Coloranţii din băuturi, pericole pentru sănătatea umană

Autor

16 ianuarie 2015

Companiile promit să reducă din cantitatea de chimicale care pot cauza cancerul.

Produsul chimic MI4 ( metilimidazol) se afla în centrul unei noi dezbateri legate de potenţialul său cancerigen , afirma redactorii cotidianului britanic Daily Mail. Conform acestora, autorităţile din California – Statele Unite au clasificat controversatul aditiv ca fiind unul carcinogen, adică producător de tumori, dar autorităţile europene care reglememteaza acest domeniu au precizat de multe ori ca acest aditiv este unul sigur. Coca Cola şi alte companii au promis să reducă nivelul de MI4 din băuturile pe care le comercializează.

Autorităţile din domeniul sănătăţii alimentare au lansat o nouă investigaţie cu privire la siguranţa folosirii coloranţilor caramelici în băuturile răcoritoare precum Coca Cola sau Pepsi.
Decizia a fost luată de FDA(Agenţia Americană a Medicamentului) ca răspuns la numeroasele teste efectuate asupra acestor băuturi care au arătat diferite nivele de 4MI (metilimidazol) în 12 sortimente de băuturi răcoritoare. Agenţia a mai afirmat că va reanaliza noile date referitoare la siguranţa folosirii acestui compus şi în alte produse. În trecut, FDA dar şi forurile de supraveghere omonime din Marea Britanie şi Europa au afirmat că acest compus chimic nu este un pericol pentru sănătatea consumatorilor.
În orice caz, autoritatea din domeniul sănătăţii din California a inclus această substanţă pe lista factorilor cancerigeni. Ca rezultat al acestei decizii, companiile producătoare de băuturi răcoritoare sunt nevoite să pună o atenţionare de cancer pe etichetele produselor care conţin un nivel ridicat de metilimidazol. În această situaţie, Coca Cola, Pepsi şi alţi producători de băuturi au înştiinţat producătorii de coloranţi care îi aprovizionează să reducă nivelul de MI4, iar Coca Cola a promis chiar că va reduce nivelul de MI4 din băuturile vândute în întreaga lume.
Însă aceeaşi decizie de siguranţă nu a fost luată şi de către Pepsi, fapt care a enervat activiştii britanici care promovează consumul de alimente şi băuturi sănătoase.
Consumer Reports, cea mai mare companie de testare independentă din lume a testat Sprite, Cola dietetică, Coca-Cola, Cola Zero, Dr Pepper, Dr Snap, Brisk Iced Tea, A&W Root Beer, Pepsi, Diet Pepsi, Pepsi One şi Malta Goya.
Testele au reliefat că doar două eşantioane de produse achiziţionate în California –Pepsi One şi Malta Goya au un nivel ridiccat de MI4 care ar fi necesitat atenţionarea de cancer pe etichetă produsului. Un nivel insignificant de MI4 s-a găsit în bautaura Sprite şi nivele foarte mici în produsele Cola
Doctorul toxicolog Urvashi Rangan , cel care a condus investigaţia Consumer Reports a declarat: “Nu există nici un motiv pentru care consumatorii trebuie să fie expuşi la aceste riscuri evitabil și inutile, care pot rezulta din consumarea colorantului alimentar și băuturilor maro. „
Oricum, Pepsi a contestat acurateţea acestor teste. Aurora Gonzalez, purtător de cuvânt al Pepsi a afirmat că , compania este extrem de preocupată de acurateatea acestui studiu şi că „Pepsi Co respecta legea oriunde îşi desfăşoară businesul.
Autorităţile din Marea Britanie au respins reclamaţiile conform caroara MI4 ar fi un risc pentru sănătate. Anul trecut , ele au afimat că „Nu este nicio dovadă ştiinţifIcă cum că folosirea MI4 în mâncare şi băuturi este o ameninţare la adresa sănătăţii umane. Reglementările UE prevăd în continuare ca MI4 nu prezintă un risc pentru sănătate.

Şefa Serviciului resurse umane din primăria lui Onţanu, la DNA

Autor

Dănilă Chirovici

15 ianuarie 2015

După ce a fost prinsă în flagrant când lua şpagă 11.000 de euro, şefa Serviciului resurse umane de la Primăria Sectorului 2, Daniela Năstase, a fost reţinută joi de procurorii DNA. Mita fusese pretinsă pentru a interveni în vederea soluţionării unor dosare privind acordarea de apartamente ANL.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au reţinut-o pentru 24 de ore pe Daniela Năstase, pentru trafic de influenţă şi vor cere joi Tribunalului Bucureşti arestarea preventivă a acesteia pentru 30 de zile. Potrivit ordonanţei de reţinere, în noiembrie 2014, la propunerea unei persoane, denunţătoare în cauză, Daniela Năstase, şefa Serviciului resurse umane de la Primăria Sectorului 2 Bucureşti, a acceptat ca, în schimbul sumei de 11.000 de euro, să intervină pe lângă un coleg de la Serviciul spaţiu locativ, pentru ca acesta să înregistreze cinci dosare cu solicitarea de acordare a unor apartamente ANL către persoane recomandate de denunţător, fără ca solicitanţii să fie prezenţi personal, aşa cum impun dispoziţiile legale. Pentru acest „serviciu”, Daniela Năstase intenţiona să-i ofere celuilalt funcţionar 1.000 din cei 11.000 de euro ceruţi.

Totodată, Daniela Năstase i-ar fi promis denunţătorului că intervine la persoane cu putere de decizie din Primăria Sectorului 2, pentru ca cererile privind acordarea de locuinţe ANL să fie aprobate. Daniela Năstase a fost prinsă miercuri în flagrant, în timp ce primea suma de 11.000 de euro, fiind dusă la audieri şi reţinută în noaptea de miercuri spre joi.

