Una caldă, alta rece. Dacă Dan Şova a rămas cu imunitate, nu
acelaşi lucru se poate spune despre Darius Vâlcov. Cererea DNA privind
încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive în cazul lui Darius
Vâlcov a fost aprobată de Senat, fiind înregistrate 97 de voturi
„pentru”, 48 „împotrivă” şi cinci abţineri.
UPDATE Curtea Supremă l-a plasat în arest la domiciliu
Fostul ministru al Finanțelor Darius Vâlcov va fi plasat în arest
la domiciliu, au decis joi seară magistrații Înaltei Curți de Casație
și Justiție, hotărârea nefiind definitivă. Darius Vâlcov a aflat că va
fi arestat la domiciliu, după ce i-a expirat ordonanţa de reţinere, el
aşteptând decizia instanţei acasă.
UPDATE Darius Vâlcov a ajuns în arestul Poliţiei Capitalei
Fostul ministru de Finanțe Darius Vâlcov, reținut miercuri de
procurorii DNA pentru 24 de ore, a ajuns în arestul Poliției Capitalei.
Vâlcov a fost scos cu cătușe la mâini din sediul DNA și dus în arestul
Poliției Capitalei, după ce a primit ordonanță de reținere într-un dosar
în care este acuzat de trafic de influență. „Mergem înainte!”, le-a
spus Vâlcov jurnaliștilor, înainte de a fi băgat într-o mașină a
Poliției. Vâlcov va fi prezentat judecătorilor instanței supreme cu
propunere de arestare preventivă.
Alţi 18 senatori nu au fost prezenţi la vot. Votul a fost secret, cu
bile.
De altfel, senatorul PSD Darius Vâlcov le ceruse colegilor săi să dea un
vot pozitiv pentru cererea privind arestarea sa, adăugând că nu doreşte
să fie obligat să-şi dea demisia din Senat, pentru a se pune la
dispoziţia Justiţiei.
Vâlcov şi-a început discursul în plenul Senatului, precizând că a
pregătit un discurs cu avocaţii, dar că doreşte să-l prezinte
judecătorului, astfel că va vorbi liber.
”Astăzi este Buna Vestire. Primim o veste bună, Codul fiscal şi cel
de procedură fiscală vor fi aprobate în Guvern. De asta trebuie să ne
ocupăm”, a spus Vâlcov.
El a adăugat, în ceea ce priveşte speţa pe care o dezbate Senatul, şi
ceea ce este acuzat de către procurori, că ”îi roagă pe colegi să lase
Justiţia să spună dacă trebuie să fie reţinut sau nu”.
”Solicitarea mea este să daţi un vot DA. Este o rugăminte în plus, fiind
şi ziua mea, de a nu mă pune în situaţia de a-mi da demisia din funcţia
de senator, pentru a veni în faţa instanţei”, a spus Vâlcov în plenul
Senatului.
După ce licitaţia pentru achiziţia trenurilor de metrou
pentru magistrala Pantelimon – Drumul Taberei a iscat un imens scandal,
directorul general al Metrorex, Aurel Radu, şi-a dat marţi demisia.
„Astăzi, 24.03.2015, membrii Adunării Generale a Acționarilor din
cadrul Societății Comerciale de Transport cu Metroul București
“Metrorex” – S.A. au luat act de renunțarea la contractul de mandat
pentru funcția de director general a domnului Aurel Radu. Demisia
acestuia este urmarea discuțiilor recente avute cu Ministrul
Transporturilor, Ioan Rus. Adunarea Generală a Acționarilor a aprobat
preluarea atribuțiilor de director general pe o perioadă interimară de
către domnul Cătălin Homor, director Investiții și Achiziții Publice în
cadrul Metrorex”, a anunţat Ministerul Transporturilor.
Valer Blidar: „Preţurile noastre nu includ şpaga”
Cel mai probabil, ministrul Ioan Rus i-a cerut lui Aurel Radu să
demisioneze, după imensul scandal provocat de recenta licitaţie pentru
achiziţia a 51 de trenuri destinate Magistralei 5 Drumul Taberei –
Pantelimon.
Desemnarea câştigătorului a avut loc pe baza unui algoritm
controversat. Metrorex a preferat un sistem în care preţul cel mai mic
aduce doar 60% din punctaj, restul fiind acordat de criterii ce pot fi
foarte uşor interpretate. Drept urmare, spaniolii, deşi nu au avut nici
pe departe cele mai ieftine trenuri, au primit cel mai mare punctaj
total şi pot câştiga contractul.
Cel mai bun preţ (5,1 milioane de euro pe tren) a fost oferit de
Astra Vagoane Călători Arad, companie controlată de omul de afaceri
Valer Blidar.
Chinezii de la CSR Qingdao Sifang au cerut 5,22 milioane de euro pe
tren, fiind urmaţi de CAF, cu 6,06 milioane euro pe tren. Au urmat
francezii de la Alstom, cu 6,31 milioane de euro pe garnitură, şi firma
poloneză PESA, care a cerut 6,5 milioane de euro pe tren.
Două dintre firmele participante la licitaţia organizată de Metrorex au
depus la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor plângeri
privind decizia Metrorex de a desemna firma spaniolă CAF câştigătoare a
licitaţiei, deşi preţul cerut de aceasta a fost cu 20% mai mare decât
cel din cea mai ieftină ofertă.
Una dintre contestaţii a fost depusă de către firma franceză Alstom
şi s-a referit la punctajul acordat acesteia, micşorat artificial, acuză
francezii. A doua contestaţie a venit din partea firmei româneşti Astra
Vagoane Călători Arad, nemulţumită de descalificarea ei.
Unul dintre motivele pentru care oferta Astra Vagoane Călători a fost
respinsă este cel puţin ridicol: preţul trenurilor ar fi prea mic, spune
Valer Blidar. Or, continuă acesta, cu aceleaşi preţuri Astra Vagoane a
concurat împotriva unor concurenţi occidentali în Brazilia şi a câştigat
licitaţia.
“Preţurile noastre nu includ şpaga şi cuprind o marjă mică de profit
de 10%, deseori realizabil doar 5%“, a declarat Blidar, care a adăugat
că trenurile companiei sale sunt şi de calitate, având tracţiunea şi
comanda fabricate de Siemens.
Aurel Radu, directorul milionar înscăunat la Metrorex de Marian Vanghelie
Marian Vanghelie
Aurel
Radu a fost înscăunat la conducerea Metrorex în noiembrie 2012,
înlocuindu-l în funcţia de director general pe Gabriel Sburlan.
