Magistrații Curții de Apel Brașov l-au condamnat vineri la șase
ani de închisoare cu executare pe fostul deputat de Galați Mihail
Boldea. Sentința poate fi contestată în termen de 10 zile de la primirea
acesteia, a precizat pentru Agerpres purtătorul de cuvânt al Curții de
Apel Brașov, judecătorul Răzvan Dicu.
Procurorii DNA l-au trimis în judecată pe fostul deputat Mihail
Boldea pentru mai multe fapte de corupție, printre care și șantaj și
spălare de bani.
În același dosar a fost trimis în judecată și
Costache Roșca, fost Roșca Caloenescu, prim-procuror al Parchetului de
pe lângă Judecătoria Galați, Valentina Cojocaru și Matei Oprea,
administratori la SC Fitoplant 2007 SRL București, Mircea Marosy,
administrator la SC Delconi SRL și SC Derek 1 SRL Galați, Ionel Mihăilă,
persoană fizică autorizată la Cabinetul individual de contabilitate
”Mihăilă Ionel” Galați.
DNA susține că, în perioada mai 2000 – mai
2007, Matei Oprea, de profesie pilot de aeronave, și Valentina Cojocaru,
în calitate de asociați și administratori ai SC Fitoplant și ulterior
ai SC Fitocom Serv, s-au asociat în scopul săvârșirii de infracțiuni,
având ca rezultat obținerea în mod fraudulos a suprafeței de 39,61 ha,
situată în extravilanul comunei Vânători, jud. Galați, aparținând SC
Aviația Utilitară Tuzla SA, în vederea valorificării acestui teren.
Aceștia
au fost sprijiniți în demersurile lor de Mihail Boldea, Mircea Marosy
și Costache Roșca, acesta din urmă înlesnindu-le dobândirea și
valorificarea prin dezmembrare a terenului. Prejudiciul stabilit în
acest caz este de peste 21 milioane de euro. Ziarul de Investigaţii a
dezvăluit, în cadrul mai multor anchete jurnalistice, ilegalităţile
comise de fostul deputat de Galaţi.
Boldea a fost condamnat la şase ani de închisoare cu executare.
Bilanţul DNA pe 2015. Laura Codruţa Kovesi anunţă că au fost trimişi în judecată peste 1.200 de inculpaţi pentru fapte de corupţie la nivel înalt
Anul trecut au fost trimiși în
judecată peste 1.250 de inculpați pentru fapte de corupție la nivel
înalt și mediu și de cinci ori mai mulți miniștri și parlamentari decât
în 2013, a anunţat joi procurorul-șef al Direcției Naționale
Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, la bilanţul DNA.
„În analiza de anul trecut am prezentat cele mai mari cifre de la
înființarea instituției. Anul acesta rezultatele sunt mult mai mari. Au
fost trimiși în judecată peste 1.250 de inculpați pentru fapte de
corupție la nivel înalt și mediu. Au fost trimiși în judecată de cinci
ori mai mulți miniștri și parlamentari decât în 2013: un prim-ministru,
cinci miniștri, 16 deputați și cinci senatori. Este cel mai mare număr
de demnitari investigați de DNA într-un an. Am instituit măsuri
asigurătorii de aproape jumătate de miliard de euro. Sunt cele mai
impresionante cifre de la înființarea DNA”, a spus Kovesi, la
prezentarea raportului de activitate a DNA pe anul 2015.
Potrivit
acesteia, evoluțiile pozitive dau imaginea unei instituții care
funcționează „pro-activ”, „eficient”, „ferm” și „curajos”. Șefa DNA a
precizat că aproape 500 de persoane cu funcții de conducere au fost
trimise în judecată, fapt ce reprezintă o creștere cu 30% față de anul
precedent.
Kovesi a menționat că activitatea judiciară a DNA a fost
realizată de 33 de procurori care au avut peste 14.700 de participări în
ședințe de judecată. „Activitatea procurorilor din DNA se desfășoară
sub controlul judecătorilor. Instanțele de judecată au condamnat
definitiv peste 970 de inculpați trimiși în judecată de DNA. Soluțiile
pronunțate de instanțe au confirmat caracterul obiectiv și profesionist
al dosarelor DNA. Pentru prima dată în ultimii ani, procentul de
achitări a scăzut la 7,63%. Durata de judecare a dosarelor a scăzut,
deși sunt tot mai multe cauze trimise la instanțe. În 2015, cauzele
judecate definitiv în mai puțin de un an au crescut cu peste 60%”, a
arătat ea.