Sediul Policlinicii cu Plată nr. 1 şi cel al Kandia-Excelent, revendicate pe baza unor acte false

Autor

Adrian Bărbulescu

12 ianuarie 2015

Policlinica cu Plată nr. 1 de pe Calea Victoriei, sediul Kandia – Excelent SA de pe Şoseaua Viilor, zeci de hectare de teren în Dobroeşti-Pantelimon şi lista ar putea continua. Toate sunt revendicate de un cetăţean argetinian, pe baza unui certificat de moştenitor mai mult decât dubios, întocmit de o notăriţă cu aplecare spre spiritism. Este singura concluzie care se poate trage studiind această speţă, având în vedere că notarul bucureştean Ruxandra Ioana Cocea nu găseşte nimic neobişnuit în declaraţia unui cetăţean român născut în 1975 care susţine sub propria semnătură (legalizată de notar) că l-a cunoscut pe un evreu fugit din România în 1941 şi decedat în 1962 în Argentina!
Alfred Lowenbach era în perioada interbelică un evreu ale cărui afaceri prosperau în România. Numai că vremurile nu aveau să fie de partea sa.
Mirosind că treaba se-mpute rău la Bucureşti, mai ales pentru cei de etnia sa – şeful statului era mareşalul Ion Antonescu, iar legionarii erau la putere – Alfred Lowenbach părăseşte România în anul de graţie 1941 şi se stabileşte în Argentina.
Ce a făcut el pe la Buenos Aires nu este foarte clar. Mai ales că legăturile sale cu România s-au încheiat definitiv, având în vedere că, la doar câţiva ani după fuga sa din ţară, la Bucureşti se instaurează Guvernul Dr. Petru Groza, iar la 11 iunie 1948 are loc naţionalizarea principalelor mijloace de producţie. Rezumând, nu ar mai fi avut nicio problemă legată de etnia sa, dar tot ar fi înfundat puşcăria, fiind socotit de comunişti ca fiind chiabur.
Aşa cum spuneam mai devreme, nimeni nu poate spune cu certitudine ce a făcut Alfred Lowenbach în ultima parte a vieţii lui, pe meleaguri argentiniene, însă asupra unui aspect toată lumea este de acord: şi-a dat obştescul sfârşit pe 5 iunie 1962, la Gaona, Argentina.

Intră în scenă „unicul moştenitor”

Peripeţiile evreului nostru nu au mai preocupat pe nimeni decenii bune. În România era la putere Partidul Comunist şi nimănui nu-i trecea prin cap să revendice averea lăsată de izbelişte de Alfred Lowenbach atunci când s-a autoexilat în Argentina. Deh, doar era vorba de „avutul obştesc” sau „proprietatea întregului popor”, cum vreţi să-i spuneţi.
Însă schimbarea de regim din decembrie 1989 a reaprins interesul presupuşilor moştenitori ai omului de afaceri pentru clădirile şi terenurile pe care le deţinuse acesta cu mai bine de jumătate de veac în urmă. Aşa că în 2010 intră în scenă un anume Jacobi Pedru Heriberto German, octogenar cu domiciliul în Buenos Aires, care solicită că este unicul moştenitor al lui Alfred Lowenbach.
Acest cetăţean argentinian susţine că este unicul fiu al Margaritei Lowenbach, căsătorită Jacobi, la rândul ei singura fiică a lui Alfred Lowenbach. Margarita Lowenbach a decedat la data de 31 iulie 1997, la venerabila vârstă de 95 de ani, deci nu mai poate fi consultată asupra veridicităţii acestor afirmaţii.
În acest punct al istorisirii, se impune menţionat faptul că, în cazul oricărei succesiuni, moştenitorii trebuie să vină cu martori care să declare pe propria răspundere, în faţa notarului, că l-au cunoscut pe răposat şi că acesta nu a mai avut alţi copii (legitimi sau „din flori”).

Contract de mandat cu semne de întrebare

Ceea ce s-a întâmplat şi în speţa noastră, însă modul cum a fost făcut acest lucru în cadrul unui cabinet notarial ridică serioase îndoieli. Mai întâi, Jacobi Pedru Heriberto German încheie un contract de mandat cu cetăţenul român Mihail Istrate, căruia îi dă mână liberă să se ocupe de tot ceea ce înseamnă reprezentări în faţa notarului, în faţa autorităţilor statului competente în ceea ce priveşte drepturile succesorale, în justiţie şamd.
Ceea ce ridică primele semne de întrebare este următoarea frază, prezentă la capitolul Clauze finale din respectivul contract de mandat: “Toate cheltuielile ocazionate de îndeplinirea prezentului mandat sunt suportate prin convenţia părţilor de către mandatar”. Ce interes ar avea mandatarul să achite toate cheltuielile din buzunarul propriu, pentru ca apoi imobilele revendicate să intre în proprietatea argentinianului?
Apoi, mai apare o situaţie cel puţin atipică: la 82 de ani, presupusul moştenitor face două călătorii din Argentina în România, şi în iunie, când dă o procură generală de reprezentare avocatului Viorel Budai, dar şi în noiembrie, când încheie contractul de mandat cu Mihail Istrate. Cam obositor pentru un octogenar, nu?

