Nicușor Dan, după consultările de la Cotroceni: „Vom avea nevoie de dialog”

Autor

23 aprilie 2026

nicusor dan cu bolojan — Sursa: Administratia Prezidentiala

Președintele României a spus… nimic ieri, după primele consultări cu partidele din fosta coaliție de guvernare, „detonată“ luni de PSD.

Nicușor Dan a făcut apel la calm și a asigurat că, în ciuda deciziei social democraților de a trăda premierul propriei coaliții, „avem instituții ale statului care funcționează”.

Practic, după consultările de ieri de la Cotroceni, în cinci runde, liderii partidelor care formau până luni coaliția de guvernare nu au spus nimic care să rezolve criza politică declanșată de social democrați. După cum a subliniat Nicușor Dan, „au fost consultări informale”, iar atribuțiile sale, ca președinte, nu pot fi exercitate în vreo direcție.

„Suntem, evident, într-o criză politică. Criza asta n-a început azi. De luni de zile, neînțelegerile, diferențele de opinie între partidele din Coaliție s-au amplificat. Ce am cerut eu partidelor la discuțiile pe care le-am avut, și o fac și public acum, este să dezescaladeze retorica publică, pe de o parte, apoi să se uite la viitor și la ce vom face mai mult decât la trecut, și să se uite la soluții mai mult decât la probleme.

Eu cred că, până în momentul ăsta, fiecare dintre actorii politici și-a expus nemulțumirile. Întrebarea este cum procedăm în continuare. Și, în orice formulă politică, majoritară, minoritară, vom avea nevoie de dialog între forțele politice pro-occidentale. Deci, dezescaladare în acest moment, pentru a putea avea un dialog în viitor.

Și, dincolo de criza asta politică, trebuie să spunem și să asigurăm românii că avem instituții ale statului care funcționează. Suntem un stat funcțional, cu o diferență de opinie la nivel politic.

Nu se pune în discuție direcția pro-occidentală a României. Fiecare din partidele care au venit și minoritățile naționale au afirmat expres că exclud o guvernare cu forțe anti-occidentale, recte AUR, și fiecare dintre ele și-a exprimat disponibilitatea de cooperare în mod special, particular, pe proiectele esențiale pe care România le are în perioada imediat următoare, OECD, SAFE, PNRR.

Deci, calm și vom trece prin asta”, a transmis șeful statului.

Calm, calm, dar astăzi, miniștri PSD ar trebui să se retragă din Guvern, lăsând astfel în urmă o coaliție minoritară.La prânz, miniștrii PSD își vor depune demisiile, astfel că vor rămâne libere portofoliile de la Transporturi (deținut de Ciprian Șerban), Agricultură (Florin Barbu), Energie (Bogdan Ivan), Sănătate (Alexandru Rogobete), Justiție (Radu Marinescu) și Muncă (Florin Manole).

Demisionari vor fi și vicepremierul Marian Neacșu, plus șeful Secretariatului General al Guvernului, Ștefan Radu Oprea. Ulterior, urmarea firească ar fi ca premierul să numească interimari dintre membrii actuali ai Cabinetului, interimatul fiind limitat la 45 de zile.

„Am discutat despre funcţionarea Guvernului în această situaţie ipotetică în care miniştrii PSD s-ar retrage şi am convenit ca, în această situaţie, să înlocuim cât se poate de repede posturile vacante cu titularii portofoliilor care rămân, în aşa fel încât proiectele care sunt în derulare să poată fi promovate şi derulate în continuare”, a explicat Ilie Bolojan.

Între timp însă, Guvernul poate fi spulberat prin moțiune de cenzură, astfel de acțiuni fiind deja anunțate de către AUR, dar și de către PSD. Numai că PSD nu va rămâne doar fără miniștri în Guvern, conform propriei dorințe. Astfel, este foarte posibil ca Bolojan să decidă să retragă toți prefecții susținuți de PSD, precum și toți secretarii de stat.

Primul parlamentar PSD care a devenit „bolojenist”: „Mă interesează ca țara să meargă înainte”

Autor

Ștefana Teodoreanu

23 aprilie 2026

Decizia PSD de a-i retrage sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan a avut și o consecință puțin așteptată.

