Mare întâlnire azi între partenerii coaliției de guvernare, pentru discuții legate de rectificarea bugetară care urmează să fie adoptată în perioada următoare.
Și se pare că s-a ridicat „fum alb”, iar săptămâna aceasta am putea avea un proiect concret.
„Ședința coaliției pe tema rectificarii s-a încheiat, proiectul va fi publicat azi și, în funcție de avizare, va fi adoptat de guvern miercuri sau joi”, a anunțat purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, citată de B1 TV.
La întâlnirea de la Palatul Victoria au fost prezenţi, între alţii, premierul Ilie Bolojan – preşedintele PNL, Sorin Grindeanu – preşedintele interimar al PSD, Cseke Atilla (UDMR), Ionuţ Moşteanu (USR), Varujan Pambuccian – liderul Grupului minorităţilor naţionale din Parlament.
Rectificarea bugetară vizează acoperirea sumele necesare pentru plata de pensii, salarii, asistenţă socială și investiții., însă calculele făcute până acum arată că nu sunt suficienți bani pentru a acoperi toate cererile de finanțare. În urmă cu câteva zile, ministrul de Finanțe arăta că trebuie acoperite „nevoile esențiale”.
„Nu putem să asigurăm 80 de miliarde de lei, cât au cerut ordonatorii, dar facem în așa fel încât aceștia să aibă resursele de care au nevoie”, explica ministrul Alexandru Nazare.
Aproape s-a încheiat numărătoarea voturilor exprimate de românii de peste Prut la alegerile pentru desemnarea deputaților din Republica Moldova.
Potrivit informațiilor oficiale, Partidul Acțiune și Solidaritate are, până acum, 55 de mandate, obținând 791 042 de voturi – adică un procent de 50,16%.
Partidul Acțiune și Solidaritate, fondat în 2016 de actuala președintă Maia Sandu, a obținut astfel cele mai multe voturi la alegerile de ieri. Pe locul 2, cu 381.489 de voturi (24,19%), s-a clasat Blocul electoral patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, cu 26 de mandate, Blocul electoral „Alternativa” a obținut 8 mandate (cu 125.660 de voturi, procent 7,97%), iar câte 6 mandate ar avea Partidul Nostru (97.849 de voturi, adică 6,20%) și Partidul „Democrația Acasă” (88.675 de voturi, 5,62%).
„Potrivit rezultatelor preliminare, cinci formațiuni politice au trecut pragul electoral și ar putea accede în viitorul Parlament al Republicii Moldova: Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), Partidul “Democrația Acasă” (PPDA), Blocul electoral patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei (BEP), Blocul electoral “Alternativa” (BeA) și Partidul Nostru (PN).
PAS conduce detașat cu 50,16% din voturi, ceea ce îi asigură 55 de mandate și majoritatea parlamentară. Conform rezultatelor preliminare, în noul Parlament al Republicii Moldova acced 64 de bărbați și 37 de femei, cu o vârstă medie de 48 de ani.
Aceștia provin din 20 de unități administrativ-teritoriale de nivelul al doilea (din totalul de 36) ale Republicii Moldova, iar majoritatea au domiciliul în municipiul Chișinău și în suburbiile acestuia”, se arată pe site-ul oficial alegeri.md.
Aceasta în condițiile în care, până la această oră, au fost prelucrate: 2.272 din 2.274 de procese verbale. Prezența la vot a fost de 52.21%, înregistrându-se 1.608.517 de votanți.
Alegeri parlamentare duminică, în Republica Moldova, iar ultimele sondaje arată că doar patru formațiuni au șanse reale de a-și trimite reprezentanții în Parlament.
În total, au fost înregistrați 23 de concurenți electorali: 15 partide politice, patru blocuri electorale și patru candidați independenți.
Cetățenii Republicii Moldova sunt așteptați la urne pentru a-și alege viitorii reprezentanți din Parlament. Și, în acest context, președinta Maia Sandu a transmis astăzi un mesaj pe Facebook:
„Moldova este casa noastră – ea merită mereu timpul și atenția noastră. Moldova merită salvată de fiecare dată. Mergeți la vot, pentru voi și pentru Moldova”.
De altfel, prima formațiune aflată pe buletinul de vot din Republica Moldova este Partidul Acțiune și Solidaritate, fondat în 2016 de actuala președintă Maia Sandu, și care se află la guvernare din 2021.
Potrivit alegeri.md, în Republica Moldova, cei 101 membri ai Parlamentului sunt aleși prin reprezentare proporțională pe liste de partid într-o singură circumscripție electorală la nivel național.
Pragul electoral la nivel național variază în funcție de tipul listei; pentru partide sau organizații individuale este de 5%; pentru un bloc electoral este de 7%. Pentru candidații independenți, pragul este de 2%.
Însă, pentru ca scrutinul să fie declarat valabil, la urne trebuie să se prezinte cel puțin o treime dintre alegătorii înscriși în listele electorale.