Notăriţa care are roaming cu Lumea de Apoi

Însă ceea ce urmează este cu adevărat halucinant. Notarul Ruxandra Ioana Cocea emite un certificat de moştenitor pe baza a trei declaraţii de notorietate date de martori. Aceştia sunt Marian Cucu, născut la 27 ianuarie 1945, şi Mihai-Alin Pavel, care a văzut lumina zilei pe 29 august 1975.
În prima declaraţie notarială, cei doi susţin că au cunoscut-o “de mai mulţi ani” pe Margarita Lowenbach (căsătorită Jacobi), decedată în Argentina pe 31 iulie 1997, şi au cunoştiinţă că aceasta era cunoscută în familie, în societate şi în unele acte oficiale ca Margareta Lowenbach. Înainte de 1989 era imposibil ca cei doi s-o fi cunoscut pe argentiniancă, din moment ce aceasta nu a venit în România niciodată, iar după… puţin probabil (în 1989 Mihai-Alin Pavel avea 14 ani).
Următoarele două declaraţii sfidează însă orice urmă de bun simţ. Cei doi declară în faţa notarului, care le legalizează declaraţiile, că l-au cunoscut “de mai mulţi ani” chiar pe defunctul Alfredo Lowenbach, decedat pe 05.06.1962.
Or, Mihai-Alin Pavel este născut în 1975, la 13 ani după ce Alfred(o) trecuse în lumea celor drepţi, aşa că nu ar fi putut să-l cunoască decât dacă notăriţa are serioase înclinaţii spre spiritism şi să le fi facilitat celor doi o întrevedere. Altfel nu vedem cum, din moment ce, după ştiinţa noastră, niciun operator de telefonie mobilă nu oferă roaming cu Lumea de Apoi.

Revendicări cu “greutate”

Dar să vedem ce revendică argentinianul octogenar (în curând nonagenar, îi urăm mulţi înainte!). Pe rolul Tribunalului Municipiului Bucureşti se află nu mai puţin de 11 acţiuni în revendicare imibiliară introduse de Jacobi Pedru Heriberto German.
Iar imobilele şi terenurile revendicate nu sunt deloc de lepădat – două imobile pe Calea Victoriei din Bucureşti, într-unul funcţionând în prezent Policlinica cu Plată nr. 1. Apoi, pe lista de revendicări a argentinianului se află un teren de 25.384 mp în Şoseaua Viilor nr. 20, pe care funcţionează fabrica de ciocolată Kandia – Excelent.
Nu în ultimul rând, pe listă se află şi un teren de 50 de hectare lângă Bucureşti, la Dobroeşti-Pantelimon.
Notă. Aspectele prezentate în aceste rânduri nu sunt singurele la limita legii (sau chiar dincolor de ea) din acest dosar, aşa că vom continua să-l luăm la puricat în perioada următoare. Abia ne-am stârnit.

#JeSuisCharlie 1milion de oameni au mărşăluit pe străzile Parisului.

Autor

Dănilă Chirovici

11 ianuarie 2015

Place de la Republique din Paris a devenit duminică după amiază neîncăpătoare pentru sutele de mii de manifestanţi anti-fundamentalism, după unele estimări chiar aproape un milion. Oamenilor obişnuiţi li s-au alăturat lideri politici din toată lumea. Francois Hollande, Angela Merkel, Matteo Renzi, David Cameron, Klaus Iohannis, dar şi Petro Poroşenko sau Benjamin Netanyahu au stat în primele rânduri ale manifestanţilor.
Practic, Parisul a devenit duminică polul mondial al luptei împotriva terorismului. Francois Hollande a primit la Palatul Elysee numeroşi lideri străini, printre care şi preşedinrele României, Klaus Iohannis.
Printre liderii străini primiţi de Hollande la Elysee s-au aflat cancelarul german Angela Merkel, premierul britanic David Cameron şi cel israelian Benjamin Netanyahu.
Premierul turc Ahmet Davutoglu, cel spaniol, Mariano Rajoy, şi ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, au ajuns şi ei la palatul prezidenţial. De asemenea, la sediul preşedinţiei franceze a sosit şi fostul preşedinte al Franţei Nicolas Sarkozy.
Apoi, preşedintele francez şi oaspeţii săi străini au plecat de la Palatul Elysee pentru a participa împreună la marşul republican împotriva terorismului.
Familiile victimelor atacului de la redacţia săptămânalului francez Charlie Hebdo, care s-a soldat miercuri cu 12 morţi, precum şi apropiaţi şi supravieţuitori au sosit duminică la marşul republican împotriva terorismului de la Paris.
Sosite cu un autobuz, aceste persoane, care poartă pe cap câte o banderolă albă pe care scrie „Charlie”, s-au aflat în fruntea cortegiului care a plecat în marş din Piaţa Republicii din Paris.
Mobilizarea în Place de la Republique a început chiar cu trei ore înaintea marşului împotriva terorismului, care a început la ora locală 15,00 (16,00, ora României).
„Luaţi-vă pixurile” sau „Libertate, egalitate, desenaţi, scrieţi”, se putea citi pe pancarte, în cinstea celor 17 persoane ucise în trei atacuri jihadiste comise săptămâna aceasta în Franţa, dintre care 12 la redacţia revistei satirice Charlie Hebo.
Numeroşi manifestanţi fotografiau florile şi sloganurile, printre care deja celebrul „Je suis Charlie”, lângă statuia Republicii din centrul pieţei de unde va începe marşul republican, în prezenţa a zeci de echipe de televiziune din toată lumea.