Laura Codruţa Kovesi a subliniat că este important ca
soluțiile definitive să fie respectate și executate ca și garanție a
statului de drept. „Justiția depune un efort uriaș pentru investigarea
și soluționarea cauzelor de corupție, folosind resursele financiare ale
societății. Apoi, vedem de multe ori cum mecanismele și procedurile
judiciare sunt interpretate și aplicate diferit. Unii condamnați nu
execută integral pedeapsa aplicată de judecători. Unii sunt eliberați
condiționat fără a recupera prejudiciul sau folosind tertipuri
administrative. Astfel de situații duc treptat la pierderea autorității
statului și la o lipsă gravă de încredere în instituții”, a transmis
Kovesi.
Gruia Stoica a fost condamnat definitiv la doi ani şi şase luni de închisoare cu suspendare.
Omul de afaceri Gruia Stoica, patronul Grupului Feroviar Român, a
fost condamnat definitiv marți de Înalta Curte de Casație și Justiție
la doi ani și șase luni de închisoare cu suspendare în dosarul privind
trucarea unei licitații publice organizate de Complexul Energetic
Oltenia. În același dosar, avocatul Doru Boștină a fost condamnat la un
de închisoare cu suspendare.
Decizia a fost luată de doi dintre cei trei judecători ai
completului, care au admis apelurile declarate de Gruia Stoica și Doru
Boștină împotriva deciziei Curții de Apel Ploiești din martie 2015 în
sensul scăderii pedepselor de la patru ani cu executare la doi ani și
șase luni cu suspendare în cazul lui Stoica și de la trei ani cu
executare la un an cu suspendare pentru Boștină. Al treilea judecător a
opinat că ar trebui menținută pedeapsa de patru ani cu executare pentru
Stoica și doar modificată sentinţa pentru Boștină.
Instanța a mai
dispus ca cei doi să respecte mai multe obligații: să se prezinte la
Serviciul de Probațiune Ilfov (Gruia Stoica) și la Serviciul de
Probațiune București (Doru Boștină), la datele fixate de acestea; să
primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea
lor; să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare
care depășește cinci zile; să comunice schimbarea locului de muncă,
precum și informațiile și documentele de natură a permite controlul
mijloacelor lor de existență.
Pe parcursul termenelor de
supraveghere, ei vor presta muncă neremunerată în folosul comunității pe
perioadele de 60 de zile — Doru Boștină și de 90 de zile — Gruia
Stoica. Patronul GFR va presta munca în folosul comunității la Direcția
de Asistență Educațională sau la Societatea Medicală ”Sfânta Cuvioasă
Paraschiva”, ambele situate în orașul Voluntari, județul Ilfov; Doru
Boștină — la Agenția Națională Antidrog — Centrul de Asistență Integrată
în Adicții ”Obregia” sau la Centrul de Asistență Integrată în
Adicții, ambele din municipiul București, potrivit deciziei instanței.
Pe
5 martie 2015, Gruia Stoica a fost condamnat de Curtea de Apel Ploiești
la patru ani de închisoare cu executare pentru săvârșirea infracțiunii
de cumpărare de influență. În același dosar, avocatul Doru Boștină a
primit trei ani de închisoare cu executare pentru trafic de influență.
Potrivit
DNA, în luna mai 2013, Complexul Energetic Oltenia SA Târgu Jiu a
lansat public procedura de licitație ce avea ca scop încheierea
acordului cadru și a contractelor subsecvente având ca obiect „Servicii
de transport feroviar de cărbune” pentru sucursala Electrocentrale
Craiova II, sucursala Electrocentrale Ișalnița și sucursala
Electrocentrale Turceni. Conform fișei de date a achiziției, valoarea
estimată a contractului era de 473.068.410 lei, fără TVA (195.079.200
lei pentru SE Turceni, 105.414.600 lei pentru SE Craiova II și
172.574.610 lei pentru SE Ișalnița).
La data de 17 ianuarie 2014, CE
Oltenia a transmis invitații de participare la procedura în cauză
(organizată conform normelor interne ale autorității contractante) către
CFR Marfă, SC Grup Feroviar Român SA București (GFR) și alte trei
societăți. Termenul de depunere a ofertelor de către societățile
comerciale dispuse să ia parte la procedura de licitație era data de 29
ianuarie 2014.
CFR Marfă și-a manifestat intenția de a participa la
procedura de achiziție a serviciilor de transport feroviar de cărbune
pentru cele trei sucursale aparținând Complexului Energetic Oltenia și
prin urmare a cerut să i se elibereze documentația de atribuire (fișe de
date, caiet de sarcini, model de contract subsecvent, model de acord
cadru). Potrivit rechizitoriului, la data de 22 ianuarie 2014, Gruia
Stoica, persoană care controlează GFR SA, membră a grupului Grampet, i-a
promis avocatului Doru Boștină că-i va da suma de trei milioane euro
pentru ca acesta să își exercite influența pe care a lăsat să se creadă
că o are asupra directorului general al CFR Marfă, pentru a-l determina
să-și încalce atribuțiile de serviciu și să-i comunice prețul oferit de
societatea pe care o conduce, la licitația din 29 ianuarie 2014, așadar
să divulge date confidențiale. Acest demers avea ca scop adjudecarea de
către Gruia Stoica a contractului ce făcea obiectul licitației,
respectiv transport cărbune de la nivelul Complexului Energetic Oltenia.