Cetățenii vor putea vota în cadrul a 2.274 de secții de votare, din care 1.973 pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv 12 pentru locuitorii din stânga Nistrului, și 301 în afara țării. În România vor fi funcționale 23 de secții de votare pentru aceste alegeri, în București, Iași, Bacău, Baia Mare, Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Galați, Oradea, Sibiu, Suceava, Timișoara și Târgu Mureș.
Președintele Nicușor Dan a criticat activitatea Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), în contextul prețurilor la energie.
Declarațiile șefului statului au fost făcute în această seară la Digi24, acesta explicând că „sunt cumva două probleme care sunt legate şi o instituţie care nu funcţionează”.
Evident, instituția la care face referire președintele este ANRE, acesta asigurând că „ministrul Energiei se uită foarte atent la lucrurile astea”.
Acum, sperăm să nu se uite „cu atenție și îngrijorare” – ca în cazul unui clasic în viață, respectiv Klaus Iohannis, și chiar să facă ceva.
De altfel, Nicușor Dan a subliniat că are o speranță: „să corectăm într-un orizont de timp relativ scurt”.
„O problemă este că preţul este prea mare, în ciuda faptului că România produce foarte mult din energia sa. Şi atunci când preţul este mare, pe de-o parte văduveşti clientul, persoana fizică finală, gospodăria, pe de altă parte nu stimulezi investiţiile. (…)
A doua problemă este că nu avem o corelare a instituţiilor de stat, a companiilor de stat care produc energie, şi asta e ceva ce putem să facem relativ repede.
Toţi banii din preţul ăsta se duc la nişte speculatori, pentru că mecanismele care n-ar trebui să permită acestor speculatori decât să aibă nişte profituri rezonabile într-o economie de piaţă, mecanismele sunt gestionate din ANRE care nu-şi face treaba. Pe scurt, ăsta este peisajul din energie”, a explicat Nicușor Dan pentru sursa citată.
Aceasta este măsura luată de Tribunalul Bacău în cazul unui polițist din județul Neamț, care este acuzat că a cerut și primit apoape 15.000 de euro, pentru a „rezolva” o anchetă penală.
Dosarul este instrumentat de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Bacău, care inițial au dispus reținerea agentului de poliție Sergiu Vasile Vieru.
Acesta este cercetat pe motiv că, în calitate de om al legii în cadrul Secției de Poliție Crăcăoani – IPJ Neamț, ar fi pretins și primit bani pentru a-și trafica influența pe lângă colegi și procurori.
Totul ar fi început în martie anul acesta, arată procurorii, când agentul de poliție a depistat o femeie conducând un autovehicul în localitatea Bălțătești, județul Neamț, fără a deține permis de conducere.
De aici, a fost înregistrat un dosar penal, însă agentul Vieru i-ar fi pretins concubinului persoanei cercetate pentru conducere fără permis suma totală de aproximativ 15.000 de euro, „pentru a-și exercita pretinsa influență asupra organului de cercetare penală ce instrumenta cauza respectivă, dar și asupra procurorului de caz și a superiorului acestuia, ambii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Neamț, cu promisiunea că va asigura soluționarea cauzei fără trimiterea în judecată a făptuitoarei”.
„Cu prilejul a două întâlniri, agentul de poliție Vieru Sergiu Vasile ar fi primit de la numitul C.C. în scopul precizat anterior, sumele de 25.000 de lei, respectiv 40.000 de lei.
La data de 24.09.2025, în contextul în care numitul C.C. dobândise calitatea de inculpat în cadrul unui dosar penal instrumentat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Neamț, în cadrul unor discuții purtate cu primul la domiciliul acestuia, suspectul Vieru Sergiu Vasile ar fi pretins de la acesta suma de 15.000 de euro, în vederea exercitării influenței asupra organului de urmărire penală care instrumentează cauza penală respectivă, cu promisiunea că acesta nu va fi supus unei măsuri preventive privative de libertate, respectiv că va determina o soluție favorabilă care să nu presupună trimiterea în judecată a numitului C.C.
Ulterior, la data de 25.09.2025, cu prilejul unei întâlniri derulate pe raza orașului Târgu Neamț, persoana în cauză ar fi remis agentului de poliție Vieru Sergiu Vasile în scopul precizat anterior, sumele de 9.000 de euro și 5.200 de lire sterline (în total echivalentul a aproximativ 14.950 euro), moment în care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante”, detaliază procurorii anticorupție.
De câteva luni, spațiul public este inundat de advertoriale care ridică în slăvi compania Eco Sud SA. Titlurile plătite sună triumfal: „compania campioană a investițiilor”, „cea mai mare capacitate din Europa”, „instalație ultramodernă”. Din păcate, aceste texte nu sunt articole jurnalistice, ci simple comunicate de PR, publicate contra cost.
Ca jurnalist, am fost și eu contactat cu o ofertă financiară pentru a publica materialul. Am pus însă o condiție minimă, firească: să văd cu ochii mei instalația de la Vidra, să verific dacă funcționează, să fac fotografii. Răspunsul Eco Sud? Tăcere. Din acel moment, contactul s-a întrerupt.
