşti, care instrumentează dosarul, spun că bărbatul este recidivist postcondamnatoriu și „a adresat amenințări cu moartea unor agenţi de poliţie din cadrul IPJ Prahova, prin intermediul unei înregistrări video de tip live, postată pe platforma de socializare Facebook, actele de amenițare debutând în aceeași zi, cu ocazia intervenției polițiștilor respectivi la două apeluri reclamate prin SNUAU 112, la orele 04.00 și 04.55 și continuând prin abordarea colegului persoanelor vătămate, împrejurare în care a reiterat intențiile de a le face rău organelor de poliţie vizate”.
Așa a fost constituit dosarul, iar anchetatorii au efectuat o percheziţie domiciliară la locuinţa inculpatului, de unde au fost ridicate mai multe mijloace de probă utile cauzei. Ulterior, bărbatul a fost reţinut pentru 24 de ore de către procurorul de caz, fiind dispusă dispus punerea în mişcare a acţiunii penale pentru două infracțiuni de ultraj.
De altfel, clipul video a tot circulat pe rețeaua de socializare, ca și acțiunea derulată de anchetatori.
Mai departe, procurorii au formulat o propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile, iar Judecătoria Ploieşti a admis „propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești de arestare preventivă a inculpatului NISTOR FLORIAN.
Dispune arestarea preventivă a inculpatului NISTOR FLORIAN, cercetat sub aspectul săvârșirii a două infracțiuni de ultraj (autor Nistor Florian, persoane vătămate Ionescu Marian și Manta Cosmin-Iulian), pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 22.07.2025 şi până la data de 20.08.2025, inclusiv. Dispune emiterea mandatului de arestare preventivă pe numele inculpatului”.
Cristian Popescu Piedone - Foto Ziarul de Investigații
Într-o postare publicată joi pe Facebook, Cristian Popescu Piedone reacționează vehement la adresa criticilor și acuzațiilor care i-au fost aduse în spațiul public. Cu un ton personal, apăsat și reflexiv, Piedone afirmă că este „acuzat că este om” și condamnă un sistem în care legea este aplicată discreționar, în funcție de simpatii sau interese.
„Sunt om și nimic din ceea ce este omenesc nu-mi este străin”, citează Piedone din clasicul latin Terentiu. Sub această deviză, el își asumă umanitatea cu tot ce presupune ea – slăbiciuni, greșeli, prieteni, certuri și orgolii.
„Statul mă acuză că… sunt om. Că am slăbiciuni, că am prieteni, că mă cert cu nevasta, că sunt mândru. Sunt tot ce vor ei și poate chiar mai mult. Sunt OM”, scrie Piedone.
El critică dur modul în care este „judecat” public înainte de a fi analizate faptele în instanță. Spune că în România nu judecătorii decid primii, ci opinia publică, manipulată și grăbită să condamne.
„Până să ne judece judecătorii, suntem condamnați în piața publică. Ni se disecă viața și ni se cere să ne lepădăm de prieteni, ca de Satana.”
Piedone respinge acuzațiile de „circ mediatic”, făcute în contextul activităților ANPC din această vară, mai ales pe litoral. El amintește că instituția a scos la iveală mizerii și nereguli grave din domeniul alimentației publice, iar criticile la adresa acestor acțiuni vin exact din partea celor care, spune el, „își doresc liniște ca să poată funcționa în continuare în ilegalitate”.
„N-am pus eu gândacii în bucătării, nu am țesut eu pânzele de păianjen și nu am pus eu mâncarea alterată în farfuriile oamenilor”, afirmă președintele ANPC.
El denunță, totodată, o justiție cu dublu standard, unde „legile sunt aplicate pe dușmani și interpretate cu prietenii”, și spune că nu va renunța la luptă.
„Sunt un luptător. Mă voi apăra și îi voi apăra și pe cei care nu se pot apăra. Mie mi s-a încălcat dreptul la demnitate, la viață privată și dreptul de a fi om.”
Membrii coaliției de guvernare s-au întâlnit astăzi pentru câteva discuții, pe fondul nemulțumirilor legate de măsurile de austeritate.
Social democrații au criticat nu de puține ori intențiile Guvernului Bolojan, deși s-ar crede că măsurile au fost agreate de toate părțile. Iar ultimul „măr al discordiei” a fost Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”.
Investițiile din comune care se bazau pe banii din „Anghel Saligny” continuă. Anunțul a fost făcut de liderul interimar al PSD, după ședința coaliției de guvernare. Și pare că s-au mai îndulcit și spiritele, dat fiind că Sorin Grindeanu a ținut să își arate aprecierea pentru „tonul discuției și modalitatea în care astăzi toate cele patru formațiuni politice, plus grupul minorităților, au abordat toată problematica de pe ordinea de zi”.
Pe scurt, PNI „Anghel Saligny” va continua, însă urmează anumite proceduri, respectiv „în următoarele două, trei săptămâni fiecare președinte de Consiliul Județean, împreună cu prefectul fiecărui județ, să discute la Ministerul Dezvoltării proiect cu proiect, stadiul acelui proiect, modul în care va fi finanțat, în ce mod vom reuși pentru cele care sunt într-un stadiu incipient să prezervăm, să conservăm o parte din aceste investiții, astfel încât ce vă spuneam mai devreme, și anume niciun proiect să nu fie înghețat, să fie ținta pe care să o avem cu toții”, a explicat Grindeanu.