„Imagine” în Place de la Republique

A fost un fel de „Imagine” al lui John Lennon, în care diferenţele de rasă şi de religie au fost lăsate deoparte. Pe străzi au fost laolaltă lideri din toată lumea, partide, sindicate, grupuri religioase evreieşti, creştine, musulmane, asociaţii, personalităţi.
Au luat parte la marş opt preşedinţi africani şi numeroşi lideri europeni, printre care preşedintele român Klaus Iohannis, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi al Parlamentului European, Martin Schulz, premierul Marii Britanii, David Cameron, şi cel spaniol, Mariano Rajoy, premierul Italiei, Matteo Renzi, precum şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi cancelarul german Angela Merkel.
De asemenea, au fost prezenţi la Paris secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, premierul Turciei, Ahmet Davutoglu, şi cel ungar, Viktor Orban, preşedintele Elveţiei, Simonetta Sommarugale, şi prim-miniştrii danez, Helle Thorning-Schmidt, belgian, Charles Michel, olandez, Mark Rutte, grec, Antonis Samaras, portughez, Pedro Passos Coelho, ceh, Bohuslav Sobotka, şi leton, Laimdota Straujuma.
În total, au fost prezenţi la Paris aproape 50 de şefi de state şi de guverne. Înaintea lui Hollande, un singur preşedinte francez a mai participat la o manifestaţie de stradă: Francois Mitterrand, în 1980, după profanarea cimitirului evreiesc din Carpentras, în sud-estul Franţei.

Rămâne la puşcărie. CAB a respins contestaţia lui Voiculescu

Autor

Adrian Bărbulescu

6 ianuarie 2015

După ore în şir în care nu se ştia ce judecători se vor aşeza la prezidiu, Curtea de Apel București a respins marţi ca nefondată contestația în anulare formulată de Dan Voiculescu în dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA) în care a fost condamnat la 10 ani de închisoare.Un complet de divergență a luat în discuție contestația în anulare, după ce CAB decisese, pe 9 decembrie 2014, repunerea pe rol, în complet de trei judecători, a contestației depuse de Dan Voiculescu, după ce completul de doi judecători care a analizat iniţial contestația, nu a căzut de acord asupra sentinței.
Într-o tiradă avocăţească ce părea să nu se mai termine, apărătorul lui Dan Voiculescu, Gheorghiță Mateuț, a susținut că dosarul privind privatizarea ICA nu a fost repartizat legal completului format din magistrații Camelia Bogdan și Alexandru Mihalcea, proaspăt promovați de la Tribunalul București. Mai mult, a continuat Mateuţ, cei doi magistrați s-au grăbit în pronunțarea sentinței, nu au studiat îndeajuns dosarul și ar fi avut o atitudine „fățiș părtinitoare”.
În replică, procurorul de la DNA a cerut respingerea contestației în anulare, deoarece cererile de recuzare a judecătorilor pe care apărătorii lui Voiculescu îi contestă au fost soluționate, legal, de alte complete ale CAB. „Există două hotărâri, a CSM și a Colegiului de Conducere al CAB, care au reglementat aceste chestiuni. Aceste cereri pot face obiectul unui recurs în casație care se află deja pe rolul ÎCCJ. Inspecția Judiciară a stabilit că nu sunt ilegalități în acest proces”, a spus procurorul de ședință.
Pe 8 august 2014, CAB l-a condamnat definitiv la 10 ani de închisoare cu executare pe Dan Voiculescu, iar Gheorghe Mencinicopschi, fost director general al ICA, a primit op ani de puşcărie. De asemenea, Sorin Pantiș, fost ministru PNL al Comunicaţiilor şi fost director general executiv Grivco SA, a primit şapte ani de închisoare, iar Corneliu Popa, fost director general al ADS, a fost condamnat la opt ani de închisoare.

Blestemul de după gratii al lui Gheorghe Bunea Stancu.

Autor

Dănilă Chirovici

27 decembrie 2014

Consiliul Judeţean Brăila nu are contract cu nicio firmă pentru deszăpezirea drumurilor judeţene, deoarece licitaţia a fost amânată după ce vicepreşedintele Florin Mija a fost reţinut pentru corupţie, în acelaşi dosar cu Gheorghe Bunea Stancu.
Potrivit reprezentanţilor Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Brăila, licitaţia pentru încredinţarea serviciului de deszăpezire a drumurilor judeţene a fost amânată după ce vicepreşedintele instituţiei, Florin Mija, a fost reţinut de DNA, fiind acuzat de fapte de corupţie, în acelaşi dosar cu preşedintele CJ, Gheorghe Bunea Stancu, transmite Mediafax.
Ulterior, nicio firmă nu s-a înscris la licitaţia organizată pe 3 decembrie de Consiliul Judeţean Brăila pentru încredinţarea serviciului de deszăpezire a drumurilor judeţene, astfel că autorităţile judeţene au propus colaborarea cu primăriile din judeţ. Dacă este nevoie de deszăpezire, în urma înţelegerii cu Consiliul Judeţean, primăriile trebuie să acţioneze pentru a curăţa drumurile judeţene de zăpadă, însă în multe cazuri unităţile administrativ- teritoriale nu au utilajele necesare şi nici licenţă pentru activităţi de deszăpezire pe drumurile judeţene.
În judeţul Brăila, ninge neîntrerupt de sâmbătă dimineaţă, de la ora 6,00, iar reprezentanţii Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Brăila s-au întrunit în şedinţă extraordinară şi au stabilit o serie de măsuri. Astfel, primăriile trebuie să instituie serviciul de permanenţă, să asigure din timp transportul spre spitale al persoanelor care necesită tratament prin dializă, precum şi al gravidelor care trebuie să nască la termen în această perioadă, să asigure rezervele de hrană, apă şi medicamente către populaţie şi să pregătească spaţiile de cazare pentru persoanele surprinse în trafic.
În acelaşi timp, primăriile trebuie să coopereze în permanenţă cu reprezentanţii Poliţiei Rutiere pentru a cunoaşte în orice moment condiţiile de trafic, precum şi cu specialiştii Direcţiei de drumuri judeţene şi naţionale, pentru a fi la curent cu starea drumurilor şi cu eventualele situaţii de blocare sau îngreunare a circulaţiei pe anumite porţiuni, ca urmare a înzăpezirilor sau a carosabilului îngheţat ori acoperit de polei.

