12.3 C
București
marți, 7 aprilie 2026
Acasă Blog Pagina 1350

Agela Gheorghiu VS Firea. ”Aşa nu se mai poate, în România lucrurile trebuie să se schimbe”

Soprana Angela Gheorghiu răspunde, într-o postare pe Facebook, acuzaţiilor lansate de primarul general Gabriela Firea și neagăcă i-ar fi cerut sprijinul acesteia pentru ştergerea unor datorii la buget.„Îmi pare rău că Primarul General al Bucureştiului a ales să răspundă mesajului meu cu o serie de inexactităţi şi insinuări, ba chiar cu acuzaţii foarte grave, doar pentru că am curaj să spun lucrurilor pe nume. Am anunţat înainte de data de 1 Decembrie că nu mai pot participa la ceremonia de decernare a titlului de Cetăţean de Onoare al Municipiului Bucureşti din motive personale. Nu am vrut atunci să intru în detalii, dar am comunicat Primăriei că nu pot participa, dat fiind contextul social al respectivului eveniment, care ar fi putut să ducă la interpretări nepotrivite. Nu am fost informată că decizia de a primi acest titlu se putea lua în absenţa consultării mele. Motivele specifice pe care le-am avut pentru a nu da curs invitaţiei din decembrie le-am expus deja. Eram în punctul în care toată ceremonia ar fi fost doar un exerciţiu de imagine pentru un politician. Soluţia care s-a găsit, de a fi înlocuită peste noapte cu alte şase personalităţi doar pentru ca spectacolul să continue, a demonstrat că temerile mele erau îndreptăţite”, afirmă Angela Gheorghiu.
În ceea ce priveşte concertul susţinut în Piaţa Constituţiei, în anul 2017, la invitaţia şi contractată fiind de Primăria Bucureştiului, concert în urma căruia primarul general susţune că artista a primit 144.906 de euro, inclusiv TVA, Gheorghiu spune: „Ce a contat pentru mine atunci a fost faptul că respectivul concert urma să fie gratuit pentru bucureşteni şi pentru iubitorii de muzică din toata ţara (concertul fiind transmis în direct de Televiziunea Română), dar şi faptul că în seara aceea s-a cântat muzică de operă, în Piaţa Constituţiei, pentru mai bine de 10.000 de oameni. De aceea am acceptat să cânt. Datele financiare au fost negociate de impresari. Afirmaţiile cu privire la onorariul de concert sunt în afara prevederilor contractuale şi total lipsite de eleganţă”.
Ea argumntează că a susţinut de-a lungul vremii numeroase concerte pro bono, la care nu a cerut şi nu a primit bani, concerte pentru cauze nobile, care meritau susţinerea sa. „Am făcut asta şi pentru că îmi doresc şi caut să întâlnesc publicul roman de câte ori am ocazia. De pe urma concertului umanitar pentru victimele de la Colectiv, jumătate din banii pe care i-am strâns sunt încă daţi dispăruţi, deşi înteleg că între timp a fost câştigat inclusiv un proces”, susţine Gheorghiu.
Referindu-se la acuzaţia Gabrielei Firea potrivit căreia i-ar fi solicitat sprijinul pentru ştergerea unor datorii. soprana Angela Gheorghiu precizează: „Datorii la statul român nu am. Întâmplarea face că am primit recent o rectificare prin care se atestă că statul român, prin ANAF, trebuie să-mi returneze o parte din sumele pe care eu le-am plătit, autorităţile respective anunţându-mă că au greşit calculele. Sigur, am tot povestit despre păţania mea, pentru că mi se pare scanadalos acest comportament abuziv, dar nu am cerut cuiva să intervină pentru nimic, m-am plans mai mult. Mi-am plătit datoriile din România, ba mai mult decât atât, nu am nici măcar rezidenţă fiscală aici”.
„De-a lungul timpului, am primit distincţii peste tot în lume. Iar politicieni importanţi şi-au făcut timp să vină şi să îmi ofere aceste distincţii în oraşele în care am cântat. Simplul fapt că mă văd nevoită acum să mă justific în faţa unor acuzaţii incredibile mă fac să aplaud corul din ce în ce mai puternic al românilor care cred că aşa nu se mai poate şi că în România lucrurile trebuie să se schimbe. Datorăm asta, o ţară normală, cu un stat drept şi cu politicieni puşi în slujba cetăţenilor, urmaşilor noştri”. îşi încheie Gheorghiu postarea.
Acuzațiile Gabrielei firea la adresa sopranei Angela Gheorghiu
Primăria Capitalei a transmis marţi seară că soprana Angela Gheorghiu a acceptat titlul de cetăţean de onoare al Bucureştiului şi Cheia Oraşului şi a cerut expres ca ceremonia de acordare a acestei distincţii să aibă loc de 1 decembrie, însă cu o seară înainte a comunicat prin e-mail că va participa doar dacă edilul intervine pe lângă ANAF pentru ca instituţia să îi şteargă datoriile. Reacţia Primăriei Capitalei vine după ce soprana Angela Gheorghiu a transmis un mesaj politicienilor români cărora le cere să nu mai profite pentru „interesele lor mărunte” de reuşitele personalităţilor din ţara noastră, făcând referire la gestul recent al Gabrielei Firea de a îi acorda jucătoarei de tenis Simona Halep cheia oraşului Bucureşti.
Potrivit reprezentanţilor Primăriei, Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a aprobat în şedinţa din 11 septembrie anul trecut un proiect de hotărâre referitor la acordarea titlului de cetăţean de onoare al Capitalei „în semn de apreciere şi recunoştinţă pentru promovarea Bucureştiului şi a României în lume”. Soprana a acceptat, spune Primăria, şi le-a mulţumit edilului şi consiliului pentru asta.
De asemenea, mai spune PMB, soprana a cântat pe 15 septembrie 2017 în Piaţa Constituţiei, de Zilele Bucureştiului, iar onorariul primit de la municipalitate prin ARCUB a fost de 144.906 de euro, inclusiv TVA. „Referitor la ceremonia de acordare a titltului de cetăţean de onoare şi a Cheii Oraşului Bucureşti, la solicitarea expresă a artistei, s-a convenit că evenimentul să aibă loc pe 1 decembrie, de Ziua Naţională a României. Reprezentanţii Primăriei Capitalei au făcut toate demersurile pentru organizarea acestui eveniment, la Palatul Regal, la data solicitată de doamna Angela Gheorghiu”, spune Primăria Capitalei printr-un comunicat de presă.
Instituţia precizează că Angela Gheorghiu a anunţat cu o seară înainte prin e-mail că nu mai poate participa la ceremonie din motive personale şi ar fi condiţionat participarea sa la ceremonie de „soluţionarea unor probleme fiscale”.
„Concret, artista a solicitat primarului general să intervină pe lângă Direcţia de Impozite şi Taxe Sector 2, sau ANAF, pentru ştergerea unor datorii pe care aceasta le are, datorii reprezentând impozite şi taxe neplătite. Primarul Capitalei nu a dat curs acestei solicitări, neavând calitatea legală de a soluţiona astfel de probleme”, explică municipalitatea.