Numirea lui Radu a reprezentat o premieră nefericită în istoria
post-decembristă a metroului bucureştean. Până atunci, directorii
Metrorex erau puşi politic, ce-i drept, însă proveneau din interiorul
companiei.
Aurel Radu fusese încadrat la Metrorex cu puţin timp înaintea numirii
sale la vârf, pe post de „inginer 4”, adică cel mai neexperimentat
inginer. Cu toate ca a terminat Facultatea de Transporturi, Aurel Radu
nu lucrase până atunci în domeniu, fiind administratorul unor cantine
din Sectorul 5, păstorit de Marian Vanghelie.
Cu toate că a lucrat mai toată viaţa la stat, Aurel Radu a acumulat o
avere impresionantă, veniturile sale permiţându-i să fie văzut la schi
în Alpi sau pe plajele de pe Riviera Franceză.
Anul trecut au avut loc o serie de premiere de la înființarea
DNA, respectiv cele mai multe dosare înregistrate și soluționate, cele
mai multe rechizitorii și condamnări, precum și cei mai mulți demnitari
de rang înalt investigați, a declarat marţi procurorul șef al Direcției
Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi.
„Am să încep cu câteva elemente definitorii pentru 2014, an în care
s-a remarcat o creștere semnificativă a eficienței în combaterea
corupției și s-au înregistrat o serie de premiere de la înființarea DNA:
cele mai multe dosare penale înregistrate, cele mai multe dosare de
soluționat, cele mai multe dosare soluționate, cele mai multe
rechizitorii, cele mai multe condamnări în dosarele instrumentate, cei
mai mulți demnitari de rang înalt investigați”, a declarat Kovesi la
prezentarea bilanțului DNA pe 2014.
Ea a precizat că activitatea Direcției în 2014 poate fi caracterizată
prin eficiență sporită în combaterea corupției, investigarea unor
dosare complexe și printr-un grad înalt de diversitate a cazuisticii
penale iar fundamentul acestei evoluții pozitive l-a constituit efortul
substanțial și consecvent al angajaților DNA. „Cei 86 de procurori care
au desfășurat activități de urmărire penală în cursul anului 2014 au
avut de soluționat peste 9.100 de cauze, cel mai mare număr de dosare de
la înființarea DNA. În medie, un procuror a efectuat urmărire penală în
aproape 105 cauze, un volum impresionant având în vedere complexitatea
dosarelor care intră în competența Direcției. Numărul rechizitoriilor a
crescut semnificativ în anul 2014, fiind întocmite 317 rechizitorii,
ceea ce arată preocuparea procurorilor pentru soluționarea cu precădere a
cauzelor cu finalitate judiciară. Datele statistice confirmă eficiența
activității DNA, precum și faptul că resursele investigative sunt
canalizate către cauzele cu finalitate judiciară”, a mai spus
procurorul-șef.
Potrivit lui Kovesi, anul trecut peste 1.100 de inculpați au fost
trimiși în judecată. „În anul 2014 a fost urmărită exercitarea eficientă
a competențelor procurorului în faza de judecată. Activitatea judiciară
a fost desfășurată de 28 de procurori, care au participat în ședințele
de judecată la peste 10.200 cauze penale. În anul 2014, peste 1.130
inculpați au fost condamnați definitiv, soluțiile pronunțate de instanțe
confirmând caracterul obiectiv și profesionist al cauzelor
instrumentate de DNA. Pe de altă parte, procentul de achitări s-a
menținut ca și în anii anteriori la 9%, sub media europeană, dar trebuie
continuată preocuparea pentru creșterea standardelor de calitate”, a
arătat procurorul șef al DNA.
Parlamentari şi magistraţi, luaţi la puricat de DNA
Tot anul trecut, a mai spus Kovesi, DNA a solicitat Parlamentului
încuviințarea arestării a nouă parlamentari și a formulat 12 cereri de
încuviințare a urmăririi penale față de miniștri și foști miniștri.
„Este cel mai mare număr de demnitari de rang înalt investigați de DNA
într-un an. Este un semn evident al independenței DNA, iar investigarea
corupției la nivel înalt va continua, indiferent de poziția
administrativă, socială sau politică deținută de persoana vizată”, a
afirmat Kovesi.
Ea a detaliat, arătând că anchetele DNA au vizat domenii
diversificate, cum ar fi retrocedări ilegale ale proprietăților,
sănătate, educație, achiziții publice, corupție în legătură cu procesul
legislativ sau fraude cu fonduri europene. „Unele anchete au avut un
caracter preventiv și au asigurat evitarea producerii unor prejudicii
bugetului de stat de sute de milioane de euro. Într-un singur dosar,
intervenția procurorilor a prevenit producerea unui prejudiciu de peste
105 milioane de euro, sumă ce reprezintă de cinci ori bugetul DNA. În
alte dosare, intervenția procurorilor a blocat retrocedarea ilegală a
unor terenuri evitându-se prejudicierea statului cu suma de peste
300.000.000 de euro”, a susținut șefa DNA.
Nici magistraţii nu au scăpat în 2014 de „urgia” DNA. „În anul 2014
au fost trimiși în judecată 35 magistrați și au fost condamnați
definitiv 20 magistrați. Analiza datelor statistice ne arată că a
crescut numărul magistraților trimiși în judecată de DNA și condamnați
definitiv. Din perspectiva noastră, această evoluție nu reflectă
neapărat o creștere a numărului actelor de corupție în rândul
magistraților, ci mai degrabă o creștere eficienței investigațiilor DNA.
Multe dintre dosare au fost inițiate ca urmare a sesizărilor formulate
de justițiabili, fapt ce reflectă creșterea încrederii acordate
mecanismelor justiției derulate prin intermediul DNA”, a adăugat Laura
Codruţa Kovesi.
Kovesi: Am cerut încă 50 de procurori
Procurorul șef al DNA a mai spus că principala vulnerabilitate
și, în același timp, marea provocare pentru DNA o reprezintă creșterea
continuă a volumului de activitate, în condițiile în care numărul de
procurori a rămas același de la înființarea instituției.