Această experiență personală devine premisa scepticismului: dacă totul este atât de spectaculos, de ce accesul presei este blocat?
Cine proclamă „campioana investițiilor”?
Advertorialele preluate de diverse publicații repetă aceeași formulă: Eco Sud SA, compania campioană a investițiilor în infrastructura de mediu și reciclare. Întrebarea e simplă: există un clasament oficial care să confirme această „campioană”?
Autoritățile din România — ANRSC, ANPM, Consiliile Județene care gestionează SMID-urile finanțate cu sute de milioane de euro — nu au publicat niciodată un tabel comparativ al investițiilor. Avem proiecte la Cluj, Iași, Oradea, Mureș, toate cu finanțări de zeci sau sute de milioane de euro din fonduri europene. Fără comparație transparentă, superlativul rămâne doar un voit abuz de marketing.
50 de milioane de euro – cifră sau legendă?
Comunicatul vorbește despre o investiție de 50 de milioane de euro în instalația TMB de la Vidra. Este plauzibil ca ordin de mărime. O stație de tratare mecano-biologică poate costa între 10 și peste 100 de milioane de euro, în funcție de capacitate, tehnologie data de fabricașie, nouă sau second hand.
Dar unde este documentul oficial? Unde e auditul care arată exact costurile? În lipsa unui raport financiar, suma rămâne o simplă afirmație. În timp ce proiectele SMID publice vin cu cifre clare (la Cluj vorbim de peste 300 de milioane lei doar în faza II), la Vidra avem doar un număr aruncat într-un advertorial.
„Cea mai mare capacitate din Europa”? Unde sunt dovezile?
Eco Sud susține că instalația de la Vidra ar avea cea mai mare capacitate din Europa. Afirmația este spectaculoasă, dar poate deveni repede și ridicolă dacă din nou nu ai un termen de comparație și o pui sub lupă.
În Germania, Spania sau Italia există TMB-uri operaționale de zeci de ani, cu capacități anuale de sute de mii de tone. Rapoartele Comisiei Europene și ale Eurostat arată rețele întregi de instalații performante. Dacă Vidra ar fi liderul european, ar fi menționată în rapoarte internaționale, nu doar într-un advertorial locală.
Până la proba contrarie, această frază rămâne un balon de PR, fără nicio bază factică.
Tehnologie ultramodernă sau vocabular de PR?
Comunicatul descrie stația TMB de la Vidra ca pe un laborator SF: separatoare optice cu inteligență artificială, bio-tratare aerobă, membrane care elimină mirosurile.
E adevărat, aceste tehnologii există și sunt folosite în multe țări europenee. Dar nu sunt unice, nici „inegalabile în Europa”. Sunt echipamente standard pe piața de profil. Să prezinți ca revoluție ceea ce este normalitate tehnologică e o strategie clasică de publicitate. Să nu încerci măcar să convingi curioșii că este cum spui, asta nu poate fi decât un mare semn de întrebare despre bunele tale intenții.
Transparență zero: de ce presa nu are acces la Vidra
Comunicat Ecosud
Aici e ruptura dintre PR și realitate. Dacă instalația e într-adevăr operațională și spectaculoasă, de ce nu este deschisă vizitelor presei?
Când am cerut acces, condiționând publicarea advertorialului de o vizită, răspunsul a fost refuzul tăcut. De ce? Dacă totul ar funcționa impecabil, ar fi în interesul Eco Sud să organizeze tururi ghidate pentru ONG-uri, presă, ori, până la urmă chiar și pentru persoanele interesate, să arate fotografii oficiale, să publice date de performanță.
Faptul că accesul e blocat justifică scepticismul.
Un ochi sceptic ar putea demonta legenda
Advertorialele merg pe premisa că publicul va consuma pasiv superlativele. Dar un ochi critic — fie jurnalistic, fie civic — poate demonta legenda.
Când spui „cea mai mare din Europa” fără să arăți date, când promiți „inegalabil” fără comparații, când blochezi presa de la verificare, nu faci decât să ridici suspiciunea că realitatea e mai puțin spectaculoasă.
Ce ar trebui să vedem, dar nu vedem
Rapoarte de performanță: cât deșeu intră zilnic, cât se reciclează efectiv, cât ajunge totuși la depozit.
Fotografii și filmări independente din instalație.
Acces pentru presă și ONG-uri de mediu.
Documente financiare auditate care să confirme investiția reală.
Absența acestor elemente face ca „minunea de la Vidra” să rămână o poveste spusă, nu o realitate demonstrată.
Încă un detaliu de context: cronologia
Eco Sud a anunțat oficial această „minune tehnologică” abia în februarie 2025. Or, rapoartele europene (Eurostat, CEWEP, Zero Waste Europe) se bazează pe date consolidate cu 1-2 ani în urmă. Prin urmare, chiar dacă instalația funcționează, nu are cum să apară încă în statisticile europene.
Dar lipsa din rapoarte nu scuză abuzul de superlative. Din contră, tocmai pentru că e o investiție recentă, ar fi fost normal ca firma să ofere acces presei pentru verificări directe.