Antonie Solomon riscă să se întoarcă după gratii.

Autor

Adrian Bărbulescu

23 decembrie 2014

Abia au trecut câteva zile de când fostul primar al Craiovei Antonie Solomon a ieşit din închisoare. El riscă acum să se întoarcă după gratii, după ce procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Craiova au dispus trimiterea în judecată a fostului edil.
DNA a anunţat luni după amiază că fostul primar al municipiului Craiova Antonie Solomon a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu.
În același dosar au mai fost trimise în judecată Liana Carmen Grigorie, aflată sub control judiciar, care la data faptelor a fost consilier juridic la Direcția Contencios Juridic și Asistență de Specialitate din cadrul Primăriei municipiului Craiova, pentru abuz în serviciu în formă continuată și Nicolescu Miulescu, secretar al municipiului Craiova, la data faptelor, pentru abuz în serviciu.
Potrivit DNA, în cursul anului 2007, Solomon, în calitate de primar al municipiul Craiova și președinte al comisiei de aplicare a prevederilor Legii 10/2001, împreună cu cele două inculpate, și-au exercitat în mod necorespunzător atribuțiile de serviciu cu prilejul emiterii unei dispoziții de restituire în natură a unui imobil compus din teren în suprafață de 1.310 mp și clădire în suprafață de 330 mp, situat în municipiul Craiova. Acest document a fost întocmit de către Grigorie Carmen Liana fără a ține seama că actele prezentate de persoana notificatoare nu cuprindeau motivele de fapt pe care se întemeiază cererile de restituire și erau contradictorii, întrucât prezentau aspecte diferite, nefiind apte să demonstreze calitatea de moștenitor legal său testamentar al acesteia, existența unui act de deposedare abuzivă sau să stabilească caracterul abuziv al preluării imobilului și fără ca notificarea să fi fost examinată pe fondul ei și să fi primit o propunere de soluționare din partea comisiei interne de aplicare a prevederilor Legii nr. 10 /2001.
Grigorie a atestat faptul neadevărat că imobilul ar fi fost naționalizat în baza Decretului nr. 92/ 1950, deși era donat autorității publice locale prin act autentic. Prin aceste demersuri, s-a produs o pagubă în dauna Primăriei Craiova în valoare de 2.064.216 lei, echivalentul a 660.000 euro, mai arată DNA

„Guzganul rozaliu” rămâne după gratii

Autor

Dănilă Chirovici

23 decembrie 2014

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis luni ca Andrei Hrebenciuc să fie cercetat în stare de arest la domiciliu. În schimb, tatăl său, Viorel Hrebenciuc, dar și Ioan Adam și Paltin Gheorghe Sturdza rămân în arest preventiv.
Instanța Supremă a înlocuit în cazul lui Andrei Hrebenciuc măsura arestului preventiv cu cea a arestului la domiciliu, iar celorlalți trei inculpați le-a respins contestațiile la decizia de prelungire a arestării preventive. Decizia ÎCCJ este definitivă.
Săptămâna trecută, ÎCCJ a decis ca Viorel și Andrei Hrebenciuc, precum și inculpații Ioan Adam și Gheorghe Paltin Sturdza să rămână în arest preventiv în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri. „Admite propunerea de prelungire a arestării preventive formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție — Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Brașov. Dispune prelungirea arestării preventive a inculpaților pentru o perioadă de 30 de zile, astfel: de la data de 20 decembrie 2014 până la data de 18 ianuarie 2015, inclusiv, pentru inculpatul Adam Ioan; de la data de 23 decembrie 2014 până la data de 21 ianuarie 2015, inclusiv, pentru inculpații Hrebenciuc Andrei și Sturdza Paltin Gheorghe; de la data de 28 decembrie 2014 până la data de 26 ianuarie 2015, inclusiv, pentru inculpatul Hrebenciuc Viorel”, se arăta în decizia instanței.
Viorel Hrebenciuc a fost arestat pe 29 octombrie, el fiind acuzat de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic și cumpărare de influență, spălare a banilor, folosire a influenței în scopul obținerii de foloase necuvenite și instigare la folosirea influenței de către o persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Potrivit DNA, începând cu aprilie 2013, Viorel Hrebenciuc, împreună cu deputatul Ioan Adam, Paltin Sturdza și Dan Bengescu, au constituit și coordonat un grup ce urmărea să obțină venituri prin oferire de mită, cumpărare de influență sau folosirea nelegală a influenței cu scopul de a urgenta punerea în posesie și eliberarea titlului de proprietate, precum și o cât mai rapidă vânzare unui teren forestier în suprafață de 43.227 ha dobândit prin hotărâre judecătorească a Tribunalului Covasna.

Alina Bica rămâne după gratii. judecată în stare de arest

Autor

Dănilă Chirovici

18 decembrie 2014

Fosta șefă a DIICOT Alina Bica va petrece sărbătorile după gratii, urmând să fie judecată în stare de arest, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis că măsura arestării preventive a acesteia îndeplinește condițiile de legalitate. ÎCCJ a luat în discuție miercuri seară legalitatea măsurii arestării preventive a Alinei Bica, după ce aceasta a fost trimisă în judecată, în stare de arest, de procurorii Direcției Naționale Anticorupție în dosarul privind acordarea de despăgubiri supraevaluate omului de afaceri Stelian Gheorghe, zis Stelu, pentru un teren din Capitală.