„Volumul de activitate din 2014 este triplu față de anul înființării
Direcției și aproape dublu față de acum cinci ani, deși numărul de
procurori a rămas același. Cu toate acestea, numărul de dosare
soluționate a crescut în fiecare an, fiind peste 4.100 de dosare
soluționate în 2014, cele mai multe dosare finalizate de la înființarea
DNA. Deși procurorii au soluționat în fiecare an tot mai multe dosare,
ritmul de creștere a dosarelor noi a fost și mai mare, astfel încât am
ajuns ca, la sfârșitul anului 2014, să avem încă de soluționat un număr
de 5.000 de cauze. Pentru a le putea finaliza ar fi nevoie să nu se
înregistreze nici un dosar nou, timp de cel puțin un an”, a spus Kovesi.
Ea a subliniat că aceste cauze nu pot fi privite doar ca simple
dosare, pentru că reprezintă așteptările a mii de oameni, care au rămas
cu o situație juridică incertă. „Din perspectiva noastră, o primă
direcție de rezolvare, o primă rezolvare este creșterea numărului de
procurori și am formulat deja o propunere de majorare a schemei de
procurori cu încă 50 de posturi. Trebuie să ne hotărâm dacă ne dorim o
justiție eficientă sau procurori îngropați în munți de dosare”, a arătat
șefa DNA.
Desemnarea lui Eduard Hellvig pentru preluarea şefiei
Serviciului Român de Informaţii continuă să genereze controverse. În
vreme ce în Parlament s-a format o adevărată „frăţie a inelului”, mai
toate forţele politice declarându-şi susţinerea pentru Eduard Hellvig ca
succesor al lui George Maior, singurul care se mai încăpăţânează să-l
conteste se pare că a rămas fostul şef al statului Traian Băsescu. „Un
om care a început în politică ducând geanta lui Voiculescu” – aşa îl
caracterizează Traian Băsescu pe viitorul James Bond dâmboviţean. După ce punctase, chiar în ziua desemnării lui Eduard Hellvig de
către Klaus Iohannis pentru şefia SRI, vulnerabilităţile acestuia,
fostul preşedinte al României a ieşit marţi seară din nou la rampă, la
B1 TV, pe acestă temă. „Pentru mine a fost surpriza nominalizării,
dar ce spune el, nu. Pentru mine e un om care a început în politică
ducând geanta lui Voiculescu. A fost unh şoc anunţarea axei noi
Bucureşti- Berlin-Washington. România are priorităţi de securitate
naţională, a fost o muncă teribilă, în primul mandat, să credibilizăm
SUA şi Marea Britanie. Din punct de vedere al securităţii, încrederea o
câştigi extraordinar de greu, cu atitudini pe care nu-ţi vine să le
ai”, a spus Traian Băsescu. Fostul ocupant al fotoliului de la
Palatul Cotroceni a continuat atacul, pe un ton şi mai categoric: „Spun
public, la fel au aflat de la mine de numirea lui Maior şi Ungureanu.
Tipul acesta de slugi care le iei de la ambasade. Dacă vreau să mă
consult pe o problemă sun la preşedintele Obama, nu la ambasada de la
Bucureşti. Nu am luat, în 10 ani, nicio aprobare de la Ambasada
Bucureşti. Spre exemplu, la SRI şi SIE, mi-ar fi trebui mult timp şi mie
şi lor să îi fac credibili”.
„Premierul de la Grivco l-a numit pe omul lui Voiculescu”
Fostul şef al statului s-a declarat convins că preşedintele Klaus
Iohannis nu a avut nevoie de aprobarea nimănui atunci când l-a
nominalizat pe Eduard Hellvig pentru şefia SRI. Traian Băsescu nu s-a
putut însă abţine în a continua atacul la adresa eurodeputatului PPE şi a
actualului ocupant al funcţiei numărul unui în statul român. „Permierul
de la Grivco (firma lui Dan Voiculescu – n.red.) l-a numit pe omul lui
Voiculescu. România avea nevoie la SRI de oameni care să dea
credibilitate. Marea Europă nu are forţă de negociere. Cum vă imaginaţi
că vor veni militari germani să abă negocieri pentru axa din Berlin?”,
s-a întrebat retoric Traian Băsescu. El a precizat că, atunci când a
auzit numele lui Eduard Hellvig, a fost interesat de traseul lui
profesional şi politic. „La Maior, era diplomat de carieră, era ataşat
euro-atlantismului, care dovedise la MapN, unde a fost secretar de stat
că a înteles politica NATO”. În final, însă, Traian Băsescu i-a
acordat oareşce circumstanţe atenuante succesorului său: „Dacă aş fi
numit şefi la serviciile secrete în primele 60 zile de mandat, aş fi
comis o greseală. Nu pot să-i reproşez unui preşedinte că e o greşeală”.
Eduard Hellvig se pregăteşte de susţinere totală în Parlament
Declaraţiile fostului preşedinte survin la finalul unei zile în care Eduard Hellvig a tgrecut nestingherit prin „furcile” Comisiei parlamentare de control al SRI. Comisia a avizat propunerea de numire a sa în fruntea SRI cu șapte voturi pentru și unul împotrivă. “Audierea domnului Hellvig s-a concentrat pe viziunea privind securitatea națională a României și proiectul managerial pe care domnul Hellvig îl are. În al doilea rând, am verificat aspectele și criteriile stricte de legalitate necesare ocupării funcției de director al SRI. În urma acestor audieri, comisia s-a pronunțat prin vot, comisia are rol de aviz și practic avizul nostru este un aviz consultativ pentru plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului și Parlamentul prin vot va decide. Votul în comisie a fost de aviz favorabil cu fost șapte voturi pentru și un vot împotrivă”, a declarat președintele Comisiei pentru controlul SRI, Georgian Pop, după audierea lui Eduard Hellvig. După audierea din comisie, Eduard Hellvig a precizat, mai încrezător ca niciodată că va primi funcţia mult-râvnită, şi ce va face în continuare. „Voi demisiona din PNL și din Parlamentul European imediat ce voi primi acest mandat de la Parlament. Este un moment important în cariera mea, e o decizie pe care am luat-o de a ieși din spațiul public ca om politic, dar înțeleg extrem de bine ce înseamnă să fii un reprezentant civil într-o instituție ca SRI și, mai mult decât atât, înțeleg importanța ca această instituție să nu fie grevată de nicio imixtiune, de niciun fel politică. Ca atare, în perioada în care voi fi director al SRI vă garantez că nu va exista nicio imixtiune politică în activitatea instituției și nimeni nu-și va permite să exercite presiuni asupra instituției din punct de vedere politic”, a spus Eduard Hellvig la Palatul Parlamentului.