Așteptarea rapoartelor europene
Până la apariția unor rapoarte europene oficiale, toate aceste afirmații rămân doar vorbe în comunicate plătite. Aștept, cu răbdare, ca Eurostat și Comisia Europeană să publice datele consolidate unde, cu siguranță, Vidra va apărea alături de marii campioni ai tratării deșeurilor din Spania, Germania sau Italia. Doar atunci, și numai atunci, îmi voi cere scuze public pentru scepticismul meu. Până atunci, rămâne ceea ce este: un exercițiu de PR servit presei românești pe bani.
Final
Eco Sud SA își clădește imaginea prin advertoriale costisitoare, dar evită confruntarea cu verificarea independentă. Investiția de la Vidra probabil există, dar dimensiunea și performanțele rămân neclare. Superlativele absolute — „campioană a investițiilor”, „cea mai mare din Europa” — nu au suport în documente publice, oficiale. Iar dacă acestea există ar trebui făcute publice. Măcar pe site-ul ecosud
Până când accesul presei va fi permis și datele vor fi trnsparente, rămâne loc doar pentru scepticism. Iar scepticismul nu e o vină, ci datoria minimă a jurnalismului.
Eco Sud SA proclamă la Vidra cea mai mare stație din Europa. Să vedem, însă, unde se plasează în realitate, comparativ cu alte instalații MBT/TMB recunoscute și documentate în Europa. Iată un tablou care arată proporțiile.
Infobox — Capacități MBT / TMB în Europa (repere comparative)
În documentele oficiale, UE tratează TMB/MBT ca o formă de pre-tratare a deșeurilor reziduale, nu ca soluție finală de gestionare. Eurostat precizează că tratarea mecano-biologică și sortarea sunt etape intermediare, raportate împreună cu alte fluxuri, iar rezultatul final (reciclare, compostare, incinerare, depozitare) se contabilizeză separat. Cu alte cuvinte, TMB e recunoscut ca proces util, dar nu este considerat „finalitate” în statistici europene.
Cristian Popescu Piedone - Foto Ziarul de Investigații
Introducere
Într-o Românie politică marcată de scandaluri, trădări și cariere efemere, Cristian Popescu Piedone se distinge printr-un traseu de o complexitate rar întâlnită. Puțini oameni politici au trecut prin încercări atât de dramatice și totuși au reușit să revină, iar, și iar mai puternici decât înainte. Piedone a cunoscut gloria electorală, cu procente amețitoare în sectoarele Capitalei. A fost implicat direct în cea mai mare tragedie urbană a ultimelor decenii, incendiul de la Colectiv, și a suportat stigmatul unei condamnări. A cunoscut zidurile închisorii, pentru ca apoi să fie achitat definitiv de Înalta Curte. A condus o autoritate națională, a fost demis și declarat „terminat”, doar pentru a reveni cu un proiect politic propriu, lansat la Sala Palatului pe data de 29 septembrie ”ora 12 fix”.
Astăzi, Piedone este considerat de mulți „cel mai încercat om politic după 1989”. Cariera lui este simultan o poveste despre reziliență, loialitate și reinventare, dar și o oglindă a felului în care societatea românească își alege și își reevaluează liderii.
Origini și începuturi
Cristian Victor Popescu s-a născut pe 15 februarie 1963 la București. O parte din copilărie și-a petrecut-o în Cairo, unde părinții săi lucrau la Ambasada României. Experiența aceasta, la intersecția dintre două culturi, i-a deschis orizonturile și l-a expus devreme la diversitate. Întors în țară, și-a continuat studiile și, după Revoluția din 1989, s-a lansat în comerț și industria ospitalității.
A condus restaurante, a învățat să gestioneze oameni și crize, a intrat zilnic în contact cu publicul. Această experiență l-a modelat ca politicianul de mai târziu: direct, vizibil, mereu printre oameni. Pentru mulți, imaginea de „om al muncii” a fost mai importantă decât orice diplomă sau afiliere ideologică.
Mandatele de primar – între popularitate și controverse
Sectorul 4 – ascensiunea spectaculoasă
În 2008, Piedone a câștigat Primăria Sectorului 4 cu 67,4% din voturi, conform datelor Autorității Electorale Permanente. Rezultatul era considerat o anomalie electorală: un candidat venit din partea unui partid mic, Partidul Conservator, reușea să obțină o victorie zdrobitoare. În 2012 a fost reales cu 81,1%, scor care l-a transformat într-unul dintre cei mai legitimați primari din România.
Stilul său de administrație era bazat pe proximitate. Piedone nu stătea în birou, ci mergea printre oameni. Organiza întâlniri în cartiere, asculta sugestii, explica bugete. Imaginea sa urcând pe schele pentru a verifica personal lucrările de anvelopare a blocurilor a devenit simbolică. Oamenii îl percepeau ca pe un primar implicat, care nu se teme să intre în detalii tehnice sau să confrunte muncitorii pe teren, ori să stea cu ei la masă.