„Menține măsura arestării preventive a inculpaților Bica Alina Mihaela, Bogdan Dragoș George, Alexandru Lăcrămioara, Nuțiu Emil, Dumitrean Crinuța. În baza art. 207 alin. 2, alin. 4 și alin. 7 Cod procedură penală (introdus prin OUG nr. 82/2014) menține măsura preventivă a controlului judiciar față de inculpații Diacomatu Sergiu Ionuț, Teodorescu Cătălin Florin, Vasilescu Oana și Gheorghe Stelian”, se arată în decizia instanței supreme. Aceasta a fixat termen pe 6 ianuarie în vederea verificării, din oficiu, a temeiurilor măsurilor preventive față de Alina Bica, Dragoș Bogdan, Lăcrămioara Alexandru, Emil Nuțiu, Crinuța Dumitrean, Sergiu Diacomatu, Cătălin Teodorescu, Oana Vasilescu și Stelian Gheorghe, cu citarea inculpaților. Decizia poate fi contestată în 48 de ore de la comunicare.

Alina Bica este acuzată de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, faptă săvârșită ca secretar de stat și reprezentant al Ministerului Justiției în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP). În dosar, au fost deferiți justiției pentru aceeași faptă și alte persoane care erau în componența Comisiei: Crinuța Dumitrean, președinte ANRP, Dragoș Bogdan și Lăcrămioara Alexandru, toți în stare de arest preventiv, Sergiu Diacomatu, vicepreședinte ANRP, Cătălin Teodorescu, actualmente deputat, Oana Vasilescu, jurist, șef birou în MJ, toți sub control judiciar, și Remus Baciu, condamnat definitiv la cinci ani pentru corupție în altă cauză. De asemenea, au mai fost deferiți justiției Emil Nuțiu, în stare de arest preventiv, evaluator, și Stelian Gheorghe, sub control judiciar, om de afaceri, beneficiar al despăgubirii, ambii pentru complicitate. Dosarul a fost trimis spre judecare la ÎCCJ.

CNADNR aruncă 6mil € pe studii de fezabilitate pentru 2030

Autor

Adrian Bărbulescu

18 decembrie 2014

O ştire aparent banală, despre construcţia unui drum expres care să lege Constanţa de Tulcea şi Brăila, a trecut aproape neobservată, în contextul în care prime time-ul televiziunilor era ocupat cu transmisiuni în direct despre accidentul de elicopter de pe lacul Siutghiol şi alegerile interne din PNL. Dar, atenţie! Cazul este de competenţa DNA, dacă autorităţile române respectă ceea ce şi-au asumat în faţa oficlialilor de la Bruxelles. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) vrea să dea peste şase milioane de euro pentru a face studiul de fezabilitate la un drum expres care va fi construit abia după 2030. Un studiu de fezabilitate este valabil maximum patru ani.
Studiul de fezabilitate pentru construcţia unui drum expres care să lege Constanţa de Tulcea şi, în continuare, de Brăila va costa până la 6,2 milioane de euro, construcția efectivă a șoselei urmând să coste peste 1 miliard de euro a anunţat CNADNR.
Segmentul de drum vizat este parte a DN 22, în lungime de aproape 300 km, care traversează judeţele Buzău, Brăila, Tulcea şi Constanţa. Construcţia acestui drum expres, inclusiv a unui pod la Brăila, are o valoare estimată de aproape 1,37 miliarde de euro, potrivit datelor din varianta revizuită a raportului privind Master Planul de Transport.
„Necesitatea şi oportunitatea investiţiei rezultă din caracteristicile tehnice şi de exploatare ale drumului naţional 22, pe sectorul km 287+400 – km 86+356, care nu corespund normelor tehnice în vigoare prevăzute pentru un drum naţional expres. Se va face conexiunea drumului expres cu varianta de ocolire Constanţa în nodul rutier de la Ovidiu şi cu podul peste Dunăre în zona Brăila – Măcin”, se precizează în caietul de sarcini aferent procedurii.
Amenajarea drumului expres va contribui la dezvoltarea economiei şi a turismului în zonă, se mai arată în document. Acordul de realizare a studiului de fezabilitate pentru realizarea acestui drum expres are o valoare estimată de 19 milioane de lei fără TVA, la care se vor raporta ofertanţii în elaborararea propunerii financiare, şi poate fi suplimentat cu 3,4 milioane de lei prin achiziţia unor servicii similare, potrivit unui anunţ al CNADNR.
Proiectul are o durată de 12 luni şi va fi finanţat cu fonduri europene nerambursabile şi bani de la bugetul de stat. Serviciile vor fi adjudecate prin licitaţie deschisă, pentru preţul cel mai scăzut, iar termenul pentru depunerea ofertelor a fost stabilit pentru 6 februarie.