Ambasadorul Marii Britanii, Paul Brummell, s-a întâlnit cu șefa DNA, Laura Codruța Kovesi

Ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Paul Brummell, a discutat luni cu şefa, DNA Laura Codruţa Kovesi, despre lupta anticorupţie.„M-am întâlnit cu Doamna Procuror Şef DNA pentru a discuta despre importanţa luptei anticorupţie”, a scris Brummell pe Twitter.
Întâlnirea are loc în contextul în care Curtea Cobstituţională a decis că preşedintele Klaus Iohannis trebuie să emită decretul de revocare a şefei DNA, conform solicitării ministrului Justiţiei. Decizia a fost deja publicată în Monitorul Oficial, însă nu există un termen în care şeful statului trebuie să se conformeze acestei decizii.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, luni dimineaţă, legat de decizia pe care Klaus Iohannis ar urma să o ia privind revocarea din funcţie a şefei DNA, că a înţeles că preşedintele va citi motivarea Curţii Constituţionale „până va înţelege”. El a reiterat că decizia CCR produce efecte juridice de la momentul publicării în Monitorul Oficial şi şi-a exprimat „aceeaşi convingere” că şeful statului „îşi va îndeplini obligaţiile”.

Dacă aș sta într-un bloc în Floreasca şi Primăria Sectorului 2 ar da autorizație de construire pe spațiul verde, aș da în judecată primarul, primăria

Primarul Sectorului 2, Mihai Mugur Toader, spune că dacă ar locui într-un bloc din cartierul Floreasca, iar primăria ar da autorizație de construire pentru un bloc pe spațiul verde de lângă, ar da în judecată instituția emitentă. În ceea ce privește astuparea gropilor de pe străzile din sector, de această activitate se ocupă ADP cu 12-16 oameni, dar instituția urmează să facă licitație pentru atribuirea unui contract în acest sens, a răspuns acesta unui cititor HotNews.ro. Referitor la reabilitarea termică a blocurilor, edilul spune că Primăria Sectorului 2 va demara reabilitarea a 221 de blocuri anul viitor, acum fiind în curs licitația pentru lucrările de proiectare. Înlocuirea coșurilor de gunoi lipsă de pe stradă se va face după atribuirea noului contract de salubrizare și deszăpezire.

Despre spațiile verzi neîngrijite de pe Șoseaua Iancului
Toader Mugur Mihai: ”Şoseaua Iancului a făcut parte din proiectul elaborat de Primăria Capitalei. Nu este finalizat ca şi proiect. De principiu, partea bună e că pe Iancului se circulă foarte-foarte bine acum, dar proiectul nu este finalizat, nu avem cum să solicităm scuaruri, ține de ei. În momentul în care se va efectua recepţia, acele platbande de spaţiu verde le vom solicita şi să le întreţinem. Și acea bordură de la intersecţia Iancului – Măgura Vulturului, la traversarea liniei de tramvai cu maşina, ține de Primăria Capitalei. Măgura Vulturului e cu unic sens. Şi da, inclusiv eu trec destul de des pe-acolo şi am aceeaşi problemă cu a dânsului”.

Despre lipsa coșurilor de gunoi pe stradă

Toader Mugur Mihai: ”E vorba de înlocuire. Au fost distruse, probabil şi/sau sustrase în timp. Sunt zone unde le-am înlocuit… Am luat legătura cu operatorul de salubrizare să le înlocuiască sau să suplimenteze. În momentul în care vom avea noul contract, lucrurile vor fi cu totul şi cu totul altfel”.

Despre reabilitarea termică