Procurorii DNA fac luni percheziţii la două firme din
Voluntari, judeţul Ilfov, dintre care una aparţine fratelui mogulului de
la RTV, Sebastian Ghiţă, într-un dosar privind o licitaţie din 2013 a
Ministerului Educaţiei, pentru un proiect cu fonduri europene, în
valoare de 33 milioane de euro.
Surse judiciare citate de Mediafax au precizat că procurorii
Direcţiei Naţionale Anticorupţie fac percheziţii la sediile firmelor 2K
Telecom SRL, care aparţine lui Alexandru Ghiţă, fratele deputatului
Sebastian Ghiță, şi Avitech Co. SRL, ambele din oraşul Voluntari.
Percheziţiile au loc într-un dosar în care se fac cercetări în legătură
cu o licitaţie din 2013 a Ministerului Educaţiei Cercetării şi
Tineretului, pentru proiectul „Internet în şcoala ta”, finanţat integral
din fonduri europene, valoarea proiectului fiind de 33 milioane de
euro.
Firma 2K Telecom este controlată de Alexandru Ghiţă – 67,12%, Vasile
Domente – 8,05% (unchiul lui Sebastian Ghiţă) şi Vasile Radu – 24,83%.
Numele firmei apare şi în raportul Curţii de Conturi pe anul 2013,
publicat recent, în care se arată că au fost constatate nereguli privind
condiţiile în care reprezentanţii MAI au semnat un contract cu SC 2K
Telecom SRL pentru realizarea sistemului call center (reţeaua voce-date
din cadrul Centrului de Contact). Specialiştii susţin că, la data
efectuării misiunii de audit, sistemul call center nu era funcţional,
deşi contractul a fost încheiat la data de 16.10.2009, cu o durată
iniţială de 26 de luni.
Perioada a fost modificată prin 11 acte adiţionale până la data de 31
decembrie 2014. Perioada mare de derulare a contractui are ca efect
„uzura morală a echipamentelor şi a soluţiilor software alese, situaţie
care generează cheltuieli suplimentare de upgradare”, menţionează
inspectorii Curţii de Conturi.
În acelaşi timp, Curtea de Conturi a atras atenţia cu privire la faptul
că prin contract au fost incluse servicii de mentenanţă, garanţie şi
suport în valoare de 432.000 de lei cu TVA, contrar legii privind
vânzarea produselor şi garanţiilor asociate acestora, unde se prevede
gratuitatea garanţiei acordate.
Fostul şef al cancelariei lui Adrian Năstase, omul de afaceri
Remus Truică, a fost pus sub control judiciar de procurorii DIICOT în
dosarul creditelor ilegale luate de la BRD. El este acuzat de săvârșirea
infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat,
înșelăciune, instigare la înșelăciune, instigare la abuz în serviciu și
spălare de bani. Remus Truică a fost chemat marți la sediul DIICOT, pentru a i se
aduce la cunoștință acuzațiile. La ieșirea de la audieri, fostul (sau
poate şi actualul?) pesedist de frunte a declarat că a avut un credit,
„care a fost însă rezolvat”. Avocatul său a cerut un termen pentru
studierea dosarului, Truică urmând să fie audiat din nou la începutul
lunii iunie. Potrivit unor surse judiciare citate de Agerpres,
procurorii au pus sechestru asigurător pe averea lui Truică, respectiv
conturi bancare, terenuri și imobile, inclusiv casa din Snagov, până la
concurența sumei de 35 milioane de euro, prejudiciul reținut în sarcina
acestuia. Din primele cercetări rezultă că Remus Truică ar fi fost
beneficiarul unor credite de zeci de milioane de euro luate de la o
sucursală a BRD. Creditele au fost luate fraudulos prin interpuși,
persoane fizice sau firme, aflate sub controlul direct al lui Truică,
banii fiind ulterior depuși în conturi din străinătate. Conturile cu
pricina erau controlate fie de Remus Truică, fie de șoferul său,
Cristian Aparaschivei. În acelaşi dosar sunt implicate şi alte nume
grele. Săptămâna trecută, procurorii i-au pus sub acuzare pe mogulul
Adrian Sârbu și pe fostul ziaris Sorin Roșca Stănescu, pentru
înșelăciune și spălare de bani, după ce au luat credite de la o
sucursală a BRD fără a mai da banii înapoi. Prejudiciul reținut în
sarcina lui Adrian Sârbu este de patru milioane de dolari, iar în cazul
lui Sorin Roșca Stănescu prejudiciul este de trei milioane de euro. Tot
în acest dosar apare și numele Elenei Udrea, în legătură cu un credit de
trei milioane euro luat de la BRD, însă cauza a fost declinată la DNA. Ziarul
de Investigaţii a scris încă de acum cinci ani despre matrapazlâcurile
făcute cu banii publici şi terenurile statului de Remus Truică şi Sorin
Roşca Stănescu.
Klaus Iohannis l-a nominalizat joi seara pe eurodeputatul
Eduard Hellvig pentru funcţia de director general al Serviciului Român
de Informaţii, rămasă vacantă după demisia lui Geroge Maior. În tabăra
PNL propunerea a fost primită cu entuziasm, în cea a PSD cu moderaţie.
În schimb, parlamentarul PC Bogdan Ciucă s-a grăbit să-i laude
calităţile noului James Bond cu ochi albaştri (la propriu). Nimic nu
este întâmplător, din moment ce Eduard Hellvig, în cariera sa politică, a
făcut o escală şi la Partidul Conservator, fondat de Dan Voiculescu, pe
care fostul preşedinte Traian Băsescu îl numea „Felix Motanul”.