Procurorii
susțin că, în acest context, avocatul Doru Boștină i-a promis lui Gruia
Stoica faptul că va înlesni, în schimbul sumei de trei milioane euro,
aflarea ofertei de preț și va folosi pentru realizarea traficului de
influență un intermediar care poate exercita influența directă asupra
directorului general al CFR Marfă.
Ioan Niculae rămâne după gratii. Tribunalul Dâmboviţa i-a respins din nou cererea de eliberare condiţionată
Omul de afaceri Ioan Niculae, patronul grupului Interagro şi al clubului de fotbal Astra Giurgiu, rămâne după gratii, după ce Tribunalul Dâmbovița a respins vineri cererea sa de eliberare condiționată. Ioan Niculae ispăşeşte o condamnare de doi ani și șase luni de închisoare în dosarul „Mită la PSD”.
Niculae mai poate solicita eliberarea condiționată, conform soluției instanței, după data de 19 mai 2016. ”În baza art. 4251 alin. 7, pct. 2, lit. a Cod procedură penală admite contestația formulată de către Ministerul Public — Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție — Direcția Națională Anticorupție — Serviciu Teritorial Ploiești, împotriva sentinței penale nr. 1923/21.10.2015 pronunțată de Judecătoria Găești în dosarul nr. 4344/232/2015 privind pe condamnatul Niculae Ioan, deținut în Penitenciarul Găești, și în consecință: Desființează sentința penală atacată și rejudecând respinge propunerea de liberare condiționată formulată de Comisia de liberare condiționată din Penitenciarul Găești pentru condamnatul Niculae Ioan”, se arată în soluția pe scurt a Tribunalului Dâmbovița.
Omul de afaceri Ioan Niculae a spus, vineri, în fața instanței, că a înțeles greșeala făcută, că a încercat să se îndrepte și nu vrea decât să ajungă la familie. ”Nu am creat nicio problemă în penitenciar, nu am fost implicat în niciun incident”, a mai spus Niculae.
El și-a cerut scuze și pentru ieșirea nervoasă de la termenul anterior, când la amânarea pronunțării unei decizii privind eliberarea condiționată a spus ”mai bine mă condamnați pe viață”. Avocatul lui Niculae a precizat că au fost îndeplinite ireproșabil criteriile eliberării condiționate, lucru care reiese din concluziile comisiei de liberare condiționată. Avocatul a afirmat că a fost îndeplinită fracția de pedeapsă, susținând că Niculae a executat 385 de zile. Magnatul a scris în închisoare cinci cărți, care i-au adus o scurtare a pedepsei cu 150 de zile, iar 21 de zile le-a câștigat ca urmare a muncii prestate în penitenciar.
”A executat minimul de fracție și prin excluderea celor 150 de zile aferente scrierii lucrărilor științifice”, a precizat avocatul lui Ioan Niculae. Totodată, avocatul a depus înscrisuri prin care a demonstrat că inculpatul a achitat integral prejudiciul din dosar.
Ioan Niculae este în prezent încarcerat la Penitenciarul Găești. El este condamnat la doi ani și șase luni de închisoare în dosarul „Mită la PSD” și execută pedeapsa din aprilie anul trecut.
Putregaiul de la ASF. Fostul vicepreşedinte George Daniel Tudor a fost reţinut de DNA pentru luare de mită
După ce, în cursul dimineţii de joi fusese chemat la audieri,
fostul vicepreşedinte al Autorităţii pentru Supraveghere Financiară
(ASF) George Daniel Tudor a fost reţinut în cursul după amiezii de
procurorii DNA, fiind acuzat de luare de mită.
În paralel, s-a pus în mişcare urmărirea penală a lui Ovidiu Marian,
fost secretar general al Senatului, pentru trafic de influenţă şi
„efectuarea în continuare” a urmăririi penale a senatorului PNL Anca
Doina Tudor, pentru complicitate la trafic de influenţă.
„În perioada
martie – mai 2013, în contextul efectuării unui control la o societate
de asigurări, inculpatul Tudor Daniel George, în calitate de preşedinte
al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, ulterior vicepreşedinte al
Autorităţii de Supraveghere Financiară, a primit de la administratorul
firmei respective (denunţător în cauză), prin intermediul inculpatului
Marian Ovidiu, suma de 300.000 euro pentru ca rezultatul controlului să
fie unul favorabil omului de afaceri”, se arată în comunicatul DNA.