Toader Mugur Mihai: ”În Sectorul 2 au fost înscrise în jur de 1.770 de blocuri de locuinţe, cu 114-115 mii de apartamente.

Sursa/Continuare pe HotNews

Coaliția PSD-ALDE a aprobat în Parlament legea “pușcărie din sufragerie”.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat miercuri, cu 170 de voturi „pentru”, 81 „împotrivă” şi şase abţineri proiectul legislativ privind măsurile alternative de executare a pedepselor. Condamnaţii pentru fapte fără violenţă, care nu sunt recidivişti şi care au o pedeapsă de maximum cinci ani, beneficiază de măsura arestului la domiciliu sau în zilele de sâmbătă şi duminică.“Nu îmi face nicio plăcere să vin la microfon şi să vorbesc despre acest proiect depus de colegii senatori ai PSD şi pe care grupul PNL nu îl va susţine. PNL nu va vota acest proiect în forma ieşită din Comisia juridică, pentru că nu mai are absolut nicio legătură cu ceea ce au gândit colegii noştri şi nici nu scopul urmărit, anume: de a contribui la degrevarea penitenciarelor de aglomerarea existentă în prezent şi de a fi alături de o eventuală lege pentru prevenirea şi reducerea recidivei. Acestea două erau proiectele necesare pentru ca în penitenciare să se producă o adevărată reformă. Din nefericire, aţi pervertit ambele măsuri. Pe de o parte, aceste măsuri alternative au devenit un instrument prin care din măsuri alternative la executarea pedepselor cu închisoarea, dumneavoastră aţi elaborat un proiect prin care introduceţi ca inovaţie juridică măsuri alternative la liberarea contiţionată. Ăsta este efectul amendamentelor care au fost depuse în Comisia juridică”, a spus Gabriel Andronache.
De asemenea, Gabriel Andonache a afirmat că proiectul nu mai reprezintă ceea ce a vrut PNL să modifice când l-a depus în Parlament, iar PNL va ataca modificările la Curtea Constituţională. “Pe cale de consecinţă, acest proiect aşa cum a ieşit din Comisia juridică, nu mai reprezintă voinţa iniţiatorilor, nu mai reprezintă sub nicio formă ceea ce a dorit PNL prin depunerea proiectului de lege. Prin cale de consecinţă, vom vota împotriva acestui proiect şi ne determinaţi, din păcate, să îl atacam la CCR, pentru a vedea dacă modificările pe care le-aţi propus sunt întrunesc elementele de constituţionalitate sau sunt neconstituţionale”, a mai adăugat Andornache.
Deputatul USR Stelian Ion, de asemenea membru în Comisia juridică, a spus că prin modificările aduse cu privire la măsurile alternative de executare a pedepselor, PSD se comportă ca un “piroman” şi îşi doresc să rezolve probelma corupţiei prin eventuala abrogarea a întregului Cod penal.
“Este o bazaconie ceea ce propuneţi dumneavoastră – închisoarea acasă. Ce a făcut PSD de se comportă asemenea unui piroman care smulge cutia de chibrituri din mână şi dă foc casei? A preluat pur şi simplu un alt proiect al colegilor noştri (de la PNL – n.r.), a adus amendamente – 18 am numărat – la opt articole, au modificat complet conţinutul şi au relaxat foarte mult această legislaţie, în continuarea demersului mai vechi de dezincriminări, de relaxare a legislaţiei penale. Îşi doresc cei de la PSD să rezolve problema corupţiei prin eventuala abrogare a întregului Cod penal. PSD distruge justiţia, slăbeşte legislaţia penală, deschide larg porţile închisorilor”, a explicat Stelian Ion.

