Fifor, un nou atac la Bolojan: „Trebuie să plece!”

Autor

17 aprilie 2026

Social democratul Mihai Fifor a lansat în această dimineață un nou atac la adresa premierului PNL, avertizând că Ilie Bolojan „trebuie să plece”.

Contextul este, într-adevăr, unul încordat, în condițiile în care PSD va decide în câteva zile care este direcția pe care o va urma partidul.

Până să fie anunțate deciziile social democraților, concretizate cel mai probabil într-o demisie în masă a miniștrilor PSD și retragerea sprijinului acordat premierului Ilie Bolojan, Mihai Fifor își continuă „misiunea” de contestatar în mediul online.

Puțin probabil ca Fifor să îi fi spus vreodate față în față premierului PNL ce crede despre modul în care acesta conduce Guvernul României. Cert este însă că, pe Facebook, fostul ministru al Apărării are cuvintele la el.

„Ajunge. Până aici. Bolojan trebuie să plece!
Nu mai putem lăsa România pe mâna unui kamikaze. După experimentul Klaus Iohannis, care ne-a costat 10 ani din viața noastră și a copiilor noștri, nu aveam dreptul să ne mai permitem experimente pe seama viitorului României.

„Miracolul” de la Bihor nu e doar un experiment ratat. Este dovada vie că atât poate produce dreapta din România: niște pigmei zgomotoși vânduți ca voinici pe steroizi, puși pe prăduirea țării în numele „reformei”. Care reformă? Aia în care românii de rând sărăcesc și cei de la masa mare își umflă buzunarele?

Ajunge. Până aici. Haiducia pe rit nou trebuie să se oprească. Acum.
Toate datele arată prăbușirea economiei naționale. Suntem deja într-o criză economică. Suntem deja în recesiune. Ar fi iresponsabil să nu facem nimic pentru a redresa economia.

Un partid responsabil intervine atunci când economia e afectată. Avem nevoie de o schimbare de direcție pentru a redresa economia. Iresponsabili sunt cei care susțin că trebuie să continuăm cu aceeași strategie care a eșuat.

Austeritatea a pus povara pe românii cu venituri mici și medii. Ajustarea fiscală a fost regresivă și a lovit exact în cei mai vulnerabili. Creșterea TVA și a accizelor a împins costul vieții în sus și a împins milioane de români în dificultate. Clasa de mijloc este împinsă spre sărăcie, iar cei care abia reușeau să-și ducă traiul au fost forțați să taie din lucrurile esențiale – hrană, sănătate, viață decentă.

Puterea de cumpărare a salariaților a scăzut dramatic: 8 luni consecutive de scădere; 8,2% depreciere medie; -15% în educație; -14% în administrație; -10% în sănătate. Este cea mai dură scădere a nivelului de trai din ultimii 15 ani.

„Reforma” cu barda a la Bolojan a produs și un alt efect major: explozia inflației. Creșterea TVA, a accizelor și a taxelor a împins inflația de la aproximativ 5% la peste 10% în a doua parte a anului. Asta înseamnă scumpiri accelerate la alimente, energie și servicii — adică exact acolo unde doare cel mai tare.

La rândul lor, pensionarii sunt loviți și mai puternic: Cea mai severă scădere a puterii de cumpărare din ultimii 25 de ani; Peste 500.000 de pensionari împinși suplimentar spre deprivare severă
Pentru sute de mii de oameni, asta înseamnă intrarea în sărăcie severă.

Când economia se prăbușește iar cetățenii sărăcesc, nu mai există stabilitate. Există doar consecințele unui eșec major de guvernare. Iar noi nu mai putem continua așa. Ar fi iresponsabil.
România are nevoie de o schimbare reală de direcție. De un guvern responsabil, care să stabilizeze economia națională, nu să o destabilizeze. De politici care să protejeze oamenii, nu să-i împingă în sărăcie.

A continua în aceeași manieră nu mai este o opțiune. Este o vulnerabilitate pentru România. E datoria noastra să spunem apăsat: AJUNGE. Până aici”, este ultima postare, în stil apoteotic, de pe pagina de Facebook a lui Fifor.

Miniștri Sănătății și Finanțelor, negocieri cu Pfizer pentru convertirea datoriei României

Autor

Ștefana Teodoreanu

17 aprilie 2026

Reprezentanții țării noastre ar vrea o transformare a datoriei pe care România o are către compania Pfizer, rezultată din vaccinurile anti-COVID comandate și neachitate.

Mai precis, se înceracă o convertire în medicamente inovatoare a sumei datorate de România pentru vaccinuri anti-COVID – 600 de milioane de euro, la care se adaugă dobânzi.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat pe Facebook că, împreună cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, au avut, joi, la Washington DC, o primă întâlnire „exploratorie” de negociere cu compania Pfizer. Întâlnirea vine după ce, la începutul acestei luni, la Bruxelles, a fost dată o primă soluție în procesul în care compania producătoare de vaccin anti-Covid solicita ca România va fi trasă la răspundere pentru vaccinurile pe le-ar fi comandat și nu le-a achitat.

„Discuțiile s-au desfășurat într-un ton echilibrat, profesionist, axat pe identificarea unor soluții concrete pentru România. Nu vorbim doar despre o obligație financiară, ci despre responsabilitatea de a transforma această situație într-un beneficiu real pentru pacienți.
Propunerea noastră, formulată în baza mandatului primit de la Guvernul României a fost de continuare a negocierilor pentru convertirea sumei datorate în medicamente inovatoare destinate pacienților oncologici și celor cu boli rare.

Am reiterat importanța sistemului de sănătate și parteneriatul solid pe care România îl are de zeci de ani cu Pfizer, precum și deschiderea pentru dezvoltarea unor colaborări viitoare în domeniul cercetării și dezvoltării farmaceutice. România are nevoie de acces la inovație, iar acest tip de parteneriat poate accelera acest proces.

În perioada următoare, reprezentanții companiei Pfizer vor reveni cu un răspuns privind cadrul tehnic de continuare a discuțiilor și posibilitatea ca această propunere să fie analizată și aprobată la nivelul board-ului de conducere al Pfizer.

Este un proces care nu se încheie astăzi. Dar este un început important. În astfel de momente, responsabilitatea nu este să explicăm trecutul, ci să construim soluții pentru viitor”, atrage atenția ministrul Rogobete.

Studiu privind calitatea aerului în 10 orașe din țară; cei mai mulți locuitori, nemulțumiți

Autor

Ștefana Teodoreanu

17 aprilie 2026

Rețeaua pentru Natura Urbană a publicat, astăzi, rezultatele unui studiu privind calitatea aerului, în cadrul căruia au răspuns întrebărilor românii din 10 orașe.