În mandatul său, Sectorul 4 a cunoscut schimbări vizibile. Au fost refăcute zeci de hectare de spații verzi, au fost construite locuri de joacă, piețe și școli modernizate. Contractele de salubrizare au fost renegociate, iar firmele au fost obligate să respecte clauze stricte. Pentru cetățeni, rezultatele erau palpabile: curățenie, ordine și sentimentul că administrația „coboară în stradă”.
Criticii însă l-au acuzat de populism și gesturi teatrale. Unii au vorbit despre contracte acordate preferențial, alții despre o „dictatură a imaginii”. Cu toate acestea, scorurile electorale au demonstrat că majoritatea locuitorilor din Sectorul 4 îi apreciau stilul.
Sectorul 5 – revenirea surpriză
Cristian Popescu Piedone
După demisia din 2015 și anii de stigmat, Piedone a revenit în forță la alegerile din 2020, candidând la Primăria Sectorului 5. A câștigat cu 27,7% din voturi, într-o competiție fragmentată. Victoria a arătat că, în ciuda scandalurilor, electoratul încă îl vedea ca pe un administrator capabil.
La Sectorul 5, Piedone a aplicat același tipar: curățenie, spații verzi, dialog direct. A inițiat proiecte de reabilitare a școlilor, modernizarea piețelor și refacerea infrastructurii rutiere. A insistat pe controale în teren, apărând deseori în mijlocul lucrărilor.
Nici aici criticile nu au lipsit. A fost acuzat de spectacol, de abuz de imagine și de implicarea rudelor în administrație. Însă pentru mulți cetățeni, diferența între Sectorul 5 „înainte și după Piedone” era evidentă.
Dosarul Colectiv – prăbușire și reabilitare
30 octombrie 2015 rămâne o dată neagră în istoria României. Incendiul din clubul Colectiv a ucis 64 de oameni și a rănit sute. Clubul funcționa cu autorizație emisă de Primăria Sectorului 4, iar primarul Piedone a fost acuzat direct de opinia publică.
Pe 4 noiembrie 2015 și-a dat demisia, în contextul protestelor de stradă. „Corupția ucide” era sloganul manifestanților, iar Piedone era pus în aceeași oală cu întreg sistemul politic.
Procesul a durat ani întregi. În 2016 a fost trimis în judecată. În 2019, Tribunalul București l-a condamnat la 8 ani și jumătate de închisoare. În mai 2022, Curtea de Apel i-a redus pedeapsa la 4 ani. Piedone a fost încarcerat, iar pentru mulți cariera lui părea încheiată.
În iunie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în casație și l-a achitat definitiv. Motivarea arăta că primarul nu avea responsabilitatea legală directă de a verifica autorizațiile PSI.
Declarațiile sale au rămas în memoria publică. La încarcerare: „Mă duc cu capul sus. Nu fug de responsabilitate, dar știu că nu am ucis pe nimeni.” La eliberare: „Am stat un an pe nedrept. Mulțumesc lui Dumnezeu că mi-a dat puterea să rezist.”
Reacțiile au fost împărțite. Familiile victimelor au considerat achitarea o insultă. Susținătorii au văzut-o ca pe o reparație și o confirmare a verticalității. Pentru Piedone, achitarea a fost renașterea politică, iar Justiția și-a spus adevăratul cuvânt.
ANPC – mandat scurt, dar intens
În februarie 2025, Piedone a fost numit președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor. În doar câteva luni a atras atenția prin controale ferme.
Lanțuri internaționale de fast-food au fost sancționate pentru nereguli. Retaileri mari au primit amenzi record. Piedone a declarat public: „Nu există firme prea mari pentru a nu fi controlate.”
A încercat să inițieze o lege care ar fi permis ANPC-ului să reglementeze dealerii de energie. Presa a relatat că lobby-ul din domeniu a blocat inițiativa, proiectul neajungând nici măcar în Parlament.
Pe 23 iulie 2025, a fost demis. Mulți comentatori au spus că Piedone este „terminat”. Realitatea avea să-i contrazică rapid.
Lansarea partidului naționalist-moderat
Pe 29 septembrie 2025, ora 12:00, la Sala Palatului, Cristian Popescu Piedone își lansează propriul partid. Este o mișcare cu impact puternic: de la un politician considerat „terminat”, la lider al unei noi formațiuni politice.
Partidul are un profil naționalist-moderat. Mesajele sunt centrate pe tradiție, demnitate națională și pragmatism economic, ordine și respect, educație și cultură, familie și credință iar mesajul internațional e clar – partener, nu vasal! Spre deosebire de formațiunile radicale, discursul său este pragmatic și fără excese. Spre deosebire de actualele partide mari, propune o politică de proximitate: „țara începe din scara blocului”.
Analiștii politici au comparat lansarea cu începuturile PRM în anii ’90 sau cu ascensiunea partidelor suveraniste recente. Diferența este tonul moderat și accentul pe administrație locală.