Daniel Florea este de acord cu Gabi Firea

„Ceea ce s-a întâmplat astăzi, la București, este o înfrângere pentru legea din România și principiile fundamentale ale statului de drept. Primarul capitalei, colega mea Gabi Firea, avea toate aprobările legale pentru desfășurarea Târgului de Crăciun. Faptul că oameni fără față, prin violență, au distrus o inițiativă a Primăriei Generale și au înlocuit spiritul Crăciunului cu dezordinea publică este un lucru grav.

Apreciez înțelepciunea deciziei doamnei Firea de a nu lăsa tensiunile din societatea românescă să degenereze în violențe.
Cei care au reușit un asemenea act ilegal să se întrebe ce ar fi făcut dacă li se anula, prin violență, un miting pentru care ar fi avut toate aprobările legale. Români contra români nu este niciodată o opțiune.

Sper ca fracturarea legii de astăzi să nu reprezinte embrionul unui precedent periculos, ”

Daniel Tudorache, avertisment către locuitorii Sectorului 1

Primarul Sectorului 1, Daniel Tudorache, a anunţat luni că, în cazul în care cetăţenii nu vor accepta să colecteze selectiv deşeurile, există riscul ca firmele de salubritate să nu le mai ridice gunoiul.

„Am început cu Romprest, firma cu care colaborăm, să colectăm selectiv gunoiul. Într-adevăr, este mai greu la început. E mai greu şi pentru că locuitorii Sectorului 1 nu plătesc ridicarea gunoiului, Primăria Sectorului 1 plăteşte pentru acest lucru. E greu să îi conştientizăm, pentru că ei consideră că este obligaţia Primăriei să se ocupe de această situaţie. O să înţeleagă. Dacă nu, şi o spun clar, dacă nu vor să selecteze acel gunoi – mă refer la populaţie – o să ajungem să nu le mai ridicăm gunoiul. E singura modalitate să îi conştientizăm că e normal ca gunoiul să fie selectat înainte de a fi ridicat de către operator”, a precizat edilul la forumul „Gestionarea Deşeurilor Municipale”, găzduit de Palatul Parlamentului.

El a menţionat că Sectorul 1 este cel mai afectat de problema deşeurilor, în condiţiile în care o mare parte din groapa Iridex se află pe suprafaţa acestei zone administrativ-teritoriale. În contextul în care primarul general Gabriela Firea a precizat că Primăria Capitalei susţine ideea amenajării mai multor staţii de incinerare a deşeurilor în Bucureşti, cu sprijinul bugetar al primăriilor de sector şi al PMB, el a precizat că primăria pe care o reprezintă este interesată de un astfel de proiect, în ipoteza în care ar putea să devină şi proprietara gunoiului.