Conform datelor, Bucureștiul stă cel mai rău: trei din patru locuitori sunt nemulțumiți de calitatea aerului, în vreme ce fruntaș ar fi orașul Cluj-Napoca, unde 48% dintre respondenți s-au declarat mulțumiți de calitatea aerului.

În perioada iunie 2024 – noiembrie 2025, compania Active Research, la comanda Rețelei pentru Natură Urbană (R.N.U.), a realizat un studiu pe locuitori din București și alte 9 orașe din Rețeaua pentru Natura Urbană (Arad, Bistrița, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Oradea, Piatra Neamț, Timișoara și Satu Mare), privind calitatea aerului. Iar rezultatele nu arată foarte bine.

Mai precis, subliniază Rețeaua pentru Natură Urbană, vorbim despre „un nivel consistent de nemulțumire: 57% la nivelul întregii rețele”.

Din ce precizează Rețeaua pentru Natură Urbană, studiul a fost realizat prin metoda drumului aleatoriu (random route) pe un eșantion de 2.180 de respondenți în cele 10 orașe din România, având o marjă de eroare de 2,1% la un interval de încredere de 95%.

Concluzia? În Capitală, trei din patru locuitori sunt nemulțumiți de calitatea aerului. La Iași, procentul ajunge la 63%, iar în Cluj-Napoca este de 48%, sub media națională, probabil și datorită dealurilor (încă) împădurite din jurul orașului.

Întrebări în cadrul studiului au mai fost legate și de locuirea în localitatea de reședință, transportul în comun, traficul auto, de infrastructura rutieră, de numărul locurilor de parcare, accesul la locuri de joacă pentru copii, la zone de sport și relaxare sau de cel la spatii verzi și arii naturale urbane.

Totodată, în cele 10 orașe au mai fost întrebări legate de satisfacția generală față de calitatea spațiilor verzi și a ariilor naturale urbane sau față de preţul chiriilor. Întreg studiu, AICI.

Trei români arestați în Italia; cumpărau bilete ieftine de avion și furau produse din duty-free

Autor

Ștefana Teodoreanu

16 aprilie 2026

Trei români sunt „vedete” în Italia, fiind principalii suspecți într-un dosar de furt, cu o metodă ingenioasă.

Potrivit anchetatorilor, cei trei achiziționau bilete ieftine de avion și, odată trecuți de controlul de securitate, furau din duty-free.

Aproape 5.000 de euro este prejudiciul pe care anchetatorii din Italia bănuiesc că l-au produs trei cetățeni români, cu vârste cuprinse între 30 și 40 de ani, care ar fi sustras parfumuri scumpe din duty-free.

Cei trei au fost prinși în flagrant, ocazie cu care au fost confiscate 32 de cutii de parfum aparținând unor mărci cunoscute precum Bulgari, Armani, Chanel și Givenchy, în valoare totală de aproximativ 4.500 de euro. Totodată, anchetatorii au confiscat și bagajele folosite pentru transportul mărfii și dispozitivele telefonice utilizate de suspecți.

Deși există suspiciunea că cei trei au aplicat metoda de mai multe ori, cert este că au fost prinși după ce polițiștii au corelat datele din listele de pasageri și au verificat acțiunea prin intermediul imaginilor de supraveghere, reușind astfel să îi identifice.

Conform pisatoday.it, cu ocazia reconstituirii s-a stabilit că românii cumpărau bilete de avion promoționale exclusiv în scopul de a accesa zona de plecări a aeroportului. Imediat după controlul bagajelor, intrau în magazinul de parfumuri pentru a fura produsele expuse, ascunzându-le în bagajele de mână, apoi părăseau aeroportul fără a se îmbarca.

Aceeași sursă relatează că poliția financiară, monitorizând mișcările celor trei persoane în sala de plecări, a observat o împărțire clară a rolurilor între cei care au luat fizic parfumurile și cei care au acționat ca paznici. Așa că, imediat ce persoanele au ieșit din magazinul duty-free, ofițerii au intervenit, reținându-le și găsind bunurile furate în timpul unui control al bagajelor.

Cele trei persoane au fost arestate și, prin ordinul magistratului de serviciu de la Parchetul de pe lângă Tribunalul din Pisa, au fost trimise la un proces sumar.

Șefa CCR, despre anularea alegerilor din 2024: „Sunt trei motive extrem de solide, ancorate în textul Constituției noastre”

Autor

Ștefana Teodoreanu

16 aprilie 2026

Judecătoarea Simina Tănăsescu, președinta Curții Constituționale a României (CCR) a explicat ieri, într-un interviu acordat TVR Info, de ce anume au fost anulate alegerile prezidențiale în 2024.

În principal, a explicat aceasta, a fost vorba despre „trei motive extrem de solide, ancorate în textul Constituției noastre”. Și, dacă este să analizăm explicațiile, cel mai probabil „turul doi înapoi” nu va mai fi posibil niciodată.

Faptul că, în decembrie 2024, alegerile prezidențiale au fost anulate, în urma unei decizii CRR, a stârnit aproape o revoltă, iar unii dintre români au rămas și acum cu o solicitare pe buze: „Turul doi înapoi”.

Decizia CCR a fost cu atât mai aspru criticată cu cât, cu doar câteva zile înainte, aceeași instanță considerase că modul de derulare al alegerilor, până la acel moment, fusese legal și valabil. Și, vizavi de toate aceste critici, judecătoarea Simina Tănăsescu a avut explicații.

O dată, șefa CCR a punctat asupra faptului că decizia sa și a colegilor a fost bazată pe argumente solide, pe dovezi care apăruse ulterior primei hotărâri.

„Într-o primă fază, Curtea Constituțională a validat primul tur al alegerilor. Iar asta cred că s-a întâmplat într-o zi de luni. Anularea întregului proces electoral, nu doar al primului tur, ci în întregime tot procesul, asta înseamnă, inclusiv de la faza, nu doar campaniei electorale, ci de la faza depunerii candidaturilor, s-a produs într-o zi de vineri.

(…) motivele pentru care Curtea a ajuns la acea concluzie sunt publicate în Monitor și ele țin de încălcarea drepturilor electorale ale alegătorilor, încălcarea drepturilor candidatilor de a fi aleși și nerespectarea flagrantă a regulilor referitoare la finanțarea campaniei electorale. Sunt trei motive extrem de solide, ancorate în textul Constituției noastre. (…) Și sunt motive care, pe de-o parte, au fost detaliate într-o hotărâre, care a trecut destul de multe teste juridice până acum, și testul Comisiei de la Veneția, și testul Comisiei Europene (…).