Unul dintre parlamentarii PSD, aflat la primul mandat, a decis să se alăture PNL, considerând că cei care de acum îi sunt foști colegi de partid au luat o decizie greșită.

Pe numele său Petre Emanoil Neagu, deputatul PSD a fost ales în funcție în 2024. Nu e chiar oricine, ci este cel care a condus Consiliul Județean Buzău timp de aproape 10 ani, între noiembrie 2015 și noiembrie 2024.

Membru al Partidului Social Democrat timp de 18 ani, din 2008, despre Neagu se poate spune că acum, în 2026, s-a întors „acasă”. Pentru că, până să fie un social democrat, timp de alți 18 ani, între anii 1990 și 2008, a fost membru al Partidului Național Liberal.

Iar decizia de a părăsi PSD-ul a fost explicată de acesta prin aceea că ceea ce au făcut colegii luia fost un pas greșit și total nepotrivit față de contextul în care se află nu doar țara noastră.

„Eu cred că în acest moment Partidul Social Democrat nu numai că a greșit, dar practic nu era nici momentul, nici modalitatea în care s-a acționat, nu a fost corect. (…)

Nu mă interesează funcții, nu mă interesa în momentul acesta. Mă interesează ca țara să meargă înainte, să reușim să ieșim din marasmul ăsta. Deci practic ne-am regăsit, nu ne-am căutat, ca să zic așa. (…) colegii mei au conștiința lor.

Eu cred că sunt și alți parlamentari sau membri de partid care gândesc altfel decât ce se întâmplă acum referitor la Partidul Social Democrat. Dar știți, unii se protejează, alții au mai puțin curaj și așa mai departe”, a spus Petre Neagu, pentru PROTV.

Vladimir Plahotniuc, condamnat la 19 ani de închisoare

Autor

Ștefana Teodoreanu

22 aprilie 2026

Vladimir Plahotniuc, cel despre care se spunea că, începând cu anii 90, făcea și desfăcea tot ceea ce se întâmpla în Republica Moldova, a fost condamnat la închisoare cu executare.

Fost membru al parlamentului și fondator al Partidului Democrat, Plahotniuc a fost judecat, în stare de arest, pentru mai multe infracțiuni.

Fugit din Republica Moldova în 2019, în momentul în care a aflat că fusese pus sub acuzare, Vladimir Plahotniuc, a primit o primă sentință în dosarul aflat pe rolul Judecătoriei Chișinău.

Plahotniuc a fost arestat de poliția elenă pe aeroportul din Atena în 2025. Extrădat în Republica Moldova în septembrie anul trecut, Plahotniuc a fost plasat în arest preventiv. În vremurile sale bune, acesta a fost nu doar politician, ci și om de afaceri care a activat în domenii precum industria petrolieră, sectorul financiar-bancar, hotelier, media și imobiliar. Acum, este doar condamnat.

„Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani) informează că, la data de 22 aprilie 2026, a fost pronunțată o sentință de condamnare în cauza penală ce îl vizează pe Vladimir Plahotniuc. Instanța a constatat vinovăția lui Vladimir Plahotniuc în comiterea infracțiunilor prevăzute la:

art. 284 alin. (1) Codul penal, de constituire și conducere a unei organizații criminale – în perioada anilor 2009 – 2019, a creat și condus o organizație criminală care a comis mai multe infracțiuni, inclusiv de escrocherie și spălarea banilor, în special sustragerea mijloacelor financiare din sistemul bancar al Republicii Moldova cu ulterioara lor spălare.
art. 30, 42 alin.(3), 190 alin. (5) din Codul penal, (episodul comis în perioada anilor 2013–2014) – și art. 30, 42 alin.(3), 190 alin. (5) din Codul penal, (episodul comis în perioada 24.11.2014–29.06.2015)– escrocheria în proporții deosebit de mari, și anume inculpatul în perioada 2014–2015, a organizat obținere frauduloasă de credite de la mai multe instituții bancare din Republica Moldova, prin intermediul unor companii controlate prin persoane interpuse, cu implicarea organizației criminale conduse de Ilan Șor, cauzând prejudiciu material statului, în persoana Ministerului de Finanțe în mărime de 39 283 949 dolari SUA și 89 cenți, precum și 3 518 705 euro.
art. 30, 243 alin. (3) lit. a) și b) din Codul penal, (episodul comis în perioada 24.11.2014–29.06.2015), și art. 30, 243 alin. (3) lit. a) și b) din Codul penal, (episodul comis în perioada 24.11.2014–29.06.2015), – spălarea banilor în proporții deosebit de mari, comisă de o organizație criminală. Și anume mijloacele bănești obținute prin escrocherie, au fost supuse unor operațiuni succesive de transfer și conversie prin circuite financiare complexe, inclusiv prin intermediul unor entități intermediare și structuri offshore din mai multe jurisdicții, cu implicarea și altor organizații criminale. O parte din aceste mijloace financiare au fost transferate către companii a căror beneficiar era Vladimir Plahotniuc, precum și către companii care se sub control direct sau indirect al inculpatului, fiind ulterior utilizate în activități economice și tranzacții financiare.