Sursa DC News

Cronica unei morți anunțate de Ziarul de Investigații. ASF a retras autorizația de funcționare a societății Forte Asigurări

După îndelungi tergiversări, Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară a decis marți să retragă autorizația de funcționare a societății Forte Asigurări Reasigurări SA, ca urmare a constatării stării de insolvență a societății.
Totodată, ASF a aprobat promovarea cererii de deschidere a procedurii de faliment, potrivit Legii 85/2014 și a respins proiectul de achiziție prezentat de societatea BBP Bandenia PLC în vederea dobândirii, în mod direct, a unei participații calificate din capitalul social al Forte Asigurări Reasigurări S.A.
În luna noiembrie a anului trecut, ASF anunța că Forte Asigurări se află printre cei cinci asigurători care nu îndeplinesc cerințele minime de solvabilitate în vigoare, conform regimului de supraveghere Solvency I. Ulterior, în luna aprilie a acestui an, ASF avertiza că Forte Asigurări Reasigurări și LIG Insurance nu au realizat, până la termenul limită de 31 martie 2016, măsurile asumate prin planurile transmise în urma exercițiilor de evaluare a activelor și pasivelor companiilor din domeniu, derulate de ASF în prima jumătate a anului 2015.
Ziarul de Investigații a dezvăluit încă din luna august a anului trecut neregulile comise de FORTE Asigurări și modul în care ASF asista pasiv la acestea. Auditorul independent al FORTE Asigurări, multinaţionala Deloitte, refuzase să formuleze o opinie referitoare la bilanţul FORTE Asigurări pe anul 2014. Refuzul de opinie este cea mai gravă constatare a unui raport de audit, ca urmare a neregulilor constatate şi a lipsei (sau insuficienţei crase) de informaţii pertinente şi corecte din partea companiei auditate.
Adina Simona Plopeanu, soţia fostului secretar general al ASF, controversatul Fănel Plopeanu, cel care a fost acuzat în trecut că are contracte de consiliere cu societatea FORTE prin interpuşi, lucrează în cadrul Autorităţii, pe funcţia de responsabil supraveghere, având din această calitate posibilitatea de a influenţa poziţia instituţiei referitoare la unele societăţi de asigurare. Conducerea FORTE Asigurări este asigurată de Gabriel Ţutu, Gabriel Olteanu si Marin Dragomir, persoane care până de curând au lucrat la Omniasig şi care, spun surse din piaţă, au legături de prietenie cu familia Plopeanu.

Puiu Popoviciu, condamnat la nouă ani de închisoare în dosarul terenurilor de la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară

Omul de afaceri Puiu Popoviciu a fost condamnat joi la nouă ani de închisoare cu executare de către Curtea de Apel București, în dosarul în care este acuzat de fapte de corupție în legătură cu asocierea firmei sale, SC Băneasa Investments SA, cu Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din Capitală, pentru un teren de 224 de hectare.
Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel. În dosar, fostul șef al DGIPI Cornel Șerban a fost condamnat la doi ani și șase luni de închisoare cu executare, Ioan Alecu, rectorul USAMV București, la șase ani de închisoare, Petru Pitcovici, fost șef în Direcția Generală Anticorupție din MAI, la doi ani de închisoare, iar Mihai Luican, fost prefect al Capitalei, la un an în spatele gratiilor.

Suspiciuni de spălare de bani la BCR, cea mai mare bancă de pe piața românească. Curtea de Apel București a sesizat DIICOT