Unele candidaturi nu au ajuns deloc la nivelul Curții. Deci, din start, unele lucruri nu le știam. În al doilea rând, chestiuni legate de campania electorală și de finanțare au făcut obiectul analizei la finalul procedurii, când trebuie să validăm ansamblul alegerilor.
(…)

Împreună cu o țară întreagă, și noi am luat la cunoștință de documente desecretizate, și am avut nevoie de un timp de procesare a informațiilor din acele documente desecretizate, care au fost desecretizate pentru prima dată, după Decembrie 1989, într-o mișcare fără precedent, cred că pentru toată lumea. (…)

N-a fost o decizie ușoară, n-a fost una pe care să ne-o dorim, n-a fost ceva la care să ne fi gândit vreodată că am putea să ne confruntăm cu așa ceva. Însă a fost o decizie asumată, o decizie calmă, calmă în sensul redactării unor argumente.

Informații pe care nu le-am avut, dar nu le-a avut nimeni, înainte de ca ele să fi fost desecretizate, au necesitat un timp de înțelegere și de gândire asupra argumentelor, și de altfel o decantare ()…). (…) când documente desecretizate arată faptul că e posibil ca într-o campanie electorală să ai un salt spectaculos de popularitate, cu cheltuieli absolut inexistente sau cel puțin declarate a fi zero, asta e o informație pe care nu o aveam anterior și pe care a trebuit să o analizăm din perspectivă, încă odată, din perspectivă constituțională. Alte tipuri de informații nu au relevanță juridică și atunci acelea nu aveau cum să ne influențeze”, a declarat judecătoarea pentru sursa citată.

Jocuri de culise politice; pleacă sau nu Bolojan din fruntea Guvernului?

Autor

Ștefana Teodoreanu

16 aprilie 2026

Zile de „foc” în politica românească, pe tema debarcării premierului Ilie Bolojan.

PSD nu mai pleacă de la guvernare, însă semnalele sunt tot mai clare că social democrații vor da un vot de blam premierului PNL, iar în Parlament se pregătește și o moțiune de cenzură împotriva acestuia.

Pe 20 aprilie, social democrații sunt chemați să participe la referendumul intern pentru a răspunde la întrebarea: „Îl mai susține partidul pe Ilie Bolojan ca premier sau nu?”.

Așa că ieri, președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan au avut o întâlnire la Palatul Cotroceni, iar astăzi șeful statului urmează să se întâlnească cu președintele PSD, Sorin Grindeanu.

Aceasta în condițiile în care liderul PSD a tras un semnal de alarmă asupra unei deteriorări accentuate a indicatorilor economici și a solicitat o „resetare urgentă” a politicilor guvernamentale.

Pe de altă parte, PNL pare că nu s-ar dezice de liderul lor. Ieri, Silviu Feroiu, membru al PNL București și consilier municipal, a transmis pe Facebook un mesaj din care reiese că Ilie Bolojan are în continuare susținerea colegilor și că nu are în intenție să facă vreun pas în spate.

„O surpriză extraordinară pe care am avut-o la sediul Partidului Național Liberal București: premierul Bolojan a venit într-o vizită neanunțată. Discuțiile au fost deschise și directe. Majoritatea dintre noi i-am transmis clar că nu ne dorim să își dea demisia – iar răspunsul lui a fost la fel de ferm: nu o va face.

Întrebat cum reușește să reziste în fața valului de critici, inclusiv din partea unor colegi din guvern, a răspuns simplu și memorabil: „Când te înjură unii, e ca o binecuvântare”.
Un mesaj care spune multe despre determinare. Un lucru este sigur: reformele vor continua, pe toate palierele”, se arată în postarea de pe Facebook.

Între timp, Ninel Peia, reprezentantul grupului PACE din Parlament, a anunțat că pregătește o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan – „Progresismul ucide România – Guvernul Bolojan a adus foamea și frigul în casele românilor!”, cu 10 puncte. Însă, cum AUR a anunțat că nu semnează și nu inițiază nicio moțiune de cenzură, speranțele ar fi ca moțiunea să strângă semnăturile necesare prin pixul social democraților.

Pământul se scufundă sub România. Nimeni nu măsoară cât

Autor

Sorin PREDA

15 aprilie 2026

Instalatie de prelucrare petrol Maksym Kaharlytskyi Unsplash; — Instalatie de prelucrare petrol Maksym Kaharlytskyi Unsplash

În provincia olandeză Groningen, 60 de ani de extracție de gaze au produs peste 2.000 de cutremure și o coborâre a solului de până la 46 de centimetri. La Ravenna, în Italia, pomparea apei subterane și exploatarea zăcămintelor de gaz au scufundat centrul istoric cu peste 1,5 metri într-un secol. Ambele cazuri au generat miliarde de euro în daune, litigii internaționale, anchete parlamentare și programe de monitorizare prin satelit.

România extrage hidrocarburi de 167 de ani. A forat peste 23.300 de sonde. A scos din subsol o cantitate estimată la 1,8–2 miliarde de barili de țiței și zeci de miliarde de metri cubi de gaze. Și nu a publicat niciun studiu dedicat subsidenței provocate de această extracție.

Aceasta nu este o problemă tehnică marginală. Este o omisiune instituțională cu potențiale consecințe asupra a milioane de oameni, asupra infrastructurii și asupra unor decizii strategice — inclusiv stocarea geologică de CO₂ — care depind de cunoașterea exactă a ceea ce s-a întâmplat cu subsolul în ultimele două secole.

Ce este subsidența și de ce contează

Subsidența este coborârea treptată a suprafeței terestre. Când se extrage petrol, gaz sau apă din formațiuni subterane, presiunea din rezervor scade. Roca poroasă se compactează. Suprafața cedează — milimetri, centimetri, uneori zeci de centimetri pe an. Procesul este lent, difuz, aproape imperceptibil la scara umană. Dar cumulativ, pe decenii, efectele sunt devastatoare: fisuri în clădiri, rupturi de conducte, modificarea cursurilor de apă, vulnerabilitate crescută la inundații.

Tehnologia de detecție există și funcționează. InSAR (Interferometric Synthetic Aperture Radar) folosește imagini radar satelitare pentru a detecta deplasări ale suprafeței terestre cu precizie milimetrică. Datele Sentinel-1 ale Agenției Spațiale Europene sunt gratuite și acoperă România integral din 2014. Serviciul European de Monitorizare a Mișcărilor Terestre (EGMS) oferă hărți de deformare accesibile oricui. România dispune de cadre universitare care au lucrat cu aceste instrumente — studii InSAR au fost realizate pe zone seismice și pe alunecări de teren.

Dar nicio instituție românească nu a comisionat sau publicat un studiu InSAR axat pe subsidența legată de extracția de hidrocarburi.