Suma
de bani amintită mai sus i-a fost remisă lui Tudor în trei tranşe de
câte 100.000 euro,” o primă tranşă, în mod direct, iar următoarele două
tranşe, în mod indirect, prin intermediul soţiei sale Tudor Doina Anca,
senator în Parlamentul României, persoană care cunoştea, la momentul
intermedierii sumelor de bani, atât provenienţa cât şi scopul pentru
care erau remise aceste sume de bani. De precizat este faptul că
iniţial, inculpatul Tudor Daniel George a pretins de la omul de afaceri,
prin acelaşi intermediar, suma de trei milioane de euro”, susţine DNA.
„În
urma sumelor remise cu titlu de mită, la data de 26 aprilie 2013,
inculpatul Tudor Daniel George a emis o decizie prin care s-au ignorat
în totalitate constatările controlului respectiv (care atenţiona asupra
gradului de risc ridicat al societăţii) şi a impus remedierea unor
deficienţe minore şi nesemnificative în raport cu situaţia financiară
precară a societăţii”, precizează anchetatorii.
George Tudor Daniel
urmează să fie dus la ÎCCJ cu propunere de luare a măsurii arestului
preventiv pentru 30 de zile. Şi Ovidiu Marian urmează să fie dus la ÎCCJ
cu propunere de luare a măsurii arestului la domiciliu pentru 30 de
zile.
Un nou dosar penal pe numele lui Gabriel Oprea. Jacuzzi şi Audi A8 pentru fostul ministru de Interne
Procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, cere sesizarea
Senatului pentru începerea urmăririi penale față de Gabriel Oprea, în
dosarul în care sunt cercetați foști șefi ai DIPI. Fostul vicepremier şi
ministru de Interne este acuzat că, din banii destinaţi luptei
anticorupţie, şi-a dotat biroul de la minister cu un jacuzzi şi a
achiziţionat o limuzină Audi A8.
„În conformitate cu prevederile legale și constituționale,
procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție a transmis
procurorului general al PÎCCJ referatul cauzei, în vederea sesizării
Senatului, pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale
față de Gabriel Oprea, senator în Parlamentul României, la data faptei
viceprim-ministru pentru securitate națională și ministru al Afacerilor
Interne, în legătură cu săvârșirea unei infracțiuni de abuz în serviciu,
dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos
necuvenit”, se arată într-un comunicat al DNA dat publicităţii miercuri.
Procurorii
precizează că, la 13 iulie 2015, Gabriel Oprea, în calitate de ministru
de Interne și ordonator de credite, cu ajutorul lui Nicolae Gheorghe,
secretar de stat în cadrul Departamentului de Informații și Protecție
Internă, și Gabriel-Nicolae Pavel, șef al Serviciului juridic, a dispus
suplimentarea cu suma de 410.000 lei a fondurilor pentru cheltuieli
operative ale acestei structuri de poliție și a aprobat achiziția unui
autoturism Audi A8 în scopul declarat al asigurării protecției
demnitarilor.
„Acest lucru s-a realizat cu încălcarea prevederilor
legale care limitează achiziționarea autovehiculelor din fondurile
operative ale Ministerului Afacerilor Interne strict la situații legate
de folosirea lor în activități de urmărire penală a infracțiunilor de
corupție. Ca urmare a încălcării atribuțiilor de serviciu, bugetul de
stat a fost prejudiciat cu suma de 410.000 lei. În perioada 21 august —
octombrie 2015, ministrul de Interne a beneficiat de folosința exclusivă
a autoturismului Audi A8, achiziționat în modalitatea de mai sus”,
susțin procurorii.
Cererii transmise i-au fost atașate referatul întocmit de procurorii DNA, precum și copii ale dosarului de urmărire penală.
Fostul şef al DIPI Nicolae Gheorghe este urmărit penal pentru deturnare de fonduri şi complicitate la abuz în serviciu
Procurorii DNA au dispus efectuarea urmăririi penale față de
Nicolae Gheorghe, chestor principal de poliție, la data faptelor șef al
Departamentului de Informații și Protecție Internă (DIPI), cu rang de
secretar de stat, pentru complicitate la abuz în serviciu și două
infracțiuni de deturnare de fonduri.
Potrivit DNA, în sarcina lui Nicolae Gheorghe s-a reținut săvârșirea
infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul a
obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă
continuată, și două fapte de deturnare de fonduri, dintre care una în
formă continuată (11 acte materiale).
În același dosar, sunt urmăriți
penal Gabriel Nicolae Pavel, comisar șef de poliție, la data faptei șef
al Serviciului Juridic DIPI, pentru complicitate la abuz în serviciu,
în formă continuată, Marian Dănuț Iacob, comisar șef, la data faptei șef
al Diviziunii Administrative în DIPI, pentru deturnare de fonduri, în
formă continuată (trei acte materiale), și Nelu Zărnică, chestor
principal de poliție, la data faptei adjunct al șefului DIPI cu rang de
subsecretar de stat, pentru deturnare de fonduri, în formă continuată
(două acte materiale).