Susținătorii îl văd ca pe o alternativă la partidele erodate. Criticii avertizează că noul partid riscă să fie construit exclusiv pe imaginea lui Piedone.
Omul din spatele politicianului
Dincolo de funcții și scandaluri, Piedone s-a prezentat mereu ca un familist convins. Este căsătorit de peste trei decenii, are copii implicați în afaceri și politică, și a mărturisit că familia i-a fost sprijin în cele mai grele momente.
Credința în Dumnezeu este o altă constantă. „Dumnezeu mi-a dat puterea să rezist”, spunea după eliberarea din închisoare. A frecventat biserica și nu a ascuns faptul că deciziile importante le ia rugându-se.
Cercul său de prieteni este restrâns. „Nu am mulți prieteni, dar cei pe care îi am sunt de peste 20 de ani”, declara într-un interviu. Această statornicie este interpretată ca dovadă de loialitate și respect pentru cuvântul dat, valori pe care susținătorii le asociază cu modul său de a face politică.
Concluzie
Cristian Popescu Piedone rămâne o figură aparte în politica românească. A fost primar ales cu scoruri uriașe, a trecut prin cea mai mare tragedie urbană, a fost condamnat și achitat, a condus o autoritate națională și acum își lansează propriul partid. Este simultan iubit și contestat, dar mereu prezent și vizibil.
Eticheta de „cel mai încercat om politic după 1989” îi aparține pe deplin. Pentru unii, este un administrator eficient și un politician de cuvânt. Pentru alții, rămâne un personaj controversat, privit prin prisma problemelor sistemice ale administrației românești.
Cristian Popescu Piedone nu este doar un supraviețuitor al tranziției, ci un politician care a arătat că loviturile cele mai grele nu îngenunchează un om cu credință, familie și loialitate de partea sa. A demonstrat-o în stradă, în sala de judecată și acum, din nou, pe scena politică.
Fost președinte al Franței și coprinț al Andorrei din 16 mai 2007 până la 15 mai 2012, Nicolas Sarkozy a fost condamnat sub acuzația de conspirație criminală.
Dosarul are în prim plan suspiciunile de finanțare a campaniei sale prezidențiale din 2007 de către fostul lider libian, Muammar Gaddafi.
Fostul președinte al Franței, Nicolas Sarkozy, a fost găsit vinovat de faptul că că ar fi încheiat un pact cu regimul dictatorului libian Muammar Gaddafi pentru a primi fonduri ilegale destinate campaniei sale prezidențiale din 2007.
Potrivit The Guardian, Tribunalul Corecțional din Paris l-a achitat pe Sarkozy de celelalte trei capete de acuzare: corupție pasivă, utilizarea ilegală a fondurilor publice libiene și finanțare ilegală a campaniei electorale.
Sarkozy a negat toate acuzațiile, în condițiile în care procurorii arătau că împreună cu echipa sa au elaborat un „pact de corupție” cu Gaddafi și regimul libian în 2005 pentru a finanța ilegal candidatura victorioasăla alegerile prezidențiale, doi ani mai târziu.
Totodată, membrii anturajului lui Sarkozy au fost acuzați de procurori că s-au întâlnit cu membri ai regimului lui Gaddafi în Libia în 2005, când acesta era ministru de interne.
În schimbul banilor, regimul libian a solicitat favoruri diplomatice, juridice și comerciale și se înțelegea că Sarkozy va reabilita imaginea internațională a lui Gaddafi. Însă, în 2011, Sarkozy a plasat Franța în fruntea atacurilor aeriene conduse de NATO împotriva trupelor lui Gaddafi, care au ajutat luptătorii rebeli să răstoarne regimul său. Gaddafi a fost capturat de rebeli în octombrie 2011 și ucis.
Fostul președinte al Franței a fost deja condamnat în alte două cazuri separate și i s-a retras cea mai înaltă distincție a Franței, Legiunea de Onoare.
Toamna se numără… voturile în PSD, dat fiind că formațiunea ar cam trebui să se pregătească de alegeri pentru desemnarea președintelui partidului.
Sorin Grindeanu a devenit, prin vot democratic, succesorul lui Marcel Ciolacu, însă interimar, în primăvara acestui an. Ceea ce înseamnă că PSD trebuie să își aleagă un președinte oficial, pe „mandat”.
Aseară, liderul interimar al PSD Sorin Grindeanu a asigurat că vor fi alegeri în PSD, doar că momentan sunt câteva alte priorități, legate de țară. Însă Sorin Grindeanu nu este chiar singurul care și-a anunțat intenția de a conduce partidul.
Titus Corlățean, senator și președinte al Comisiei pentru politică externă, a anunțat public că va candida în alegeri, deoarece „este nevoie de o echipă nouă în conducerea PSD, de oameni pregătiți, profesioniști, de bună calitate, oameni care să fie integri, care să aibă credibilitate, buni comunicatori, oameni care să vorbească limbi străine, care să știe să relaționeze”.
Mai este nevoie doar de o dată a alegerilor. Când? În curând, practic.