Radiografia extracției: 167 de ani, patru zone critice

România a fost, literal, pionierul mondial al industriei petroliere. Prima producție înregistrată de țiței datează din 1857, la Lucăcești, județul Bacău — mai devreme decât oriunde altundeva pe planetă. Prima rafinărie industrială din lume a fost construită în 1856, de frații Mehedinteanu. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, România era cel mai mare producător european de petrol, după URSS.

Vârful producției a fost atins în 1976, cu 312.713 barili/zi (circa 14,7 milioane tone/an). De atunci, declinul a fost constant. În 2024, producția a coborât la 62.972 barili/zi — o scădere continuă de 11 ani consecutivi, conform Energy Information Administration (EIA). Media istorică pe perioada 1960–2019 a fost de 183.310 barili/zi.

La gaze, România deține a doua rezervă din Uniunea Europeană. 75% din resursele de gaze naturale se concentrează în Transilvania, în special în județele Mureș și Sibiu. Cel mai mare câmp de gaze — Deleni, descoperit în 1912 — are rezerve dovedite de 85 de miliarde de metri cubi. Urmează Filitelnic (40 mld mc), Roman-Secuieni (24 mld mc), Voitinel (11,8 mld mc), Ghercești (11 mld mc) și Sărmășel (10 mld mc).

Producția anuală de gaz a fost de circa 11 miliarde mc în 2009, acoperind aproximativ 85% din consumul intern. Romgaz și OMV Petrom împart piața producției.

Patru zone geografice concentrează cel mai mare risc de subsidență:

1. Valea Prahovei (Ploiești, Câmpina, Moreni, Boldești, Runcu-Busteni). Leagănul industriei petroliere. Extracție continuă din 1857. OMV Petrom operează cele mai mari 10 câmpuri de țiței din țară, majoritatea în această zonă. La Moreni, sondele funcționează din 1901. Infrastructura urbană suprapusă peste câmpurile de extracție — orașe construite literal pe un subsol golit de 167 de ani.

2. Transilvania (câmpurile de gaz). Zăcămintele Deleni, Filitelnic, Sărmășel — exploatate de peste un secol, unele din 1909 (Sărmășel, prima producție de gaz metan din România). Volume cumulative de extracție greu de estimat, din cauza clasificării ca „secret de serviciu” de către ANRM. Formațiunile geologice sunt exact tipul de substrat poros în care compactarea post-extracție este previzibilă fizic.

3. Câmpia de Vest (Suplacu de Barcău). Cel mai mare câmp petrolier din România, cu producție anuală de peste 2 milioane de barili, circa 10% din întreaga producție Petrom. Extracție susținută de decenii, cu recuperare asistată (EOR).

4. Platforma continentală a Mării Negre. Platforme operaționale din 1987. Proiecte noi în desfășurare (Neptun Deep). Subsidența offshore este mai greu de monitorizat dar are impact asupra stabilității infrastructurii submarine și a fundului marin.

Ce știe ANRM? Ce nu spune

Agenția Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG, fostul ANRM) administrează acordurile petroliere ale statului. Prin lege, deține informații detaliate despre fiecare concesiune: volume extrase, presiuni de rezervor, parametri geologici.

Dar volumele de producție anuală pe câmp sunt clasificate drept „secret de serviciu”. Această clasificare împiedică orice evaluare independentă a riscului de subsidență. Nu poți calcula compactarea unui rezervor dacă nu cunoști cât s-a extras din el.

Pe site-ul ANRMPSG nu există niciun raport de subsidență. Nicio referire la monitorizarea deformărilor terestre în zonele de extracție. Nicio mențiune a termenului „InSAR” sau a oricărei metodologii geodezice aplicate în context petrolier.

O singură publicație academică românească — un studiu pe zone seismice, nu pe extracție — menționează subsidența în zona Siret ca fiind parțial atribuibilă compactării diferențiale produsă de extracția de gaz și petrol. Autorii notează valori localizate de subsidență ridicată asociate interacțiunii umane cu subsolul. Dar studiul nu a fost extins, nu a generat politici publice și nu a produs un inventar al zonelor afectate.

Lecția Groningen: 60 de ani de ignoranță deliberată

Ce se întâmplă când un stat alege să nu monitorizeze efectele extracției? Olanda oferă răspunsul.

Zăcământul Groningen — cel mai mare câmp de gaze din Europa, cu 2.740 mld mc de gaz recuperabil — a fost exploatat din 1963 de NAM (joint venture Shell-ExxonMobil). Încă din 1963, inginerul Willem Meiborg a avertizat public despre riscul de subsidență, estimând o coborâre de până la un metru. NAM a negat avertismentele public, dar intern a comandat un studiu care a confirmat un risc de subsidență de până la 1,5 metri. Studiul nu a fost publicat. Provinciei Groningen i s-au transmis datele, dar fără caracter public.

De la prima înregistrare seismică în 1991 (2.4 pe Richter), s-au produs peste 2.000 de cutremure asociate extracției. Subsidența maximă a atins 37 cm în 2018 și se estimează că va ajunge la 46 cm până în 2080. Peste 28.000 de clădiri au suferit daune structurale. 410.000 de locuitori trăiesc pe coduri poștale cu avarii recunoscute oficial. Ancheta parlamentară din 2023 a concluzionat că interesele populației din Groningen au fost „structural ignorate” timp de decenii.

Costul? NAM și statul olandez au extras echivalentul a circa 428 miliarde de euro din gaz. Despăgubirile, consolidările clădirilor și litigiile au generat facturi de miliarde. La finalul lui 2025, Shell a lansat un arbitraj internațional împotriva statului olandez pentru miliarde de euro despăgubiri legate de închiderea câmpului.

Lecția Ravenna: subsidența care nu se oprește

La Ravenna, în Câmpia Padului, subsidența naturală de câțiva milimetri pe an a explodat după al Doilea Război Mondial, odată cu industrializarea. Pomparea apei subterane și exploatarea zăcămintelor de gaz onshore și offshore au accelerat procesul la rate de până la 110 mm/an. Centrul istoric al orașului a coborât cu peste 1,5 metri într-un secol.

Consecințele: creșterea frecvenței inundațiilor, eroziune costieră accelerată, deteriorarea patrimoniului cultural (Ravenna este sit UNESCO), daune la infrastructura urbană. Studii InSAR pe termen lung — Bologna, Ferrara, Ravenna — au cartografiat deformările și au corelat subsidența cu exploatarea subterană.

Diferența față de România? Italia măsoară. România nu.