Evident, aluzie la numele conspirativ de Felix al lui Voiculescu, în
calitate de colaborator al Securităţii. „Ambele servicii secrete au rămas, în ultima perioadă, fără
directori, atât SRI, cât și SIE, din motive diferite. În ultimele
săptămâni, datorită unor evoluții în viața politică și în mediul public,
SRI a fost de foarte multe ori în atenția publică. Am considerat că, în
această perioadă, este nevoie ca la SRI să existe o echipă completă
pentru a instaura calmul necesar acolo. Astfel, am decis să fac o
nominalizare pentru poziția de director al SRI. În această seară, am
semnat scrisoarea către președinții celor două Camere ale Parlamentului
și l-am propus pe domnul Eduard Hellvig pentru poziția de director al
Serviciului Român de Informații”, a declarat la Palatul Cotroceni
președintele Iohannis. El a continuat, arătând că, în cursul zilei, a
discutat cu liderii partidelor parlamentare, pe care i-a informat cu
privire la intenția de a-l propune pe Eduard Hellvig la SRI, și că
despre același subiect a vorbit și cu cei doi președinți ai camerelor
Parlamentului. „Atunci când m-am gândit la o persoană pe care să o
propun la SRI, am căutat pe cineva care este pregătit pentru o astfel de
poziție, care are energia necesară, care cunoaște actorii politici,
care are suficiente cunoștințe despre activitatea SRI și care este o
persoană care să aducă calmul necesar. Pe de altă parte, am căutat o
persoană care, pentru mine, reprezintă garanția unui parcurs de
modernizare și de europenizare și pentru SRI. SRI a câștigat foarte mult
ca imagine publică în ultimii ani, a avut rezultate notabile și s-au
făcut progrese semnificative. Toate acestea trebuie să fie duse mai
departe de cel care va fi director al SRI și am convingerea că domnul
Hellvig va face aceste lucruri”, a spus el. Șeful statului a indicat
că, probabil în cursul săptămânii viitoare, Parlamentul va lua în
dezbatere numirea lui Eduard Hellvig la şefia SRI.
Eduard Hellvig a acceptat numaidecât
Eduard Hellvig a acceptat imediat nominalizarea, arătându-se onorat
de încrederea acordată de președintele României și și-a exprimat
speranța că parlamentarii vor susține acest demers. „Sunt onorat de
încrederea pe care mi-a acordat-o președintele României, domnul Klaus
Iohannis, prin nominalizarea pentru funcția de director al Serviciului
Român de Informații. Sper că, la rândul lor, membrii Parlamentului mă
vor considera potrivit pentru a îndeplini această responsabilitate”, a
scris Eduard Hellvig într-o postare pe pagina sa de Facebook. Potrivit
eurodeputatului, interesul național înseamnă, în actuala etapă a
democrației românești, și conform voinței cetățenilor, consolidarea
statului de drept. „De aceea, cred că prioritatea SRI în perioada
următoare trebuie să fie consolidarea performanței — în cadrul
eforturilor interne pentru întărirea statului de drept, dar și al unui
context regional tensionat. Drept urmare, consider esențiale două
coordonate de acțiune: combaterea corupției și dezvoltarea capacităților
de apărare a siguranței naționale. Țin, totodată, să precizez de pe
acum că sunt ferm convins că o democrație funcțională are resorturile
necesare pentru ca statul și propriii cetățeni să se afle întotodeauna
de aceeași parte a baricadei. Cu o condiție: ca toate instituțiile să
acționeze conform regulilor democrației și ale societății deschise”, a
precizat Eduard Hellvig.
Atitudine rezervată la PSD, entuziasm la PC
Premierul Victor Ponta nici n-a sărit în sus de bucurie la aflarea veştii, nici nu a contestat decizia luată de Klaus Iohannis. „Vom
discuta această propunere în grupurile noastre parlamentare”, a
precizat pentru Agerpres președintele Partidului Social Democrat, Victor
Ponta. Mai mult entuziasm s-a manifestat în tabăra Partidului
Conservator, formaţiune din care Eduard Hellvig a făcut parte într-o
anumită perioadă. Vicepreședintele PC Bogdan Ciucă a declarat,
ţinând să precizeze că vorbeşte în nume personal, că Eduard Hellvig,
propus pentru șefia SRI, este un om echilibrat. „Precizez că este un
punct de vedere personal, nu este ca urmare a unei consultări cu colegii
mei din grup sau din partid, este o părere strict personală și
determinată de faptul că, la un moment dat, cu domnul Hellvig am avut
proiecte comune și, ca urmare a acestor experiențe, cred că este o
persoană echilibrată și asta e mare lucru pentru această funcție, are
abilități executive, abilități obținute ca urmare a funcției de
europarlamentar, pe care a deținut-o într-o anumită perioadă, de
parlamentar, Cred că, ajutat de structura operativă a serviciului,
împreună vor putea să coordoneze un serviciu extrem de important pentru
orice stat, poate mai ales pentru noi în această perioadă. Eduard
Hellvig, dacă va combina echilibrul, abilitățile sale și, evident,
experiența și expertiza structurilor operative ale serviciului, va reuși
să facă o figură frumoasă și eficientă”, a declarat Ciucă. El a
adăugat că bănuiește că nu vor fi probleme din punct de vedere al
procedurilor de vot în Parlament. Bogdan Ciucă a precizat, însă, că se
va decide la nivel de partid și de coaliție, înainte de a se da votul în
plenul Parlamentului, dacă PC îl va susține sau nu pe Eduard Hellvig.
O atitudine radicală a venit din partea fostului preşedinte Traian Băsescu. „Premierul de la Grivco reuşeşte să nominalizeze pentru şefia SRI un om al lui Voiculescu. Şocant !!!”, a scris pe Facebook fostul șef al statului.
Susţinere necondiţionată din partea PNL pentru Eduard Hellvig
De
susţinere necondiţionată Eduard Hellvig va avea parte de la PNL.
Co-președintele PNL Alina Gorghiu a declarat că liberalii îl vor susține
în Parlament pe Eduard Hellvig, nominalizarea făcută de către șeful
statului, Klaus Iohannis, pentru conducerea Serviciului Român de
Informații. „Propunerea făcută de președintele României are menirea
de a pune capăt unei situații de interimat la SRI și de a întări
autoritatea unei instituții care a fost supusă mai multor atacuri
politice în ultima perioadă. Domnul Eduard Hellvig are o serioasă
activitate publică, corectă și necontroversată, iar nominalizarea sa va
fi susținută de către PNL în Parlament”, afirmă Gorghiu, într-un
comunicat de presă remis dat publicităţii joi seara. Liderul PNL
susține că este vorba de o procedură normală, în care, așa cum arată
Constituția, Parlamentul este chemat să numească, la propunerea
preşedintelui României, un director de serviciu de informații. „În
spiritul și litera legilor și ale Constituției României, cât și prin
natura valorilor pe care le promovează, Partidul Național Liberal
consideră că este absolut firesc ca din partea Președintelui României să
vină o propunere civilă pentru conducerea Serviciului Român de
Informații. Conducerea civilă a serviciilor de informații reprezintă
atât o practică a țărilor cu democrații consolidate, cât și un
angajament al României ca țară membră NATO”, a adăugat Alina Gorghiu.