Curtea de Apel Bucureşti a sesizat DIICOT pentru efectuarea unor verificări privind potenţialele infracţiuni de spălare a banilor comise de Banca Comercială Română SA (BCR), în legătură cu dobândirea unor imobile din Snagov şi a unui complex turistic din Poiana Braşov.
„Sesizează organul de urmărire penală în privinţa efecuării unor verificări privind potenţialele infracţiuni de spălare a banilor de către Banca Comercială Română SA, constând în dobândirea imobilelor active situate în satul Tâncăbeşti, comuna Snagov, judeţul Ilfov compus din 15 loturi de teren adiacente cu o suprafaţă totală de 59.679 m.p, conform procesului verbal de licitaţie publică nr.1870/23.05.2014 şi respectiv a activului Silver Mountain, situat în Poiana Braşov, judeţul Braşov, compus din 171 apartamente, 176 locuri de parcare, 2 spaţii comerciale, clădire multifuncţională – Restaurant, Club, Spa & Fitness), drumuri de acces, spaţii verzi şi teren excedentar în suprafaţă de 206.500 m.p şi bunuri mobile care deservesc activul. Copie a prezentei precum şi a dosarului de instanţă se va înainta şi parchetului competent, respectiv Parchetul de pe lângă Înalta Curte de casaţie şi Justiţie- DIICOT”, a decis Curtea de Apel Bucureşti
Instanța a luat decizia în urma unei plângeri pe care a făcut-o o firmă de insolvenţă, împotriva unei ordonanţe de clasare, dispusă de procurorii DNA, într-un dosar privind suspiciuni de corupţie în legătură cu Remus Borza şi firma de insolvenţă deținută de acesta.

Percheziţii la sediul UTI din Aeroportul Otopeni. Ion Obloja, vicepreşedinte al grupului, va fi cercetat sub control judiciar

Ion Obloja, vicepreședinte al UTI Grup, a fost ridicat miercuri dimineaţă de anchetatori și dus la sediul DIICOT. El este acuzat că a înființat un grup infracțional organizat pentru săvârșirea infracțiunilor de spălare de bani și evaziune fiscală. 

UPDATE Ion Obloja, cercetat sub control judiciar

Ion Obloja va fi cercetat de procurorii DIICOT în libertate sub control judiciar, în dosarul în care este acuzat că a înființat un grup infracțional organizat pentru săvârșirea infracțiunilor de spălare de bani și evaziune fiscală. Tot sub control judiciar vor fi cercetate și alte patru persoane implicate în acest dosar, printre care se află și membri ai familiei lui Obloja.

Procurorii DIICOT au făcut miercuri dimineaţă şapte percheziții în București și în localitățile limitrofe, la sediul UTI Grup din aeroportul Otopeni și la domiciliile unor suspecți, printre care și la locuința lui Ion Obloja, în cadrul unui dosar de spălare de bani și evaziune fiscală.
Din primele date ale anchetei rezultă că, în perioada 2009-2011, Ion Obloja, vicepreședinte al UTI, a inițiat un grup infracțional la care au aderat ulterior și alte persoane, prin care s-a urmărit eludarea plății obligațiilor fiscale datorate bugetului statului și obținerea unor venituri ilegale. Ion Obloja a constituit grupul infracțional împreună cu tatăl său, fratele său, Dorel Obloja, și soția sa, Sorina Luminița Obloja, care dețineau la aceea dată și calitatea de asociați/administratori în mai multe firme, ce aveau ca obiect de activitate prestări servicii.
Procurorii spun că Obloja a cooptat și alte persoane, care dețineau calitatea de administrator în cadrul unor firme, deoarece acestea urmau a fi utilizate fie pentru emiterea unor facturi fiscale ce atestau relații comerciale fictive, care să justifice majorarea artificială a cheltuielilor și implicit deducerea de TVA, fie pentru a retrage sume importante de bani provenite din lichidarea unor societăți aflate în insolvență ori a bunurilor acestora.
De asemenea, Obloja era interesat în atragerea unor persoane care aveau cunoștințe contabile, respectiv Cristian Demostene Marulis, Rozalia Ionescu, Ariton Stan, Ioan Cristian Manole și Florin Gabriel Stroe. Beneficiind de cunoștințele economice ale unor angajați din grupul de firme UTI (Cristian Demostene Marulis și Rozalia Ionescu), Ion Obloja a conceput un mecanism foarte elaborat în care fiecare membru al grupului avea atribuții specifice, acționând în mod concertat și coordonat.
Astfel, membrii grupului cunoșteau foarte bine practica organelor de control fiscal că, în majoritatea cazurilor, verificările în cazul societăților comerciale se extind doar cu privire la firmele de la care au fost înregistrate facturile de achiziție, fără a se continua aceste verificări pe lanțul achizițiilor spre a se stabili realitatea acestora. Pornind de la aceste considerente, Ion Obloja a creat un sistem de firme care funcționa pe trei paliere, fapt ce a necesitat înființarea și administrarea unor societăți comerciale de tipul „fabrici de facturi”. Acest tip de societate comercială este situată pe ultimul palier infracțional și se caracterizează prin aceea că nu își declară toate veniturile ce provin în mod exclusiv din prestări de servicii și emit facturi fiscale către firmele situate pe palierul doi infracțional, facturi fiscale pe care, de asemenea, nu le înregistrează în contabilitate.
Prin aplicarea acestor mecanisme, firmele controlate de Ion Obloja, Sorina Luminița Obloja și Dorel Obloja au produs un prejudiciu bugetului de stat în valoare totală de 21.099.858 lei.