Ce nu se vede: stocarea geologică de CO₂

Ironia supremă: România pregătește acum utilizarea rezervoarelor epuizate de hidrocarburi pentru stocarea geologică a dioxidului de carbon. Bazinul Transilvan oferă o capacitate estimată de 2,3 Gt CO₂ doar în câmpurile de gaz epuizate. Platforma Moesică, Bazinul Getic și Marea Neagră adaugă potențial suplimentar. România a fost menționată explicit de Comisia Europeană printre țările care planifică stocarea CO₂ în câmpuri de hidrocarburi epuizate.

Proiectul Holcim CCS de la Câmpulung a fost selectat pentru finanțare din Innovation Fund. Proiectul CTS evaluează transport și stocare offshore în Marea Neagră, conectând clusterele de emisii de la Călărași și Constanța cu structuri geologice offshore.

Dar stocarea CO₂ presupune injectarea de gaz sub presiune în formațiuni care au fost deja supuse la decenii de depresionare. Dacă nu cunoști starea actuală a rezervorului — gradul de compactare, integritatea caprockului, statusul fracturilor — injectezi în necunoscut. Studiile din alte țări arată că rezervoarele epuizate au risc crescut de scurgere tocmai prin puțurile vechi. România are peste 23.300 de foraje istorice, multe din era comunistă, cu documentație incompletă.

A planifica stocarea CO₂ fără un inventar complet al subsidenței înseamnă a construi siguranța pe o fundație pe care nimeni nu a verificat-o.

Întrebările care rămân fără răspuns

1. Care este subsidența cumulativă în Valea Prahovei, în bazinul transilvănean al gazelor și la Suplacu de Barcău?

2. Există studii InSAR clasificate, comandate de ANRMPSG sau de operatorii de concesiune, pe care publicul nu le cunoaște — la fel cum s-a întâmplat la Groningen?

3. În baza căror evaluări de integritate geologică se planifică stocarea CO₂ în rezervoare unde nu s-a măsurat public nici măcar coborârea suprafeței?

4. De ce clasificarea volumelor de extracție pe câmp ca „secret de serviciu” este menținută, când aceasta împiedică orice evaluare independentă a riscului geologic?

5. Ce evaluare de risc a fost realizată pentru cele peste 23.300 de puțuri istorice, în contextul proiectelor CCS?

România nu este Olanda și nu este Italia. Dar fizica subsolului funcționează identic. Când extragi miliarde de barili de petrol și sute de miliarde de metri cubi de gaz dintr-un teritoriu, solul cedează. Întrebarea nu este dacă, ci cât. Iar răspunsul la „cât” nu există în nicio bază de date publică românească.

Într-o Europă care monitorizează fiecare milimetru de deformare satelitară, România rămâne pata oarbă a continentului.

Fost viceprimar al Aradului, condamnat pentru fraudarea fondurilor europene

Autor

Ștefana Teodoreanu

15 aprilie 2026

Ilie Cheșa, fost viceprimar PSD din Arad, s-a ales cu o pedeapsă cu suspendare pentru fraudarea fondurilor europene, după ce a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorii Parchetului European (EPPO) din Timișoara.

Cazul fostului viceprimar are legătură cu o anchetă privind fraudă și fals de subvenții care implică granturi UE Start-Up.

„Admite acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat între Parchetul European – Biroul Teritorial Timişoara și inculpatul Cheşa Ilie. Dispune condamnarea inculpatului CHEȘA ILIE, la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat reținerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, comisă în formă în continuată (3 acte materiale).

Dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, pe un termen de supraveghere de 3 ani, calculat de la data rămânerii definitive a hotărârii de admitere a prezentului accord de recunoaștere a vinovăției. Pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul Cheșa Ilie va presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul D.G.A.S.P.C. Arad și Centrelor de plasament din subordinea acesteia sau în cadrul Centrului pentru Îngrijirea Persoanelor Vârstnice Arad, pe o perioadă de 60 de zile.

Lasă nesoluționată acțiunea civilă exercitată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Menține măsurile asiguratorii dispuse prin ordonanța de instituire a sechestrului din data de 06.10.2025. Pentru restabilirea situației anterioare, dispune anularea tuturor celor 114 înscrisuri falsificate, aflate la dosar, folosite pentru săvârșirea infracțiunii.

Dispune obligarea inculpatului Cheşa Ilie la plata sumei de 2000 lei, reprezentând cheltuieli judiciare față de stat în faza de urmărire penală (1.000 lei), precum şi în faza de judecată (1.000 lei). Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare”, se arată în soluția pronunțată la Tribunalul Timiș.

Pe lângă cele de mai sus, ca pedeapsă complementară, lui Cheșa i-au fost interzise pentru doi ani drepturile de a fi ales în autorităţi publice şi de a ocupa funcţii ce implică exerciţiul autorităţii de stat.

Iar la Tribunalul Timiș nu a fost trimis doar acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat cu fostul viceprimar, și cu alte două persoane și trei societăți comerciale, prejudiciul reținut de Parchetul European fiind estimat la aproximativ 120.000 de euro.

Este vorba despre societăți pe care Cheșa le-ar fi controlat, în vreme ce persoanele fizice sunt soția fostului viceprimar – Rusalina Paulina Cheșa, și asociatul acestuia – Ciprian Vlad Sârb.

„Între 2018 și 2022, un antreprenor din Arad, fost viceprimar al municipiului, a condus trei companii care au beneficiat de proiecte Start-Up finanțate de UE. Împreună cu alte două persoane, a depus documente false la autoritatea de management în vederea obținerii sau reținerii granturilor. Documentația falsificată a vizat finalizarea etapei de pregătire practică necesară în cadrul proiectelor, crearea și menținerea a două locuri de muncă pentru fiecare beneficiar, precum și dovada generării a cel puțin treizeci la sută din veniturile aferente primei tranșe a grantului.

Dovezile indică faptul că companiile nu au îndeplinit aceste condiții. Cu toate acestea, documentația a fost depusă pe numele lor, permițându-le să primească sau să păstreze fondurile UE. Doi asociați au fost implicați în administrarea a două dintre companii și au participat la depunerea declarațiilor false.

Cei trei inculpați au recunoscut faptele. În temeiul acordurilor de recunoaștere a vinovăției, inculpatul principal a primit o pedeapsă privativă de libertate de doi ani, cu suspendare sub supraveghere pe un termen de încercare de trei ani. Cei doi asociați au primit pedepse cu suspendare de un an și cinci luni, respectiv un an și șase luni, fiecare cu un termen de încercare de trei ani.

În cazul în care cele trei companii sunt condamnate, instanța poate dispune celor trei companii implicate o amendă de aproximativ 3000 de euro (15 000 de lei) fiecare și li se va interzice participarea la procedurile de achiziții publice pe o perioadă de trei ani”, transmiteau, în decembrie 2025, procurorii din cadrul Parchetului European.