„În săptămânile următoare, o să vedem. Consultându-mă cu mai mulți colegi, am hotărât să treacă toate aceste lucruri legate de pachete, de rectificare.
Preocuparea noastră trebuie să fie să avem o rectificare bună pentru români, să continue investițiile, să avem tot timpul proiecte cum a fost cel de plafonare, legate de hidrocentrale, să trecem această perioadă nu simplă și imediat după vom organiza congresul”, a spus Grindeanu, la Antena 3.
Și, vizavi de reformă, Grindeanu a explicat pentru aceeași sursă că trebuie să aibă loc, însă măsurile trebuie luate în „consens” și că PSD este un partid prea mare pentru a nu fi luat în seamă atunci când propune ceva.
„Sunt câteva lucruri care au să vină în următoarele luni – reforma administrației – dacă vorbim de reformă, reforma nu înseamnă concediere, înseamnă multe alte lucruri. România are nevoie de reformă, dar și de una a administrației centrale, pentru că pot să vă dau exemple foarte multe. (…)
Nu poți să iei o decizie doar pentru că așa scrie în protocol. Deciziile se iau în unanimitate, cu consens, deci nu se poate merge mai departe dacă nu avem unanimitate.
Eu sper ca argumentele noastre să fie acceptate, așa cum s-a întâmplat și pe plafonare: la început nici ea nu s-a vrut. Au venit cu argumente și alți colegi, și într-un final s-a acceptat. (…) Eu sper ca argumentele noastre să fie acceptate și pe zona de administrație. (…)
După care trebuie să vedem cum facem acea reducere de cheltuieli și pentru administrația locală, și pentru cea centrală”, a explicat liderul interimar al PSD.
Curtea Constituțională a României a amânat, ieri, pronunțarea privind reforma pensiilor magistraților, inclusă în pachetul 2 de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar.
Cum modificările la nivelul pensiilor magistraților introduc noi criterii de pensionare, vârsta de 65 de ani sau 35 de ani de muncă, și o nouă formulă de calcul pentru stabilirea pensiilor acestora, Înalta Curte de Casație și Justiție a ridicat o excepție de neconstituționalitate a Legii, însă colegii de la CCR nu se grăbesc.
Curtea Constituțională a României a amânat pentru 8 octombrie sesizarea Înaltei Curți în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraților, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament. Potrivit criticilor, legea încalcă „nu mai puțin” de 37 de decizii obligatorii ale Curții Constituționale și numeroase principii fundamentale ale statului de drept.
Pe de altă parte, premierul Ilie Bolojan s-a arătat ieri încrezător că legea va trece de „lupa” judecătorilor constituționali:
„Guvernul a întocmit aceste proiecte căutând să respecte toate rigorile constituționale, așteptăm decizia Curții Constituționale la noul termen pentru proiectele amânate, având însă încredere că, datorită acestei respectări, proiectele respectă prevederile constituționale, dar Curtea, sigur, se va pronunța așa cum consideră de cuviință”, a spus acesta.
Ieri nu au fost doar amânări, ci s-a luat și o decizie privind Legea de eficientizare privea reforma în „sânul” Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) și Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM).
„Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a respins ca neîntemeiată obiecția de neconstituționalitate formulată de senatori aparținând Grupului parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor, respectiv de deputați aparținând Grupului parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor, Grupului parlamentar al S.O.S. România și Grupului parlamentar al Partidului Oamenilor Tineri, și a constatat că dispozițiile Legii privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome, în ansamblul său, precum și ale art.1 alin.(1)-(8) și ale art.2 alin.(1), (2) și (6) din aceasta, sunt constituționale”, a transmis CCR.
Guvernul vrea să prelungeasă plafonarea prețurilor la alimente cu șase luni, în acest sens pe ordinea de zi a ședinței programate astăzi fiind un proiect pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2023 privind instituirea unei măsuri cu caracter temporar de combatere a creșterii excesive a prețurilor la unele produse agricole și alimentare.
Tema a fost una intens discutată în coaliția de guvernare, social democrații fiind extrem de vocali, iar ieri premierul Ilie Bolojan a anunțat că a „cedat”.
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 67/2023 a instituit o măsură temporară pentru combaterea creșterii excesive a prețurilor la unele produse agricole și alimentare, prin limitarea temporară a adaosului comercial la produsele alimentare de bază, scopul fiind protejarea puterii de cumpărare a populației.
Termenul de aplicare al acestei ordonanțe a fost prelungit până la 30 septembrie 2025, iar acum Guvernul discută o nouă prelungire.
„Am luat decizia să continuăm plafonarea adaosului comercial la produsele alimentare și în ședința de guvern (…) acest proiect va fi pe ordinea de zi și se va prelungi cu șase luni de zile. Acest lucru s-a făcut atât pe baza discuțiilor din coaliție, dar și pe baza discuțiilor cu rețelele de magazine și cu producătorii.