Procurorii cer 14 ani de închisoare pentru Puiu Popoviciu în dosarul terenurilor subevaluate de la Ferma Băneasa

Procurorii au cerut luni magistraţilor de la Curtea de Apel Bucureşti o pedeapsă de 14 ani de închisoare pentru Gabriel „Puiu” Popoviciu în dosarul terenului subevaluat în care au fost trimişi în judecată şi foştii şefi de la DGIPI şi DGA Cornel Şerban şi Petru Pitcovici.
„Pentru Popoviciu dispuneţi având în vedere aceleaşi argumente, pedeapsa de 14 ani de închisoare. Pentu că are concurs de infracţiuni aplicaţi o pedeapsă complementară”, au spus procurorii în faţa instanţei.
În acelaşi dosar, procurorii au mai cerut pedepse de 12 ani pentru Ioan Niculae Alecu, rector al Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti (USAMV) la data comiterii faptelor, pentru Andrei Mihai Bejinaru, 12 ani de închisoare, ca şi pentru Ştefan Diaconescu, secretar ştiinţific şi rector în cadrul USAMV Bucureşti la data comiterii faptelor. Pentru Ilie Cornel Şerban, director al Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă din MAI la data comiterii faptelor, procurorii au solicitat magistraţilor o pedeapsă de cinci ani de închisoare, iar pentru Mihai Ion Florin Luican, prefect al Capitalei şi preşedinte al Comisiei municipiului Bucureşti de aplicare a Legii 1/2000 la data comiterii faptelor au solicitat opt ani de puşcărie.
Omul de afaceri Gabriel „Puiu” Popoviciu şi foştii şefi de la DGIPI şi DGA Cornel Şerban şi Petru Pitcovici au fost trimişi în judecată, în decembrie 2012, pentru fapte de corupţie în legătură cu tranzacţionarea la un preţ subevaluat a unui teren de 224 de hectare de la Universitatea de Ştiinţe Agronomice Bucureşti. Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) i-au trimis în judecată pe Gabriel Aurel Popoviciu pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi continuată, precum şi dare de mită, pe Ilie Cornel Şerban, director al Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă din MAI la data comiterii faptelor, şi pe Petru Daniel Pitcovici, şef sal Diviziei Operaţiuni din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie la data comiterii faptelor, ambii fiind acuzaţi de complicitate la dare de mită şi favorizarea infractorului.
Procurorii arată în rechizitoriul trimis instanţei că, în perioada 2000 – 2004, Ioan Niculae Alecu, beneficiind de sprijinul interesat al lui Gabriel Aurel Popoviciu, „în baza unui contract încheiat cu încălcarea prevederilor legale”, a făcut posibilă aducerea unui teren de 224 hectare, aparţinând domeniului public al statului, ca aport în natură la capitalul social al SC Băneasa Investments SA, societate controlată de Popoviciu.
Anchetatorii au mai stabilit că Popoviciu, în înţelegere cu rectorul Ioan Niculae Alecu, ar fi creat posibilitatea încheierii unui contract de asociere în participaţiune în condiţii nelegale, introducând în acest mecanism societatea SC Log Trans SA, devenită ulterior Băneasa Investments SA şi pe Andrei Mihai Bejenaru, care ar fi acţionat potrivit indicaţiilor omului de afaceri. Potrivit contractului, trebuia dezvoltate activităţi de pomicultură, viticultură, creşterea animalelor pe terenurile fermei Băneasa.