Nota de plată, achitată de două ori

Toate bune şi frumoase până acum. Toţi cetăţenii din sud-estul României au deschis şampania, la auzul veştii că vor putea ajunge mai repede cu maşina, de la Constanţa la Tulcea, pe un drum expres nou-nouţ, făcut cu bani de la Bruxelles.
Ne pare rău că le stricăm euforia, dar lucrurile nu stau deloc aşa. În cazul de faţă este vorba pur şi simplu de nişte bani aruncaţi pe fereastră.
Dacă este să ne luăm după varianta oficialiă a Master Planului de Transport al României, revizuită şi postată pe site-ul Ministerului Transporturilor, acest drum expres este preconizat a fi construit abia după 2030. Lucru care poate fi verificat foarte simplu de oricine are un calculator conectat la internet, accesând pagina 171 a documentului.
Or, un studiu de fezabilitate nu poate fi valabil decât maximum patru ani de zile, din motive lesne de înţeles – se schimbă confirguraţia la faţa locului, apar noi clădiri şamd. Dacă studiul de fezabilitate pentru drumul expres cu pricina va fi gata în 2016 (licitaţia va avea loc în 2015, iar implementarea proiectului durează 12 luni), cum va mai fi el valabil în 2030?
Răspunsul este simplu – banii pe studiul de fezabilitate se vor plăti acum, iar alţii (politicieni, căci adevăraţii plătitori vor fi aceiaşi, şi anume noi, cetăţenii) vor plăti din nou pentru un alt studiu de fezabilitate, după 2030. Alţi bani, aceeaşi distracţie!

Dan Besciu și austriacul de la Swietelsky, reținuți de DIICOT

Autor

Dănilă Chirovici

16 decembrie 2014

Omul de afaceri Dan Besciu, asociat și administrator la
Euroconstruct Trading 98 SRL, a fost reținut de procurorii DIICOT
alături de acționari și administratori ai companiei Straco Group SRL,
într-un dosar de evaziune fiscală, spălare de bani și delapidare.
alături
de Dan Besciu au mai fost reținuți Josep Horneger, A. H. și
Vlad Ionel Vameșu, în vreme ce T. H. va fi cercetat în libertate
sub control judiciar.

Cutremur pe piaţa
asfaltărilor şi construcţiilor de căi ferate. Procurorii DIICOT au făcut
miercuri zeci de percheziţii într-un dosar complex de delapidare,
spălare de bani, evaziune fiscală şi aderare la grup infracţional
organizat. Vizate sunt nume grele, printre care Dan Besciu, patronul
Euroconstruct Trading 98 şi fost patron al celebrului restaurant Golden
Blitz, fraţii H. de la Straco Group SRL şi şeful de la Swietelsky, Josep
Horneger. Totul a pornit de la arestarea, la începutul lunii octombrie,
a lui Dragoş Nedelcu, un apropiat al controversatului sindicalist de la
Petrom Liviu Luca.

Procurorii DIICOT au extins cercetările în dosarul în care sunt cercetaţi Dragoş Nedelcu, administrator al firmelor Nuts Consulting SRL şi Pathway Advisors SRL, fost membru în Consiliul de Administraţie al Realitatea Media, Bogdan Mitu, administratorul firmei Tape Computer, şi senatorii Gabriel Mutu şi Ernest Caloianu.

Extinderea cercetărilor s-a făcut pentru infracţiunile de delapidare, spălare de bani, evaziune fiscală şi aderare la grup infracţional organizat, fiind vizate alte opt persoane, printre care Dan Besciu de la Euroconstruct Trading, Josep Horneger de la Swietelsky, fraţii H. de la Straco Group SRL şi Sandu Staicu, administratorul Activ Invest Construct, au declarat surse judiciare citate de Mediafax. Procurorii DIICOT şi poliţiştii au făcut miercuri percheziţii în Bucureşti şi judeţul Ilfov, pentru a pune în executare opt mandate de aducere, emise pe numele unor persoane suspectate în acest dosar, în care prejudiciul a fost estimat la aproximativ 34 milioane de lei.

Potrivit DIICOT, în perioada 2011-2014, Dragoş Nedelcu, administrator al SC Nuts Consulting SRL, SC Pathway Adivisors SRL, SC C&D Best Design Concept SRL, şi Marin Baicu, administrator al SC Baicons Impex SRL, SC LGB Transark SRL şi SC Vio Top SRL, Dan Besciu, asociat şi administrator la SC Euroconstruct 98 Trading SRL, Peter Praher şi Josep Horneger, administratori la SC Swietelsky Baugesellschaft Mbh Linz Sucursala Bucureşti şi, respectiv, SC Swietelsky Construcţii Feroviare SRL, au iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat ce a avut drept scop, obţinerea prin mijloace frauduloase a unor mari sume de bani, provenite din fonduri publice angajate de companii aflate în portofoliul Ministerului Transporturilor (Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA şi CNADNR), pentru organizarea şi derularea unor achiziţii publice de lucrări de infrastructură feroviară şi rutieră.

„Modalitatea de săvârşire a faptelor constă în obţinerea de către membrii grupului infracţional organizat a unor contracte de infrastructură rutieră şi feroviară şi derularea lor în condiţii păgubitoare pentru companiile de stat achizitoare, prin angajarea unor cheltuieli nereale, aparent necesare derulării proiectelor, operaţiuni urmate de transferul unor mari sume de bani, în mod succesiv din conturile companiilor de stat, în conturile societăţilor controlate de inculpaţi, pentru ca în final, aceste sume să fie retrase în numerar sau folosite de inculpaţi în interes personal, pentru achiziţia unor imobile în centrul capitalei sau pentru plata unor vacanţe şi cumpărături de lux”, se arată într-un comunicat de presă al DIICOT.

Fraţii H. au înregistrat „facturi fantomă”

Anchetatorii au mai stabilit că, în perioada 2011-2013, A. H., T. H. şi Vlad Ionel Vameşu, asociaţi şi administratori ai SC Straco Group SRL, au dispus înregistrarea în contabilitatea societăţii a unor facturi fiscale emise de SC Activ Invest Construct, administrată de Sandu Stancu, ce atestau operaţiuni nereale, aferente executării lucrărilor proiectului Apă Canal Ilfov, cu scopul de a deduce în mod nelegal TVA aferent şi de a reduce cuantumul impozitului pe profit şi dividende, datorate bugetului de stat.