Deși s-a încercat o portretizare a mea ca un om inflexibil, așa cum se vede și în acest aspect am fost deschis la argumente, dar deciziile trebuie întotdeauna luate nu pe baze populiste, ci pe baza unor analize serioase”, a spus ieri premierul Bolojan, într-o conferință de presă.
Cu toate acestea, Ilie Bolojan a subliniat că măsura nu rezolvă problema de fond și că „intervențiile în piață nu sunt, pe fond, soluția pentru o scădere reală a prețurilor”:
„Soluțiile înseamnă să avem mai multă producție, este foarte important acest lucru: să ne creștem producția și procesarea produselor agroalimentare, pentru că trebuie să recunoaștem că am valorificat puțin potențialul agricol al României.
Deci, trebuie să producem mai mult, iar asta înseamnă câteva componente: să ne susținem producătorii puternici care astăzi și-au dovedit capabilitatea prin accesul în marile rețele de magazine, și-au dovedit potențialul prin exporturile pe care le fac, prin programe de susținere directă a acestora, în așa fel încât sau să-și crească capacitatea de producție, sau să-și o diversifice și să producă lucruri care astăzi sunt importate într-o pondere foarte mare. (…)
O a doua componentă, pe care am discutat-o cu marile rețele de magazine, este susținerea exporturilor românești. Așa cum în România vin importuri prin marele rețele de magazine pe bună dreptate, pentru că unele produse sunt solicitate pe piața românească, sunt branduri internaționale, dar nu sunt fabrici în România.
La fel, campionii noștri care sunt competitivi pot fi susținuți și avem un angajament din partea rețelor de magazine pentru a-și extinde producția și pentru a fi împinși, practic, dacă sunt competitivi, în mod evident, pe piețele din zonă.
De asemenea, trebuie să susținem în continuare investițiile străine în acest domeniu și nu numai în zona de procesare, în așa fel încât mari companii care au branduri pe piața românească, dar nu au fabrici în România, dacă sunt în celelalte țări europene, trebuie invitate și asta voi face în perioada următoare să fie prezenți pe piața românească, pentru că asta înseamnă producție în România, înseamnă locuri de muncă și înseamnă câștiguri suplimentare pentru români”.
Horațiul Potra, mercenarul trimis în judecată pentru tentativă de lovitură de stat alături de binecunoscutul de acum Călin Georgescu, a fost prins în Dubai, țară care face parte din Emiratele Arabe Unite.
Potra fugise din țară la începutul acestui an, iar ulterior instanța a emis mandat de arestare preventivă, astfel că fusese dat în urmărire generală.
Gata cu „sejurul” liniștit a lui Horațiu Potra în străinătate. Acesta a fost găsit în Dubai și reținut, alături de fiul său, Dorian, dar și de nepotul său – Alexandru.
De altfel, în iunie, autoritățile judiciare române comunicau faptul că există informații potrivit cărora Potra s-ar afla în Dubai, astfel că fuseseră demarate proceduri de extrădare.
Toți trei au mandate de arestare în lipsă din 28 februarie 2025, iar zilele trecute au fost trimiși în judecată în legătură cu lovitura de stat pe care o pregăteau imediat după ce alegerile prezidențiale de anul trecut au fost anulate.
Fost luptător în Legiunea Străină, Potra este acuzat că a constituit și coordonat un grup de 21 de persoane, cu profil paramilitar, care ar fi urmărit să organizeze acțiuni violente la București, după anularea alegerilor prezidențiale din 2024.
Numai că, în acest moment, ar trebui ca Emiratele Arabe Unite să îi extrădeze pe cei trei inculpați, însă România nu are semnat un astfel de tratat. „Ar putea dura câteva luni”, a precizat aseară ministrul Justiției la Antena 3, vizavi de extrădarea propriu-zisă.
„În acest moment, autoritățile din România lucrează cu omologii din EAU pentru a avea confirmarea măsurii preventive față de domnul Potra și membrii familiei sale, care fac obiectul unui mandat de arestare, urmând ca apoi să fie parcurse procedurile de extrădare, în condițiile în care nu există un tratat (…) cu Emiratele Arabe Unite.
Dar pe baza principiilor de reciprocitate, astfel de formule de cooperare sunt eficiente. (…) Unele state au proceduri simplificate, altele mai de durată.
Din evaluarea mea, strict teoretic, poate fi vorba de o perioadă de câteva luni. Noi privim cu optimism derularea acestor acțiuni”, a spus ministrul Radu Marinescu pentru sursa citată, însă nu a dorit să comenteze informațiile potrivit cărora Potra dorea să ceară azil politic în Rusia.
După succesul pe care l-au avut grație sprijinului PSD la adoptarea moțiunii simple împotriva ministrei USR Diana Buzoianu, parlamentarii AUR au trecut și la...
Angajații CT Bus - compania de transport care operează în municipiul Constanța, sunt, pentru a doua zi consecutiv, în grevă.
Ieri, compania anunța că este...
Răzvan Alexandru Cuc, fost ministru PSD al Transporturilor în guvernele Grindeanu și Tudose, a fost reținut ieri de procurorii anticorupție, într-un dosar de dare...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