Cum a plecat George Maior de la şefia SRI
George Maior și-a înaintat, pe 27 ianuarie, demisia de la conducerea
SRI președintelui Klaus Iohannis, care a acceptat-o imediat. Funcția
de director al SRI a devenit oficial vacantă pe 3 februarie, când
Parlamentul a votat un proiect de hotărâre în acest sens, cu 362 de
voturi „pentru” și o abținere. Mai înainte, plenul reunit al Camerei
Deputaților și Senatului luase act, în aceeași ședință, de demisia lui
George Maior din funcția de director al SRI. Potrivit art.23 din
Legea nr.14 din 24 februarie 1992 privind organizarea și funcționarea
Serviciului Român de Informații, SRI este condus de un director, cu rang
de ministru. Acesta este „numit de Camera Deputaților și Senat în
ședință comună, la propunerea președintelui României, în urma audierii
celui propus de către comisia însărcinată să exercite controlul
parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații, care va
prezenta un raport în fata celor două Camere ale Parlamentului.”
Mai multe percheziţii începute miercuri dis-de-dimineaţă la
CFR SA, compania de stat responsabilă cu administrarea infrastructurii
feroviare, şi la firma privată de transport pe calea ferată Regiotrans
au scos la iveală aspecte incredibile. După modelul fostului primar din
Cluj-Napoca Sorin Apostu, o şefă de serviciu din CFR a apelat şi ea,
susţin procurorii, la şpagă în produse şi servicii. Estrella Ştefănescu,
şef de serviciu în CFR, ar fi favorizat firmele oamenilor de afaceri
Iorgu Ganea şi Costel Comana în licitaţii, primind în schimb de la
aceştia carduri de combustibil, cazări la pensiuni, telefoane mobile şi
bani de nuntă.
Şefa Serviciului urmărire transporturi din CFR este vizată pentru
posibile fapte de corupţie, într-un dosar în care DNA a făcut miercuri
percheziţii la Ministerul Transporturilor, Compania Naţională CFR SA,
Regionala CFR din Braşov şi mai multe firme, printre care RC CF Trans
SRL Braşov, au precizat pentru Mediafax surse judiciare.
Aceasta din urmă este compania deţinută de Iorgu Ganea şi Costel
Comana (fost şef de gară la Braşov) şi care administrează liniile ferate
pe care le-au preluat de la CFR, prin închiriere, de-a lungul a mai
bine de un deceniu. Cei doi oameni de afaceri mai deţin şi compania
Regiotrans Braşov, care se ocupă de operarea trenurilor de călători atât
pe infrastructura neinteroperabilă (linii secundare) preluată prin
închiriere de la CFR SA, cât şi pe cea interoperabilă (marile magistrale
feroviare).
De exemplu, Regiotrans are curse zilnice de la Bucureşti la Braşov şi
retur.
Estrella Ştefănescu este suspectată că ar fi favorizat firmele oamenilor
de afaceri Iorgu Ganea şi Costel Comana pentru preluarea multor trasee
de la CFR Călători, pentru care aceste firme încasau subvenţii de la
stat.
Inside informations pentru Ganea şi Comana
Pentru a-i favoriza, ea le-ar fi pus la dispoziţie celor doi
oameni de afaceri informaţii despre companiile concurente, astfel că ei
ştiau exact ce oferte să facă pentru a câştiga licitaţiile.
SC RC CF Trans SRL Braşov a câşigat contractul de închiriere
integrală a infrastructurii neinteroperabile de pe raza Regionalei CFR
Timişoara.
Pentru aceste favoruri, Ştefănescu ar fi primit de la cei doi oameni de
afaceri card de combustibil pentru mii de kilometri, revizie la maşina
sa Audi, anvelope, o bicicletă, cazare gratuită pentru ea şi fiica ei la
pensiuni, telefoane mobile de ultimă generaţie, un laptop performant,
dar şi bani pentru a merge la o nuntă în familie, susţin anchetatorii.
Mai mult, copiii ei au fost angajaţi formal, pe perioada verii,
controlori de bilete pe ruta Bucureşti – Constanţa pe care operează
curse firma privată Regiotrans.
Estrella Ştefănescu urmează să fie adusă la DNA, alături de alte
persoane vizate în acest dosar. Directorul general al operatorului
feroviar privat Regiotrans, Florin Hădărean, este deja audiat la DNA în
acest dosar.
Miercuri dimineaţă, Direcţia Naţională Anticorupţie a anunţat că
procurorii fac cercetări într-o cauză penală care vizează suspiciuni
privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de
corupţie, în domeniul transportului feroviar privat de călători şi
subvenţiilor, infracţiuni comise în perioada 2008 – 2013. În acest dosar
au avut loc percheziţii în Bucureşti şi în judeţele Braşov şi Ilfov, la
19 adrese, din care două sunt sediile unor instituţii publice, iar
restul sediile unor firme şi domiciliile unor persoane fizice.
Procurorii suspectează, printre altele, că, din 2010 până în prezent,
funcţionari din Ministerul Transporturilor şi CFR SA au favorizat
operatorul privat Regiotrans, care ar fi primit, numai în 2011,
subvenţii de 182 milioane de lei.
Printre persoanele vizate în acest dosar s-ar afla Costache Nicolau,
fost director al CFR Infrastructură Regionala Braşov, care este
suspectat de luare de mită de la Vasile Fanea, administratorul Vest
Construct, pentru favorizarea firmei acestuia la atribuirea unui
contract de lucrări.
Totodată, în acest dosar Claudiu Dumitrescu, director în Ministerul
Transporturilor, este suspectat că ar fi luat mită de la omul de afaceri
braşovean Iorgu Ganea Iorgu, pentru favorizarea firmei private de
transport feroviar RC-CF Trans.
Procurorii DNA fac marţi dimineaţă 14 percheziţii în
Bucureşti şi Ploieşti la sediile mai multor firme, printre care şi cea a
surorii şi cumnatului lui Victor Ponta, Iulian Herţanu, precum şi la
locuinţa acestora, într-un dosar privind infracţiuni de fraudare a
fondurilor europene.