DNA precizează că, în vara anului 2015,
Nicolae Gheorghe și Gabriel Pavel, prin întocmirea documentației
aferente, au contribuit la achiziționarea unor bunuri din fondurile
operative ale MAI, fără ca ele să fie folosite la acest tip de
activități. „Acest lucru s-a realizat cu încălcarea prevederilor legale
care limitează achiziționarea bunurilor din fondurile operative, strict
la situații legate de folosirea lor în activități de urmărire penală a
infracțiunilor de corupție. Ca urmare a încălcării atribuțiilor de
serviciu, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 410.000 lei, iar
DIPI a beneficiat de dotarea cu bunurile respective, în valoare de
91.295,73 euro, folosul fiind necuvenit în raport cu destinația legală a
fondurilor operative. În perioada 21 august — octombrie 2015, Nicolae
Gheorghe, în aceeași calitate, a schimbat destinația folosinței
bunurilor respective, achiziționate în modalitatea de mai sus”, se arată
în comunicatul DNA.
Anchetatorii susțin că, în perioada 2014-2015,
Nicolae Gheorghe, în calitate de secretar de stat și ordonator de
credite în DIPI, în mod repetat a aprobat mai multe rapoarte prin care a
fost schimbată destinația sumei de peste 238.000 lei, alocată
instituției pentru fonduri operative, în scopul efectuării unor
cheltuieli de protocol ori pentru înzestrarea instituției, care nu au
fost circumscrise activităților, acțiunilor sau misiunilor cu caracter
informativ-operative.
Anchetatorii au constatat că, în aceeași
manieră, au procedat cu suma totală de aproape 14.500 lei și suspecții
Zărnică și Iacob, în calitate de ordonatori de credite în cadrul DIPI.
Celor patru li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și
acuzațiile.
Procurorii DIICOT au descins la casa de avocatură Ţuca Zbârcea şi Asociaţii, într-un dosar cu produse farmaceutice
Procurorii DIICOT au descins joi pentru percheziţii la o casă de
avocatură, pentru a ridica înscrisuri într-un dosar care vizează
prejudicierea unor firme care făceau comerţ cu produse farmaceutice.
Surse judiciare au declarat pentru Mediafax că percheziţiile au fost făcute la firma de avocatură Ţuca Zbârcea şi Asociaţii.
Procurorii
DIICOT fac cercetări faţă de „un grup infracţional organizat constituit
cu scopul de a prejudicia creditorii a două societăţi comerciale având
ca obiect de activitate comerţul cu produse farmaceutice, prin crearea
intenţionată a stării de insolvenţă iar mai apoi falimentul firmelor,
activele acestora fiind preluate de către o altă societate comercială
controlată de către aceleaşi persoane, prin intermediul unor societăţi
comerciale cu sediul în Olanda şi Cipru”, se arată într-un comunicat dat
publicităţii de DIICOT.
Conform comunicatului, procurorii DIICOT au
făcut o percheziţie la sediul unei case de avocatură „pentru ridicarea
de înscrisuri în baza cărora două dintre respectivele societăţi
comerciale au efectuat în contul acesteia un număr de 17 transferuri
bancare, în vederea stabilirii scopului pentru care au fost efectuate
aceste plăţi”.
În acest caz, a fost începută urmărirea penală „in
rem” pentru comiterea infracţiunilor constituire de grup organizat,
delapidare şi bancrută frauduloasă, din 18 mai 2015. În cele 17
tranzacţii bancare au fost transferaţi aproape 37 de milioane de lei.
La loc comanda! Curtea de Apel Braşov a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a omului de afaceri Ioan Neculaie
Magistrații Curții de Apel Brașov au decis luni arestarea
preventivă a omului de afaceri Ioan Neculaie, patronul FC Braşov şi al
fabricii de autocamioane Roman, infirmând decizia Tribunalului Brașov
din 30 ianuarie, care stabilise cercetarea acestuia sub control
judiciar.Ioan Neculaie a ieșit din sediul Curții de Apel cu cătușe la mâini, fiind urcat în mașină pentru a fi dus în arestul IPJ.
El
fusese reținut pe 28 ianuarie, după ce procurorii brașoveni au făcut
mai multe percheziții la sediile unor firme ale Grupului Prescon SA, la
SC Fotbal Club Brașov SA, patronate de acesta, dar și la locuința sa din
Brașov. El este cercetat pentru evaziune fiscală, fals în înscrisuri
sub semnătură privată, delapidare cu consecințe deosebit de grave și
spălare de bani.