„Investițiile din programul ‘Anghel Saligny’ nu îngheață. (…) Pentru fiecare investiție în drumuri, în canalizare, în apă, în gaz, că până la urmă sunt investiții și în rețelele de gaz, Guvernul investește într-o viață mai bună a cetățenilor din localitățile mici și mijlocii din România.
Despre asta este vorba. Nu este vorba despre nimic altceva. Românii din aceste comunități nu vor să fie și nu trebuie să fie condamnați la sărăcie și la subdezvoltare, pentru că acest program național nu este unul politic. (…)
Orice investiție făcută prin ‘Anghel Saligny’, dacă ar putea legal să fie transferată pe fonduri europene, îndeplinește toate criteriile, toate regulile de a fi acceptate ca investiții finanțate din bani europeni. Cine fură, să plătească pentru asta.
Dar nu pot să condamn comunități întregi din România pentru eventuale suspiciuni. Repet, cine fură, să plătească, să se ducă la pușcărie! Restul sunt speculații ale celor care vor să distrugă un program național care este unul care a funcționat în acești ani”, a subliniat liderul PSD.
Ciprian Șerban, actualul ministru al Transporturilor în Guvernul Bolojan, anunță că se poate cu „vorbă bună”.
Mai precis, directorii CFR Infrastructură și CFR Călători, precum și de la SCRL Brașov – filială a CFR Călători – au promis că își vor reduce un procent de 10% din salarii.
Ministrul Transporturilor a venit astăzi cu o serie de nouăți financiare pe palierul CFR. Având în vedere măsurile de austeritate implementate de Guvernul Bolojan și cele anunțate, pentru reducerea deficitului, directorii din CFR au decis să își mai reducă din salarii.
Pentru că, explică ministrul Ciprian Șerban pe Facebook, „nu putem cere performanță fără responsabilitate”. În plus, pe lângă decizia directorilor, în CFR se mai anunță o serie de măsuri, inclusiv reducerea programului de lucru și reorganizări.
„În urma discuțiilor, pe care le-am purtat cu directorii generali ai CFR Infrastructură și CFR Călători, aceștia, alături de directorii financiari ai celor două companii, își vor reduce indemnizațiile cu 10%. Totodată, și directorii generali și financiari ai filialelor CFR Infrastructură (Informatică Feroviară, Electrificare CFR și Tipografică Feroviară) își vor reduce indemnizațiile cu 10%. Tot cu 10%, își vor reduce indemnizațiile și directorul general și financiar de la SCRL Brașov – filială a CFR Călători.
Este un gest necesar care transmite un semnal clar de responsabilitate și solidaritate. Încă de la preluarea mandatului, am început un amplu proces de eficientizare și optimizare a cheltuielilor în cadrul companiilor din subordinea ministerului.
La CFR Infrastructură, în plus față de reducerea indemnizațiilor, s-a luat o decizie curajoasă: programul de lucru va fi redus la 4 zile pe săptămână pentru un număr restrâns de angajați, fără a fi afectată siguranța circulației. Economia estimată prin această măsură este de aproximativ 3,25 milioane de lei lunar.
Este în curs de implementare un sistem clar de reorganizare, optimizare și funcționare a subunităților din țară. Cu această măsură, CFR Infrastructură estimează că va economisi aproape 57 milioane de lei pe an.
În plus, se va renunța la materialul rulant tehnologic învechit care poate fi casat și valorificat, ceea ce ar putea aduce înapoi, în bugetul companiei, aproximativ 8,7 milioane de lei până la sfârșitul anului.
În paralel cu acestea, CFR Infrastructură continuă transformarea căii ferate prin proiecte strategice moderne, finanțate din fonduri europene nerambursabile. La CFRCălători reducem cheltuielile nejustificate și utilizăm mai bine banii publici, printr-o serie de măsuri care generează un impact financiar major: Economii totale estimate până la finalul anului: peste 130 milioane lei!
Iată cum ajungem la această sumă:
Suspendarea unor trenuri neperformante: 40 milioane lei;
Neacordarea orelor suplimentare și festive: 47 milioane lei;
Demersuri către ARF pentru redimensionarea volumului de activitate și creșterea valorii unitare: 40 milioane lei;
Reducerea indemnizațiilor conducerii: 0,3 milioane lei;
Sistarea cumulului pensie – salariu: 1,5 milioane lei.
Totodată, am pornit un amplu proces de actualizare a indicatorilor de performanță de la companiile din subordinea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii”, a detaliat ministrul PSD.
În ultimii ani, Uniunea Europeană a construit un discurs public obsesiv despre siguranță alimentară, sănătate publică și protecția consumatorului. În paralel, aceiași decidenți au...
Un moment de tranziție pentru administrația Bucureștiului
Depunerea jurământului de către Ciprian Ciucu în funcția de primar general al Capitalei marchează începutul unei etape administrative...
După o lipsă de câțiva ani din PNL, partid pe care l-a și condus, Ludovic Orban ar putea renunța la partidul pe care l-a...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