Anterior, Cheşa își dăduse demisia din funcţia de viceprimar – în octombrie 2025, iar apoi a fost înlocuit şi de la conducerea Organizației Municipale a PSD Arad.

Ce se întâmplă cu UDMR după ce formațiunea a susținut candidatul pierzător al alegerilor din Ungaria

Autor

Ștefana Teodoreanu

15 aprilie 2026

UDMR, în principal prin liderul formațiunii, Kelemen Hunor, a fost un susținător înfocat, pe față, al lui Viktor Orban în alegerile pe care acesta din urmă tocmai ce le-a pierdut în Ungaria.

Și, într-adevăr, alăturarea i-a făcut pe maghiarii din România să îl aleagă majoritar pe ex-premierul Orban, așa că acum întrebarea ar fi cât sprijin va mai avea UDMR de la noul premier Peter Magyar.

„Când i-am chemat, au venit. Când au sunat, eram acolo. Suntem unguri fără frontiere, deci suntem responsabili unii de alții!”, transmitea pe 9 aprilie Kelemen Hunor pe Facebook, postării fiindu-i alăturate inclusiv o fotografie împreună cu Viktor Orban, de acum fost premier al Ungariei.

Numai că, între timp, polul de putere din Ungaria s-a schimbat, odată cu câștigarea alegerilor de către Peter Magyar. Pe 13 aprilie, deja Kelemen Hunor comunica faptul că vorbise cu proaspătul câștigător al alegerilor din Ungaria, iar Peter Magyar îi solicitase o întâlnire.

Aceasta în condițiile în care, până acum, susținerea UDMR pentru Orban a fost răsplătită cu fonduri și investiții în județele din Ținutul Secuiesc. Acum, întrebarea este dacă noul premier va trece peste „trădarea” fraților săi din România și va continua să ajute populația maghiară de aici.

„Mulțumim guvernului condus de Viktor Orbán pentru implementarea politicii naționale din ultimii 16 ani. (…) Știu că rezultatul alegerilor a provocat dezamăgire și incertitudine în mulți. Acum aș vrea să vorbesc și eu cu ei. Se întâmplă ca rezultatul să nu fie cel la care spera marea majoritate a maghiarilor din Transilvania.

Trebuie să acceptăm și să respectăm decizia majorității. Face parte din libertate. Respectăm voința alegătorilor și avem încredere că noua majoritate va aborda fiecare comunitate maghiară cu responsabilitate și respect.

Pentru cei care sunt dezamăgiți acum, am un mesaj: ne putem baza pe viitor. Indiferent cine guvernează Budapesta sau Bucureștiul, sarcina noastră este aceeași: să protejăm drepturile comunității noastre și să construim viitorul comunităților noastre în țara natală.

Nu ar trebui să ne întoarcem unul împotriva celuilalt acum, ar trebui să avem grijă unul de celălalt și mai mult. Să păstrăm unitatea care ne-a ținut până acum, și pe asta ne putem construi viitorul”, mai scria Kelemen Hunor într-o ultimă postare.

Și mai recent, ieri, Kelemen Hunor a făcut o declarație pe holurile Parlamentului, referitor la ceea ce poate urma pentru maghiarii din România:

„Am avut o discuție scurtă cu Peter Magyar și m-a rugat când pot să ajung la Budapesta, să avem o discuție față în față. Și i-am spus că săptămâna viitoare o să ajung, nu am stabilit ziua și ora.

Deocamdată nu avem un program de guvernare, există doar intenții, doar declarații. Trebuie să așteptăm programul de guvernare și direcția care va fi stabilită de către noul premier.

Dar din declarațiile lui Magyar Peter și din discuția mea de aseară, nu cred că vor fi schimbări importante, cel puțin în ceea ce privește principiile. În ceea ce privește sprijinul financiar, acolo s-ar putea…”, a spus acesta.

Muzeul de Istorie a României, declarație în procesul celor care au sustras Coiful de la Coțofenești

Autor

Ștefana Teodoreanu

15 aprilie 2026

În Țările de Jos a început judecata autorilor furtului de la Drents Museum, de unde au fost sustrase obiectele de patrimoniu din categoria „Tezaur”.

Procesul celor trei bărbați acuzați că au furat Coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice de aur a avut ieri un prim termen, ocazie cu care inclusiv Muzeul Național de Istorie a României a avut o intervenție.

„Un atac violent asupra unor capodopere arheologice”, este calificată fapta celor trei bărbați care, în ianuarie anul trecut, folosindu-se de explozibil, au reușit să pătrundă în Muzeul Drents din Olanda și să plece cu Coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice de aur, parte a expoziției „Dacia! Regatul aurului și argintului”.

Furtul a declanșat o amplă operațiune de căutare. Deși cei trei hoți au fost arestați după câteva zile, locul unde se aflau obiectele de patrimoniu a rămas mult timp necunoscut. Abia la începutul lunii aprilie autoritățile olandeze au anunțat că au găsit coiful și două dintre cele trei brățări, pe care le-au prezentat în cadrul unei conferințe de presă, la muzeu. Însă în continuare, locul în care se află a treia brățară de aur rămâne necunoscut.

Cei trei autori – Jan B. (21 de ani), Douglas Chesley W. (37 de ani) și Bernhard Z. (35 de ani), sunt urmăriți penal pentru furt și distrugerea bunurilor muzeului, în condițiile în care autoritățile au încheiat un acord cu doi dintre aceștia, iar al treilea a negat orice implicare în această spargere.

„Instanța are în față, așadar, nu doar un dosar penal privind sustragerea unor bunuri, ci consecințele unei fapte care a tulburat profund o societate și a slăbit, fie și temporar, încrederea dintre comunități care ar trebui să se sprijine reciproc”, a atras atenția Muzeul Național de Istorie a României, într-o declarație înaintată instanței și care a fost făcută publică ieri de instituție:

„Onorată instanță,
În noaptea de 24 spre 25 ianuarie 2025 nu a avut loc doar o spargere cu explozivi într-un muzeu. A avut loc un atac violent asupra unor capodopere arheologice: Coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice regale din aur, expuse în cadrul unei colaborări muzeale internaționale. Aceste piese nu sunt simple bunuri materiale. Ele sunt bunuri de patrimoniu de importanță excepțională, clasate în Tezaur, iar valoarea lor documentară, artistică și simbolică depășește frontierele unui singur stat. Ele aparțin memoriei culturale a României, dar și patrimoniului cultural al umanității.