UPDATE Iulian Herţanu, cumnatul lui Victor Ponta, a fost reţinut de DNA
Iulian Herțanu, cumnatul premierului Victor Ponta, a fost reținut
de DNA Ploieşti în noaptea de marți spre miercuri, alături de alți doi
oameni de afaceri. Cei trei se aflau de aproximativ 17 ore în sediul
DNA Ploiești, de unde au fost scoși încătușați, urmând a fi transferați
în arestul IPJ Prahova. Procurorii DNA Ploiești fac cercetări într-un
dosar privind fapte de corupție și fraudare de fonduri europene alocate
pentru extinderea reţelei de canalizare din oraşul Comarnic. Potrivit
unor surse judiciare, faptele vizate sunt deturnare de fonduri europene
de peste 7 milioane de lei și evaziune fiscală cu un prejudiciu estimat
la 2,5 milioane lei. Faptele ar fi fost comise în perioada 2011-2015. În
dosar mai sunt urmăriți penal sub control judiciar deputații Sebastian
Ghiță (mogulul de la RTV) și Vlad Cosma și președintele Consiliului
Județean Prahova, Mircea Cosma. Totodată, a fost reținut fostul
consilier județean Mihail Coman, în prezent consilier la SC Hidro
Prahova.
UPDATE Sebastian Ghiţă, urmărit penal
Deputatul Sebastian Ghiță, mogulul de la România TV, este urmărit
penal pentru folosirea influenței și autorității cu scopul obținerii de
foloase necuvenite pentru altul. Ghiță a sosit marți, fiind adus cu
mandat, la sediul DNA Ploiești.
El a declarat, înainte de intrarea în sediul instituției, că presupune
că se află în acest loc în legătură cu cazul în care este cercetat
cumnatul premierului Ponta, Iulian Herțanu.
Ghiță a precizat, răspunzând unor întrebări ale jurnaliștilor, că îl
cunoaște pe Herțanu însă nu are o relație ”foarte strânsă” cu acesta.
Anchetatorii suspectează că în dosarul în care au loc
percheziţii la mai multe firme, între care şi cea a surorii şi
cumnatului lui Victor Ponta, s-ar fi deturnat 54% din fondurile dintr-un
proiect european, prejudiciul fiind estimat la 7,8 milioane de lei,
spun surse judiciare citate de Mediafax. În cauză sunt suspiciuni şi
cu privire la comiterea unor infracţiuni asimilate celor de corupţie,
printre care şi fapte de evaziune fiscală. Prejudiciul produs a fost
estimat la 7,8 milioane de lei, la care s-ar adăuga un prejudiciu de 2,5
milioane de lei, din evaziune fiscală. Procurorii Direcţiei
Naţionale Anticorupţie Ploieşti fac cercetări într-o cauză penală
privind infracţiuni asimilate celor de corupţie şi infracţiuni de
fraudare a fondurilor Uniunii Europene, se arată într-un comunicat de
presă al DNA. Firma Exfin SRL a fost fondată de Cornelia Naum, mama
premierului Victor Ponta, iar acum este controlată de sora şi cumnatul
primului ministru, Alexandra şi Iulian Herţanu.
Procurorii DNA au descins joi dimineaţă, pentru percheziţii,
în 13 locuri dn Bucureşti, Constanţa şi Cluj, la sediile unor firme,
precum şi al unei instituţii publice. Surse judiciare au precizat că
sunt vizate Primăria Constanţa şi SC Soti Cable Neptun, într-un dosar
privind infracţiuni de corupţie comise în perioada 2008-2014. Radu
Mazăre nu a stat nici o oră la Primărie. „M-am pregătit pentru orice;
dacă mă saltă, bine, dacă nu, mă duc să mă dau cu caiacul”, a spus el
zeflemitor.
”Au rămas în primărie viceprimarul Făgădău, şefa mea de cabinet
şi ceilalţi colegi ai mei, ca să predea documentele, care sunt pentru o
perioadă îndelungată. Vor să ia documentele cu societatea de televiziune
unde am fost angajat (Soti Neptun – n.red.), de la ziar, cu firma care
strânge gunoul şi care are contract cu Primăria de prin ’90 şi ceva. A
sunat ofiţerul judiciar la procuror, este vorba despre contracte din
2007 încoace, contracte care au mai fost verificate, şi autorizaţiile de
construcţie pentru două societăţi, pentru construcţia mall-ului de la
Maritimo şi cealaltă pentru un centru comercial care nu s-a mai
construit”, a spus Radu Mazăre.
Primarul a mai declarat că i-a întrebat pe anchetatori dacă este
nevoie să participe şi el la percheziţii, care vor fi de lungă durată,
având în vedere că sunt căutate mii de documente pentru contracte
încheiate începând cu anul 2007, iar procurorii i-au răspuns că nu este
necesară prezenţa sa.
”Sunt mii de documente, acţiune care durează. I-am întrebat pe
procurori: <mă luaţi, nu mă luaţi?>. Mi-au zis <nu, că n-am
venit să vă luăm>. I-am întrebat dacă pot să plec, le-am spus că este
viceprimarul, semnează el. Având în vedere că sunt liber astăzi, fac o
tură cu caiacul, poate mâine nu mai apuc. Dacă mă saltă, bine, dacă nu,
mă duc să mă dau cu caiacul pentru că e o zi frumoasă”, a mai spus
Mazăre.
Ce i-a spus primarul la prima oră menajerei filipineze
Întrebat dacă percheziţiile procurorilor au legătură cu sesizarea
făcută de ANI în decembrie 2014, el a replicat că nu ştie şi că ştie
doar că sunt percheziţii şi la TV Neptun, unde sunt căutate tot
contractele încheiate de SC Soti cu Primăria Constanţa.
Radu Mazăre a precizat că aceste contracte au mai fost verificate de
anchetatori ”în nenumărate rânduri” şi că el nu mai este de 12 ani
acţionar în aceste firme.
”Nu mai sunt acţionar de 12 ani la ziar, la televiziune, la firma de
pază. Contractele cu aceste firme sunt cerute, care ar urma să fie
acuzaţiile nu ştiu, au mai fost verificate în nenumărate rânduri. M-am
obişnuit să trăiesc în România, m-am obişnuit să mă culc seara şi a doua
zi….Oricum, când m-a trezit filipineza (menajera – n.red.), zic <e
DNA, sigur, pe undeva?”, a adăugat Radu Mazăre.
Direcţia Naţională Anticorupţie arată, într-un comunicat, că în acest
dosar se fac cercetări pentru infracţiuni de corupţie, asimilate celor
de corupţie, de serviciu şi a unor infracţiuni economice, care ar fi
fost comise în perioada 2008-2014.