„Din probele administrate până în acest moment al
urmăririi penale, a rezultat că în perioada martie 2013-mai 2015, în
calitate de acționar majoritar la S.C ICIM.S.A Brașov și S.C Fotbal Club
Brașov S.A, s-a asociat cu inculpatul Păunescu Stelian Florin (director
economic în cadrul grupurilor de firme PRESCON SA și ROMAN SA și
președinte al Consiliului de Administrație al SC ICIM S.A Brașov și SC
Fotbal Club S.A Brașov) și suspecta Slăvilă Corina Eugenia (jurist în
cadrul grupului de firme controlate de Neculaie Ioan) cu scopul de a
ajuta S.C Fotbal Club S.A Brașov să stabilească în mod fraudulos un TVA
deductibil în cuantum de 6.969.266,88 lei, prin înregistrarea în
contabilitatea SC Fotbal Club SA Brașov a unei operațiuni nereale,
respectiv a achiziției la data de 24.01.2014 de către aceasta din urmă
societate a unei presupuse investiții de la SC ICIM S.A Brașov constând
într-o bază sportivă situată în municipiul Brașov”, se arată într-un
comunicat de presă al Parchetului din 29 ianuarie.
Valoarea pretinsei
investiții atestată de înscrisurile înregistrate în contabilitatea SC
Fotbal Club S.A Brașov a fost stabilită la suma de 36.007.878, 88de lei
(din care 6.969.266,88 de lei TVA), deși în realitate SC Fotbal Club SA
Brașov nu a dobândit niciun drept concret și niciun bun în urma
respectivei tranzacții, această tranzacție neavând valoare economică. În
urma înregistrării acestor înscrisuri în evidențele SC Fotbal Club SA
Brașov, această societate a compensat până în luna februarie 2015 suma
de 6.969.266,88 lei, reprezentând TVA deductibil aferent pretinsei
investiții rezultată din documente ce atestă operațiuni nereale, mai
arată procurorii.
De asemenea, în calitate de acționar majoritar,
administrator de fapt al SC Fotbal Club SA Brașov și singura persoană cu
drept de semnătură în această firmă, la data de 27.12.2010, inculpatul
Ioan Neculaie a retras fără justificare legală din contul de casă al
acestei societăți, suma de 9.830.000 de lei, iar la data de 30.12.2011
suma de 3.900.000 de lei, iar pentru a da aparență de legalitate acestor
retrageri a înregistrat în evidențele societății antecontractul de
vânzare-cumpărare nr.1648 din 18.05.2012 încheiat între Ioan Neculaie și
SC Fotbal Club Brașov SA prin care primul s-a obligat în schimbul sumei
de 4.156.400 euro să transfere proprietatea asupra a două terenuri din
extravilanul comunei Sânpetru, județul Brașov, pe care acesta le
achiziționase în data de 20.09.2011 cu suma de 871.346,41 lei, bunul
fiind vândut astfel la un preț de peste 20 de ori mai mare față de
prețul de achiziție, se mai precizează în comunicatul de presă.
Master Planul Portului Constanţa, copy-paste de un million de euro. Operatorii portuari îi aduc acuzaţii grave proiectantului IPTANA
Operatorii portuari sunt la cuţite cu conducerea Companiei
Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa din pricina Master
Planului care prevede ca în portul vechi macaralele să fie înlocuite cu
tersase şi vile de vacanţă. La ultima dezbatere pe această temă,
proiectatului IPTANA, cel care a realizat studiile, i s-au adus acuzaţii
grave: raportul de mediu ar conţine date false.
Se încing din nou spiritele în Portul Constanţa. Administraţia
portului nu a reuşit să cadă la pace cu operatorii portuari care vor fi
afectaţi de noile prevederi ale Master Planului. Din contră, comunitatea
portuară şi ecologiştii au adus acuzaţii grave la adresa proiectantului
IPTANA.
“Se face o afirmaţie cum că în unele rapoarte că cele mai
recente date (impactul asupra florei şi faunei marine etc. – n.red.)
sunt furnizate de Institutul de Cercetări Marine. Facem precizarea că
aceste date (menţionate în Master Plan – n.red.) nu au fost furnizate
direct de ICMDM”, a precizat doctor inginer Tania Zaharia, directorul
ştinţific al Instititului de Cercetări Marine Grigore Antipa, în cadrul
dezbaterii publice pe tema Master Planului.
În replică,
reprezentanţii IPTANA au precizat că au utilizat datele pe care le- au
avut la dispoziţie, probabil din 2014, pentru că ICMDM nu a publicat
rapoartele pe 2015. Asta nu este însă singura problemă cu care se
confruntă Master Planul porturilor maritime. “Citind Master Planul,
spune că vom fi relocaţi fără despăgubire. Conform articolului 44 din
Constituţia României este interzis. Deci domnii au reuşit să modifice şi
Constituţia României”, a declarat Sorin Greavu, directorul Romned Port
Operator.