Pe baza acestor acte false s-a dispus transferul sumei totale de 14.443.879 lei în conturile SC Activ Invest Construct SRL, sumă care ulterior a ajuns în conturile unor firme fantomă şi retrasă în numerar de către membrii grupului infracţional organizat, au precizat procurorii.

Dragoş Nedelcu, omul lui Liviu Luca

Dragoş Nedelcu şi Bogdan Mitu sunt arestaţi preventiv în acest dosar din 9 octombrie. Potrivit DIICOT, Dragoş Nedelcu, în calitate de administrator al firmelor Nuts Consulting SRL şi Pathway Advisors SRL, a aderat la grupul infracţional şi, împreună cu Ana Maria Armanca Muntean, asociat la cele două firme, ajutaţi de administratorul firmelor, Iulian Nedelcu, prin operaţiuni specifice de spălare a banilor, au dobândit aproximativ şase milioane de lei.

Anchetatorii susţin că cei trei ştiau de faptul că această sumă provine din săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi folosirea cu rea-credinţă a creditului societăţii. Bogdan Viorel Mitu este suspectat că a obţinut aproximativ 11 milioane de lei, tot prin spălare de bani, din conturile firmei Tape Computer SRL, la care era asociat şi administrator. Totodată, el a furnizat altor membri ai grupării facturile emise de firme de tip „fantomă”, cât şi sumele de bani extrase în numerar în urma operaţiunilor specifice de spălare a sumei totale de 10.606.945 lei, din care şi-a oprit un „comision” de 10 la sută.

Ion Tomescu, liderul grupării infracţionale

Grupul infracţional ar fi fost constituit între 2010 şi 2014, de Ion Tomescu, alături de alte persoane, care au folosit firme „fantomă” pentru a spăla bani. Aceste firme nu-şi declarau sediile secundare în care îşi desfăşurau activitatea, pentru ca autorităţile să nu poată să le verifice financiar, fiscal sau vamal, dar şi pentru a nu plăti taxele şi impozitele datorate bugetului de stat.

Conform anchetatorilor, membrii grupării, folosindu-se de firme „fantomă”, au dispus transferarea între conturile firmelor a unor sume de bani provenite din infracţiuni. Apoi, ei ar fi retras aceşti bani şi i-ar fi înmânat administratorilor firmelor. Ulterior, administratorii nu au mai plătit obligaţiilor financiare şi fiscale pentru aceşti bani către partenerii de afaceri şi stat. Procurorii susţin că printre societăţile beneficiare se numără companii din domeniile construcţii autostrăzi şi alte construcţii civile, construcţii feroviare, IT, pază şi protecţie sau modă.

„Faţă de inculpatul Tomescu Ion există suspiciunea rezonabilă că, în calitate de lider al grupării, a dobândit, sub forma unui comision, 1% din sumele retrase, cunoscând că banii provin din infracţiuni. Suma totală estimată a fi transferată şi retrasă în numerar în perioada menţionată este de 100.000.000 de lei”, a precizat DIICOT. În dosar mai sunt urmăriţi penal, pentru fapte de evaziune fiscală şi spălare de bani, senatorul Gabriel Mutu (PSD) şi deputatul Mario Ernest Caloianu (UNPR).

Plângerea lui Năstase considerată „inadmisibilă” de CEDO

Autor

Dănilă Chirovici

16 decembrie 2014

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a declarat joi „inadmisibilă” plângerea fostului premier Adrian Năstase privind condamnarea sa în dosarul „Trofeul Calității”.

În hotărârea definitivă a CEDO se menționează că plângerile fostului prim ministru sunt nefondate sau incompatibile cu Convenția europeană a drepturilor omului, informează un comunicat al Curții. Pe 20 iunie 2012, Adrian Năstase a fost condamnat la doi ani de închisoare în dosarul „Trofeul calității”, pedeapsă din care a efectuat opt luni de detenție, fiind eliberat condiționat.

În acest dosar, Adrian Năstase a fost acuzat că în anul 2004 s-ar fi folosit de ”influența sau autoritatea funcției de președinte al unui partid” pentru organizarea unui simpozion intitulat „Trofeul calității în construcții” cu scopul strângerii unor sume de bani destinate campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, la care urma să participe.

1...1.3471.3481.349...1.378 Pagina 1.348 din 1.378

Ziarul de Investigații

Coloranţii din băuturi, pericole pentru sănătatea umană

Şefa Serviciului resurse umane din primăria lui Onţanu, la DNA

Sediul Policlinicii cu Plată nr. 1 şi cel al Kandia-Excelent, revendicate pe baza unor acte false

#JeSuisCharlie 1milion de oameni au mărşăluit pe străzile Parisului.

Rămâne la puşcărie. CAB a respins contestaţia lui Voiculescu

Blestemul de după gratii al lui Gheorghe Bunea Stancu.

Antonie Solomon riscă să se întoarcă după gratii.

„Guzganul rozaliu” rămâne după gratii

Alina Bica rămâne după gratii. judecată în stare de arest

CNADNR aruncă 6mil € pe studii de fezabilitate pentru 2030

Dan Besciu și austriacul de la Swietelsky, reținuți de DIICOT

Plângerea lui Năstase considerată „inadmisibilă” de CEDO

Rămâi conectat

Ultimul articol

Acordul UE–Mercosur este expresia cea mai concretă a eșecului de guvernare și pare că...

Cristian Popescu Piedone, un actor-cheie în noua ecuație administrativă a Capitalei

Ludovic Orban se întoarce „acasă” și anunță că Forța Dreptei urmează a fuziona cu...