Procurorii cer 14 ani de închisoare pentru Puiu Popoviciu în dosarul terenurilor subevaluate de la Ferma Băneasa

Procurorii au cerut luni magistraţilor de la Curtea de Apel Bucureşti o pedeapsă de 14 ani de închisoare pentru Gabriel „Puiu” Popoviciu în dosarul terenului subevaluat în care au fost trimişi în judecată şi foştii şefi de la DGIPI şi DGA Cornel Şerban şi Petru Pitcovici.
„Pentru Popoviciu dispuneţi având în vedere aceleaşi argumente, pedeapsa de 14 ani de închisoare. Pentu că are concurs de infracţiuni aplicaţi o pedeapsă complementară”, au spus procurorii în faţa instanţei.
În acelaşi dosar, procurorii au mai cerut pedepse de 12 ani pentru Ioan Niculae Alecu, rector al Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti (USAMV) la data comiterii faptelor, pentru Andrei Mihai Bejinaru, 12 ani de închisoare, ca şi pentru Ştefan Diaconescu, secretar ştiinţific şi rector în cadrul USAMV Bucureşti la data comiterii faptelor. Pentru Ilie Cornel Şerban, director al Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă din MAI la data comiterii faptelor, procurorii au solicitat magistraţilor o pedeapsă de cinci ani de închisoare, iar pentru Mihai Ion Florin Luican, prefect al Capitalei şi preşedinte al Comisiei municipiului Bucureşti de aplicare a Legii 1/2000 la data comiterii faptelor au solicitat opt ani de puşcărie.
Omul de afaceri Gabriel „Puiu” Popoviciu şi foştii şefi de la DGIPI şi DGA Cornel Şerban şi Petru Pitcovici au fost trimişi în judecată, în decembrie 2012, pentru fapte de corupţie în legătură cu tranzacţionarea la un preţ subevaluat a unui teren de 224 de hectare de la Universitatea de Ştiinţe Agronomice Bucureşti. Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) i-au trimis în judecată pe Gabriel Aurel Popoviciu pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi continuată, precum şi dare de mită, pe Ilie Cornel Şerban, director al Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă din MAI la data comiterii faptelor, şi pe Petru Daniel Pitcovici, şef sal Diviziei Operaţiuni din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie la data comiterii faptelor, ambii fiind acuzaţi de complicitate la dare de mită şi favorizarea infractorului.
Procurorii arată în rechizitoriul trimis instanţei că, în perioada 2000 – 2004, Ioan Niculae Alecu, beneficiind de sprijinul interesat al lui Gabriel Aurel Popoviciu, „în baza unui contract încheiat cu încălcarea prevederilor legale”, a făcut posibilă aducerea unui teren de 224 hectare, aparţinând domeniului public al statului, ca aport în natură la capitalul social al SC Băneasa Investments SA, societate controlată de Popoviciu.
Anchetatorii au mai stabilit că Popoviciu, în înţelegere cu rectorul Ioan Niculae Alecu, ar fi creat posibilitatea încheierii unui contract de asociere în participaţiune în condiţii nelegale, introducând în acest mecanism societatea SC Log Trans SA, devenită ulterior Băneasa Investments SA şi pe Andrei Mihai Bejenaru, care ar fi acţionat potrivit indicaţiilor omului de afaceri. Potrivit contractului, trebuia dezvoltate activităţi de pomicultură, viticultură, creşterea animalelor pe terenurile fermei Băneasa.

Rămâi conectat

6,124FaniÎmi place
București
ploaie moderată
12.3 ° C
12.7 °
10.1 °
58 %
3.1kmh
0 %
mar
11 °
mie
16 °
J
11 °
vin
10 °
S
12 °

Ultimul articol

Pleacă Bolojan din Guvern? „Voi media”, spune șeful statului, în fața certurilor din coaliție

Continuă circul politic orchestrat în mare parte de PSD, ai cărui membri par că nu ar fi uficient de ocupați cu referendul intern legat...

CNA a retras licența Postului Realitatea PLUS

Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a luat astăzi o decizie radicală în ceea ce privește postul TV Realitatea PLUS. Conform unui comunicat, membrii CNA au...

Primar din Mureș, acuzat că a furat curent electric timp de 5 ani

Un primar din județul Mureş, reţinut inițial într-un dosar de furt de energie electrică, după o amplă acţiune a poliţiştilor, a fost plasat sub...