Mai mult decât atât, şase organizaţii ecologiste, printre
care Oceanic Club şi Mare Nostrum, au solicitat în mod official
respingerea documentaţiei aferente Master Planului Port Constanţa pentru
31 de deficienţe descoperite în documentul cu pricina. “Se constată că
la elaborarea Master Planului şi a Raportului de Mediu nu s- a şinut
cont şi de cerinţele HG 1076/2004, anexele 1 şi 2, de recomandările
legislaţiei europene şi de observaţiile făcute de organizaţiile
profesionale şi organizaţiile nonguvernamentale de mediu. În consecinţă,
lucrarea are multe deficienţe, conţine erori, este de o calitate slabă
şi neconformă cu HG 1076/2004, fapt pentru care cerem respingerea
întregii documentaţii aferente Master Planului Port Constanţa”, se arată
în adresa oficială a ONG- urilor de mediu.
Compania Naţională
„Administraţia Porturilor Maritime” SA Constanţa şi Ministerul
Transporturilor în calitate de Autoritate de Management pentru POS-T
2014-2020 au semnat contractul nr.247/03.12.2014 pentru acordarea
finanţării nerambursabile a proiectului „Master Plan al Portului
Constanţa” din fonduri publice. Valoarea totală a contractului de
finanţare este 5.164.676,93 lei iar în luna februarie 2014 autoritatea
contractantă, CNAPMC a semnat contractul de servicii „Asistenţă tehnică
pentru elaborarea unui Master Plan al Portului Constanţa”, cu Asocierea
Asocierea SC Ernst&Young SRL – Inroslackner AG.
Master Planul
Portului Constanţa vizează realizarea unei planificări strategice a
portului pe termen mediu şi lung, în condiţiile asigurării unei
continuităţi a dezvoltări iportuare, cu exploatarea eficientă a
resurselor şi infrastructurii existente, orientate spre necesităţile
reale ale pieţei. Durata de implementare a proiectului a fost de 12 luni
şi cel puţin prin prisma deficienţelor semnalate, se pare că nu a făcut
toţi banii.
Aurel Simionescu, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile în dosarul modernizării Bulevardului Dorobanţilor
Tribunalul Galați a admis joi seară propunerea de arestare
preventivă pentru 30 de zile cerută de procurorii DNA Galați pentru
primarul municipiului Brăila, Aurel Simionescu, și pentru fostul
director economic în Primăria Brăila, Stoica Anghelescu, acum consilier
personal al primarului.
Hotărârea Tribunalului Galați nu este definitivă și poate fi atacată
cu recurs la Curtea de Apel Galați. Inculpații au fost deja duși în
arestul Inspectoratului de Poliție al Județului Galați. Cei doi sunt
acuzați de abuz în serviciu și schimbare, fără respectarea prevederilor
legale, a destinației fondurilor europene.
Potrivit unui comunicat
DNA, în cursul anului 2010, Aurel Simionescu, în calitate de ordonator
principal de credite și responsabil de controlul financiar preventiv,
beneficiind de sprijinul lui Stoica Anghelescu, în calitate de director
executiv al Direcției Finanțelor Publice Locale din cadrul Primăriei
municipiului Brăila, a schimbat, cu intenție, fără respectarea
prevederilor legale, destinația sumei de 2.642.179,91 lei, ce reprezintă
o parte din cei 15.703.464 lei primiți ca primă tranșă de prefinanțare
din fonduri europene, în cadrul proiectului „Modernizare Bulevardul
Dorobanților, municipiul Brăila”. Această sumă de bani a fost folosită
în alte scopuri decât pentru cheltuieli eligibile în cadrul proiectului
respectiv („Învățământ”, „Locuințe, servicii dezvoltare publică” etc.).
De
asemenea, cei doi inculpați au avizat și aprobat documentația de
atribuire a contractului de modernizare a bulevardului către asocierea
de firme care propusese suma de 99.992.906,29 lei pentru executarea
lucrărilor, cauzând prin aceasta vătămarea intereselor legitime ale
ofertantului clasat pe locul al doilea, care a acumulat cel mai mare
punctaj în urma aplicării algoritmului de calcul în evaluarea ofertelor
și care ofertase pentru lucrări suma de 65.648.502,88 lei.
Prin
acțiunile celor doi inculpați a fost produs Primăriei Brăila un
prejudiciu de 39.829.735,31 lei, din care 24.985.162,27 lei reprezentând
finanțare nerambursabilă primită de la Ministerul Dezvoltării în cadrul
Fondului European de Dezvoltare Regională și 14.844.572,66 lei
prejudiciu adus bugetului local al municipiului Brăila.