Pentru societatea românească, trauma a fost profundă. Coiful de la Coțofenești nu este cunoscut doar de specialiști. Pentru generații întregi, el a devenit o imagine a originilor istorice, un reper al continuității și al demnității culturale. De aceea, dispariția sa nu a fost percepută ca pierderea unui obiect, ci ca o rană adusă memoriei colective. Pentru milioane de cetățeni români, vestea furtului a produs șoc, revoltă, umilință și sentimentul că o parte din trecutul lor a fost smulsă cu violență din spațiul public și expusă riscului de a fi distrusă pentru totdeauna.

Pentru Muzeul Național de Istorie a României, prejudiciul este profesional, moral și uman. Aceste piese au fost păstrate, cercetate, restaurate, protejate și transmise mai departe prin munca unor generații de muzeografi, arheologi, conservatori și istorici. În spatele fiecărui obiect se află zeci de ani de răspundere publică, de muncă științifică și de efort instituțional. Atunci când asemenea piese sunt furate prin violență, nu este afectat doar materialul din care sunt făcute, ci este lovită însăși misiunea unei instituții publice chemate să apere patrimoniul comun.

Consecințele au depășit cu mult zidurile muzeului. Acest furt a afectat grav încrederea pe care se întemeiază cooperarea culturală între instituțiile europene și nu numai. Expozițiile internaționale există pentru a apropia popoare, pentru a crea respect reciproc și pentru a face patrimoniul accesibil publicului larg. În locul acestui scop, fapta de față a generat teamă, suspiciune și tensiune publică imensă. A pus sub presiune relațiile culturale dintre instituții, a afectat încrederea necesară viitoarelor împrumuturi muzeale și a produs o undă de șoc în întreaga lume a patrimoniului.

Efectele sociale au fost, de asemenea, grave. În spațiul public, acest eveniment dramatic a alimentat furia, neîncrederea și discursuri ostile față de personalul MNIR și față de însăși ideea generoasă a schimburilor culturale internaționale. Furtul a fost perceput ca o umilință națională și a fost exploatat pentru a amplifica tensiuni, frustrări și reflexe de respingere, sentimente anti-europene.

Instanța are în față, așadar, nu doar un dosar penal privind sustragerea unor bunuri, ci consecințele unei fapte care a tulburat profund o societate și a slăbit, fie și temporar, încrederea dintre comunități care ar trebui să se sprijine reciproc. MNIR își exprimă încrederea că autoritățile române vor susține în continuare atât eforturile de recuperare cât și pe cele privind atenuarea efectelor acestei calamități de sorginte umană, și vor face la momentul potrivit, demersurile cuvenite, în acord cu directivele europene și legislația națională aplicabile în astfel de cazuri.

Gravitatea excepțională a faptelor rezultă și din natura obiectelor vizate. În cazul patrimoniului arheologic de acest rang, prejudiciul nu poate fi măsurat doar în valoare de piață și nici reparat integral prin simpla recuperare materială. Asemenea obiecte nu pot fi înlocuite! Ele poartă în sine informație istorică irepetabilă, semnificație identitară și o valoare simbolică pe care nicio sumă de bani nu o poate reconstitui. Când astfel de bunuri dispar, fie și temporar, întreaga comunitate este lipsită de acces la o parte din propria memorie.

De aceea, vă rugăm să apreciați aceste fapte nu ca pe o infracțiune patrimonială obișnuită, ci ca pe un atac de o gravitate excepțională împotriva patrimoniului cultural, a încrederii publice și a demnității unui popor. Când este atacat sălbatic un asemenea tezaur, nu este rănită doar România. Este rănită memoria europeană și este afectată însăși ideea că marile creații ale trecutului trebuie păstrate și transmise intacte generațiilor viitoare. Pentru toate aceste motive, Muzeul Național de Istorie a României are credința că veți judeca cu toată fermitatea cerută de gravitatea faptelor și a consecințelor generate de ele”, se arată într-o postare pe Facebook.

Parchetul European, investigație privind microbuzele școlare cumpărate în România

Autor

Ștefana Teodoreanu

14 aprilie 2026

Microbuzele școlare cumpărate de autoritățile publice locale sau județene la supra-preț ar face obiectul unei anchete a Parchetului European.

Informația a fost făcută publică de ministrul Investițiilor Europene, Dragoș Pîslaru, care de altfel anunțase, în urmă cu câteva luni, că va sesiza organele competente.

„Am primit, din partea Parchetului European, confirmarea oficială că a început investigația în cazul achiziției microbuzelor electrice școlare prin PNRR, pe baza sesizării pe care am făcut-o.

Sper ca ancheta să se desfășoare cât mai rapid și, dacă se dovedește că legea a fost încălcată, toți vinovații să plătească”, a scris ministrul Pîslaru pe Facebook.

De altfel, în decembrie, același Pîslaru arăta că a decis să sesizeze pe subiectul achiziției microbuzelor electrice pentru elevi, după ce, în vară, apăruseră informații conform cărora acestea fuseseră cumpărate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, la preț dublu.

Inițial, ministrul anunțase că va trimite Corpul de Control al ministrului pentru a verifica modul în care s-a realizat achiziţia de microbuze şcolare electrice prin PNRR, după apariţia unor informaţii că în unele judeţe aceasta s-ar fi făcut la supra-preț. La acel moment, urmau a fi verificate procedurile, preţurile plătite, criteriile tehnice şi modul în care au fost respectate regulile de utilizare a fondurilor europene.

Ulterior acestui prim control, Dragoș Pîslaru făcea public că fuseseră descoperite disfuncționalități „care ridică semne de întrebare cu privire la modul în care au fost utilizați banii europeni”.

„Apelul de proiecte cu titlul „Microbuze electrice pentru elevi” a fost gândit pentru a sprijini comunitățile locale și pentru a oferi copiilor din mediul rural un transport sigur, modern și prietenos cu mediul. Din păcate, analiza documentațiilor transmise de consiliile județene arată că modul de implementare a fost neuniform și lipsit de o coordonare centralizată.
În locul unui sistem integrat, cu achiziții centralizate și standarde unitare, fiecare județ a derulat proceduri separate, stabilind propriile caiete de sarcini, valori estimate și condiții de livrare.

În total, au fost 74 de achiziții derulate individual de către 40 de județe.
Această descentralizare, deși justificată de dorința de flexibilitate locală, a generat efecte absolut reprobabile: diferențe semnificative de preț între microbuze similare și lipsa unor justificări clare privind diferențele majore de cost.

Au fost identificate situații în care același tip de microbuz electric (16+1 locuri) a fost achiziționat, în județe diferite, la valori semnificativ variabile — între un minim de 99.000 euro și un maxim de 263.000 de euro per unitate, fără modificări tehnice care să justifice diferențele.

Au fost recepționate echipamente în afara termenilor de livrare, diferențele de preț variind uneori și până la de trei ori mai mult față de prețul cel mai mic.
Nu există justificări tehnice sau financiare care să acopere diferențele majore de cost.