Primăria Galaţi a făcut plăţi nejustificate de 821.000 de lei
pentru organizarea unei gale de box, iar timp de un an a finanţat, în
mod nejustificat, o firmă care nu avea activitate, relevă Raportul
Curţii de Conturi pe 2013.Potrivit documentului, Primăria
Galaţi a făcut plăţi nejustificate de 821.000 de lei pentru organizarea
unei gale de box. Astfel, municipalitatea a alocat 263.000 de euro
pentru acest eveniment, însă din totalul sumei nu a putut justifica pe
bază de documente 821.000 de lei. ”Entitatea nu a prezentat documente
justificative care să justifice recepţia bunurilor şi executarea
serviciilor, precum şi exactitatea plăţilor în sumă de 821.015,7 lei,
reprezentând contravaloarea cheltuielilor ocazionate de desfăşurarea
evenimentului sportiv Gală de Box, din 22 februarie 2013, co-organizat
de SC Gospodărire Urbană SRL Galaţi prin delegare de atribuţii şi
finanţat din bugetul local al municipiului Galaţi, în limita unui buget
de alocat de 263.000 de euro, fără TVA, potrivit prevederilor hotărârii
Consiliului Local Galaţi, nr. 4/17.01.2013”, se arată în raportul Curţii
de Conturi. Reprezentanţii instituţiei de control estimează că este
vorba despre o abatere financiară de 1.080.000 de lei în acest caz. Pe
22 februarie 2013 la Patinoarul Dunărea din Galaţi a avut loc o gală de
box în cadrul căreia s-au disputat şapte meciuri, inclusiv cel dintre
Cristian Hammer Ciocan şi Oleksîi Mazikin. În aportul Curţii de
Conturi se mai arată că Primăria Galaţi a aprobat, în mod nejustificat,
bugetul de venituri şi cheltuieli al SC Industrial Parc SRL Galaţi pe
anii 2013-2014, în condiţiile în care firma cu pricina nu a desfăşurat
nicio activitate în perioada respectivă, veniturile preliminare fiind
supradimensionate în raport cu veniturile încasate efectiv, iar
cheltuielile fiind suportate din aportul în bani la capitalul social
realizat de către Consiliul Local. În acest caz, Curtea de Conturi
estimează că este vorba despre abateri de 39,6 milioane lei. Reprezentanţii
Curţii de Conturi au arătat şi că municipalitatea a angajat
suplimentar, în mod nejustificat, servicii de asistenţă juridică de 1,5
milioane de lei cu trei case de avocatură. Potrivit sursei citate, deşi
iniţial Primăria a încheiat 406 contracte de asistenţă juridică cu una
dintre aceste case de avocatură la preţul de 1.000 de lei pentru un
dosar, plus TVA, acestea au fost renegociate la 4.000 de lei pentru un
dosar, plus TVA, în condiţiile în care municipalitatea achitase deja
aproape 200.000 de lei pentru 161 de contracte încheiate. În raportul
Curţii de Conturi se semnalează, de asemenea, că Primăria Galaţi a
plătit nelegal, în 2013, indemnizaţiile de şedinţă pentru consilieri
locali care nu au participat la anumite şedinţe din forul legislativ,
estimându-se o abatere de 19.000 de lei. În total, Curtea de Conturi a estimat la Primăria Galaţi abateri cifrate la aproximativ 53 de milioane de lei. Reprezentanţii Primăriei Galaţi au declarat că au contestat în instanţă raportul Curţii de Conturi.
Nu mai puţin de 160 milioane de euro pe kilometru, adică
aproape 8,5 milioane de euro. Acest preţ record va fi plătit de statul
român pentru autostrada Comarnic-Braşov în cei 26 de ani cât ar urma să
dureze concesiunea. Aşa cum promisese marţi premierul Victor Ponta,
documentul cu informațiile legate de proiectul de concesiune a
autostrăzii Comarnic-Brașov a fost făcut public de Ministerul
Transporturilor.
În document sunt prezente informațiile prezentate în urmă cu un
an de zile, când a fost semnat memorandumul între Guvern și
concesionarul Vinci-Aktor-Strabag – lungimea de 53 de km, costul de 1,8
miliarde de euro pentru construcție și poiectare şi valoarea taxei de 7
lei pe autoturism.
Ca element de noutate, apare suma pe care statul român ar urmă s-o
plătească firmei concesionare: 325,2 milioane euro anual. În cei 26 de
ani cât ar urma să dureze concesiunea, statul român ar urmă să plătească
în total 8,45 miliarde de euro pentru cei 53 de km de autostradă.
Concesiunea a fost atribuită în decembrie 2013 asocieri
Vinci-Strabag-Aktor, iar în ianuarie 2014 Guvernul României a semnat cu
asocierea un memorandum și, astfel, au fost prezentate primele
informații concrete despre proiect.
În urmă cu mai bine de doi ani de zile, premierul Victor Ponta
declara categoric că în 2016 nu va mai candida la nicio funcţie politică
dacă până atunci nu va fi gata autostrada.
Construcția ar urmă să dureze patru ani, iar apoi timp de 26 de ani
concesionarul se va ocupa de operarea și întreținerea autostrăzii. Taxa
pentru folosirea autostrăzii ar urma să fie de 7 lei (inclusiv TVA)
pentru autoturisme, crescând în funcite de numărul de osii, și este
stabilită de stat.
Modalitățile de plată către concesionar sunt prezentate la paginile
24-25-26 din document: „Plata de disponibilitate (banii pe care-i
plăteşte statul român – n.red.) care este stabilită pentru fiecare
perioadă conform regulilor contractuale este principală sursă de
venituri a partenerului privat, care trebuie să-şi acopere toate
costurile (pentru construcție, întretinere, operare, finanțare etc.) din
aceste venituri”.
În document se stipulează faptul că, anual, totalul plăţilor de
disponibilitate ale statului român catre concesionar ar urma să se
ridice la 325,2 milioane de euro. Aceste plăţi ar urma să înceapă după
cei patru ani de construcţie, timp de 26 de ani, cât va dura
concesiunea.
Pe cale de consecinţă, la finalul perioadei de 30 de ani de concesiune,
statul roman va fi plătit pentru proiectul Comarnic – Braşov peste 8,45
miliarde de euro.
Varianta semnată de fostul ministru Radu Berceanu în 2009, şi care nu
s-a mai dus la bun sfârşit, costa statul român doar 4,8 miliarde de
euro.
Decizie surprinzătoare a președintelui Consiliului Județean (CJ) Constanța, care ieri și-a anunțat demisia din funcție.
Într-un comunicat de presă, Florin Mitroi a explicat că renunță...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