Nereguli grave la Transelectrica. Fostul director Adrian Băicuşi încheia contracte cu Siemens, companie pentru care lucrase
Compania Națională de Transport a Energiei Electrice
Transelectrica a încheiat, între 2009 și 2013, mai multe contracte care
ridică suspiciuni, iar angajații au beneficiat în aceeași perioadă de
sporuri, indemnizații și alte beneficii în valoare totală de peste 300
milioane de lei, potrivit concluziilor unui raport al Corpului de
Control al premierului. Ce bate la ochi este faptul că directorul de la
acea vreme al Transelectrica, Adrian Băicuşi, încheia pe bandă rulantă
contracte cu Siemens, a cărei filială în România o coordonase anterior.
Având în vedere faptul că unele dintre aspectele constatate indicau
posibilitatea săvârșirii unor infracțiuni, Corpul de Control al
premierului a sesizat organele de urmărire penală.
„Având în vedere
că în urma acțiunii de control au rezultat indicii privind implicarea
reprezentanților Transelectrica în acte și operațiuni care pot întruni
elementele constitutive ale unor posibile fapte de natură penală, Corpul
de control al primului-ministru, ca organ cu atribuții de control, va
sesiza organele de urmărire penală, respectiv Direcția Națională
Anticorupție, urmând ca organul de urmărire penală sau, după caz,
instanța de judecată să hotărască asupra existenței sau inexistenței
infracțiunilor și asupra vinovăției”, se precizează în raport.
Unul
dintre aspectele urmărite în timpul controlului a fost achiziționarea
sistemului informatic DAMAS al Dispecerului Energetic Național. Sistemul
a fost achiziționat la un preț de peste şapte milioane de lei fără TVA
și a fost utilizat începând cu 1 septembrie 2012. În urma controlului
s-a constatat că sistemul DAMAS nu identifică operațiunile de tranzit de
energie electrică și nu permite participanților la piața de energie să
notifice la Dispeceratul Energetic Național operațiunile de tranzit,
deși aceasta era o cerință prevăzută în specificațiile tehnice. În
această situație, participanții la piața de energie electrică din
România trimit în continuare notificări prin e-mail, și nu prin sistemul
DAMAS.
„În concluzie, Transelectrica nu dispune de mijloace proprii
corespunzătoare pentru a verifica realitatea operațiunilor de tranzit de
energie electrică, reprezentanții Dispecerului Electric Național luând
în considerare doar datele declarate de către participanții la piața de
energie electrică”, se arată în raport. Corpul de Control al premierului
a depistat unele nereguli și în ceea ce privește declararea la
Dispecerul Energetic Național a tranzacțiilor transfrontaliere cu
energie electrică, tot ca urmare a unor deficiențe în funcționarea
sistemelor informatice.
De asemenea, în urma unor verificări prin
sondaj s-a constatat că reprezentanții Transelectrica au avut deficiențe
în exercitarea atribuțiilor de serviciu în legătură cu verificarea și
confirmarea tranzacțiilor transfrontaliere cu energie realizate de trei
societăți. În urma nerespectării procedurilor, Transelectrica nu ar fi
facturat celor trei societăți contravaloarea unor servicii prestate,
prejudiciul fiind estimat la peste 2 milioane de lei.
Un alt aspect
menționat în raport este excesul de sporuri, indemnizații, beneficii și
alte avantaje bănești acordate personalului societății în perioada
2009-2013, în baza contractului colectiv de muncă. Este vorba despre 20
de sporuri și indemnizații, la care se adaugă 23 de adaosuri și alte
beneficii, suma totală alocată pentru plata lor în perioada vizată fiind
de aproape 312 milioane de lei.
Posibil conflict de interese în cazul lui Adrian Băicuşi
Raportul menționează și un posibil caz de conflict de interese,
în care s-ar fi aflat Adrian Băicuși, director general al Transelectrica
din ianuarie 2009 până în noiembrie 2010.
„În
perioada în care a deținut funcția de director general al
Transelectrica, Băicuși Adrian a reprezentat compania la încheierea unor
contracte cu societatea Siemens SRL București, societate în cadrul
căreia a ocupat funcția de director general până la data de 30
septembrie 2008”, se menționează în document. Între cele două societăți
au fost încheiate, în perioada respectivă, trei contracte de furnizare
în valoare totală de peste 32 de milioane de euro, precum și un act
adițional care majora un contract cu 735.000 de lei.
Potrivit
raportului Corpului de Control al premierului, semnarea de către Băicuși
a unor contracte cu o societate cu care s-a aflat în raporturi de muncă
înainte de a prelua conducerea Transelectrica poate reprezenta o
situație de conflict de interese.
Ultimul articol
Acordul UE–Mercosur este expresia cea mai concretă a eșecului de guvernare și pare că...
Cristian Popescu Piedone, un actor-cheie în noua ecuație administrativă a Capitalei