Diferența semnificativă de preț pentru microbuze similare ridică suspiciuni de înțelegere între firme (preț de cartel), prețul nereprezentând o imagine reală a prețurilor practicate pe piață.
Deoarece ofertele de preț nu sunt fundamentate, acestea generează un potențial prejudiciu bugetar, reprezentând un indiciu de achiziție ineficientă sau neconformă prin prisma obligativității de respectare a principiilor de legalitate, eficiență și economicitate în utilizarea optimă a alocării / cheltuirii bugetului aferent PNRR și a bugetului național aferent.

Totodată, există diferențe între listele localităților beneficiare de microbuze electrice conform cererii de finanțare și localitățile care au primit în final microbuze conform proceselor verbale de predare/primire.

În lumina tuturor acestor aspecte, am dispus transmiterea tuturor constatărilor către instituțiile abilitate: Parchetul European, Departamentul pentru Luptă Antifraudă și Consiliul Concurenței.
Rolul lor este să verifice dacă diferențele de preț și modalitatea de utilizare a informațiilor minime obligatorii din ghid au fost simple erori administrative sau practici care afectează buna gestionare a fondurilor europene.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene nu are rolul de procuror sau de judecător. Altfel spus, nu avem calitatea legală să dăm verdicte definitive ori să condamnăm potențiale încălcări ale legii.
Ce trebuie însă să facem la nivel administrativ este să învățăm din aceste situații și să aplicăm lecțiile pentru viitor. Vom lucra împreună cu ministerele de linie pentru ca viitoarele apeluri de proiecte europene să includă obligativitatea unei analize de piață solide, a unor prețuri de referință realiste și a unei coordonări mai eficiente între instituții.

România are nevoie de o administrație care funcționează unitar și responsabil. Banii europeni sunt bani publici, iar de folosirea lor corectă și transparentă depinde însăși modernizarea României.
Când vorbim de bani publici, nu ne permitem neglijență, improvizație sau lipsă de rigoare și nu voi tolera niciodată asemenea situații”, transmitea ministrul, în decembrie.

Liderul AUR se ceartă pe rețeaua X cu noul premier al Ungariei

Autor

Ștefana Teodoreanu

14 aprilie 2026

Liderul AUR George Simion nu poate lăsa să treacă declarațiile făcute la adresa sa, fie că acestea vin din partea unui politician din alt stat.

Noul premier al Ungariei, așa cum au decis alegătorii din această țară în weekend, a avut câteva remarci la adresa principalului său competitor – Viktor Orban, iar faptul că a inclus în discursul său și referiri la liderul AUR l-a nemulțumit profund pe acesta din urmă.

George Simion face ce face și intră în conflicte cu oricine „îndrăznește” să îi aducă vreo critică. Recent, noul premier al Ungariei, Peter Magyar, a opinat că Simion „dansa pe mormintele eroilor de război ale strămoșilor”, ca o remarcă la faptul că ex-premierul Viktor Orban și-a asociat numele cu cineva de acest fel.

Discursul lui Magyar a fost public, însă, cum Simion probabil nu are spațiu de emisie, i-a transmis premierului maghiar câteva dintre celebrele sale gânduri pe rețeaua X:

„Felicitări, Peter Magyar. Mă bucur că ați avut alegeri corecte – nouă ne lipsește asta în România. Ca să fie clar: nu am dansat niciodată pe mormintele poporului tău, nu am talentul lui Zsolt. Amândoi suntem maratoniști, așa că un sfat prietenesc: fii atent cum iei înapoi banii țării tale de la Ursula!”, a scris Simion.

Un ghiveci cu de toate în doar câteva fraze, unde Simion face referire la posibilul viitor ministru al Sănătății în Ungaria, Zsolt Hegedűs, al cărui dans după aflarea rezultatelor a devenit viral.

Magyar subliniase într-unul dintre discursurile sale că Viktor Orban i-a trădat pe maghiarii din Transilvania după ce l-a susținut pe liderul AUR la alegerile prezidențiale din România.

„Cred că George Simion, care a fost un candidat la președinție în România îl știm, are un trecut. Dansa pe mormintele eroilor de război ale strămoșilor noștri. O asemenea persoană fie că devine politician sau nu, în niciun caz un premier din Ungaria nu poate să îl susțină.

Dar Viktor Orban a făcut acest lucru. Nu doar că l-a susținut pe George Simion, dar fără succes, pentru că ați văzut că majoritatea românilor și maghiarilor de acolo nu au votat pentru el și pentru politicile lui, dar a distribuit fluturași în care apar împreună.

Mii de fluturași au fost distribuiți în Transilvania în legătură cu acest candidat care dansa pe mormintele eroilor noștri. Aceasta a fost o trădare, atât în Ungaria, cât și în Transilvania”.

1...111213...1.409 Pagina 12 din 1.409

Ziarul de Investigații

Fifor, un nou atac la Bolojan: „Trebuie să plece!”

Miniștri Sănătății și Finanțelor, negocieri cu Pfizer pentru convertirea datoriei României

Studiu privind calitatea aerului în 10 orașe din țară; cei mai mulți locuitori, nemulțumiți

Trei români arestați în Italia; cumpărau bilete ieftine de avion și furau produse din duty-free

Șefa CCR, despre anularea alegerilor din 2024: „Sunt trei motive extrem de solide, ancorate în textul Constituției noastre”

Jocuri de culise politice; pleacă sau nu Bolojan din fruntea Guvernului?

Pământul se scufundă sub România. Nimeni nu măsoară cât

Ce este subsidența și de ce contează

Radiografia extracției: 167 de ani, patru zone critice

Ce știe ANRM? Ce nu spune

Lecția Groningen: 60 de ani de ignoranță deliberată

Lecția Ravenna: subsidența care nu se oprește

Ce nu se vede: stocarea geologică de CO₂

Întrebările care rămân fără răspuns

Fost viceprimar al Aradului, condamnat pentru fraudarea fondurilor europene

Ce se întâmplă cu UDMR după ce formațiunea a susținut candidatul pierzător al alegerilor din Ungaria

Muzeul de Istorie a României, declarație în procesul celor care au sustras Coiful de la Coțofenești

Parchetul European, investigație privind microbuzele școlare cumpărate în România

Liderul AUR se ceartă pe rețeaua X cu noul premier al Ungariei

Rămâi conectat

Ultimul articol

Rareș Bogdan, încă alături de social democrați – mesaj de susținere pentru femeile din...

Sancțiuni de aproape 3,5 milioane lei aplicate de ANAF în domeniul schimbului valutar

Virgil Zidaru, alias Makaveli, reținut pentru evaziune fiscală