Cauza penală s-a aflat pe rolul instanței în perioada 03 octombrie 2025 – 22 aprilie 2026, fiind examinată de completul specializat în materie de corupție. Inculpatul nu și-a recunoscut vina. Prin sentința pronunțată, inculpatul a fost recunoscut vinovat și condamnat după cum urmează:

pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art. 284 alin. (1) din Codul penal – pedeapsă penală sub formă de închisoare pe un termen de 12 (doisprezece) ani.
pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art. 30, 42 alin.(3), 190 alin. (5) din Codul penal, (episodul comis în perioada anilor 2013–2014) – pedeapsă penală sub formă de închisoare pe un termen de 13 (treisprezece) ani, cu privarea de dreptul de a deține funcții sau de a exercita activități legate de gestionarea mijloacelor financiare și a bunurilor materiale ale altor persoane pe un termen de 4 (patru) ani.
pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art. 30, 42 alin.(3), 190 alin. (5) din Codul penal, (episodul comis în perioada 24.11.2014–29.06.2015) – pedeapsă penală sub formă de închisoare pe un termen de 13 (treisprezece) ani, cu privarea de dreptul de a deține funcții sau de a exercita activități legate de gestionarea mijloacelor financiare și a bunurilor materiale ale altor persoane pe un termen de 4 (patru) ani.
pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art. 30, 243 alin. (3) lit. a) și b) din Codul penal, (episodul comis în perioada anilor 2013–2015) – pedeapsă penală sub formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani.
pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art. 30, 243 alin. (3) lit. a) și b) din Codul penal, (episodul comis în perioada 24.11.2014–29.06.2015) – pedeapsă penală sub formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani.

În temeiul art. 84 din Codul penal, s-a stabilit lui Plahotniuc Vladimir Gheorghe pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 19 (nouăsprezece) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a deține funcții sau de a exercita activități legate de gestionarea mijloacelor financiare și a bunurilor materiale ale altor persoane pe un termen de 5 (cinci) ani.

S-a încasat din contul lui Plahotniuc Vladimir Gheorghe, în beneficiul statului, suma de 96 861, 28 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare suportate pentru extrădarea acestuia. A fost admisă acțiunea civilă, fiind încasarea din contul lui Plahotniuc Vladimir Gheorghe, în beneficiul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova, cu titlu de:

prejudiciu material cauzat prin infracțiune, în sumă de 39 283 949 dolari SUA și 89 cenți, și 3 518 705 euro
dobânda în sumă de 18 770 194 dolari SUA și 14 cenți, și 1 681 266 euro și 17 cenți.

S-a dispus menținerea sechestrelor aplicate la etapa urmăririi penale. Sentința poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Centru în termen de 15 zile, prin intermediul Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani).

Notă: Persoana acuzată de săvârșirea unei infracțiuni este prezumată nevinovată atâta timp cât vinovăția sa nu va fi constatată printr-o hotărâre judecătorească de condamnare definitivă”, se arată într-un comunicat al Judecătoriei Chișinău.

Procurorii, în „curtea” lui Raed Arafat; ce spune șeful DSU

Autor

Ștefana Teodoreanu

22 aprilie 2026

Procurorii militari din Cluj au în lucru un dosar penal, în centrul anchetei fiind chiar șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat.

Ieri, Arafat a calificat acuzarea sa ca fiind „artificială”, în condițiile în care anchetatorii au făcut public că în cauză nu mai puțin de 17 persoane sunt urmărite penal.

Procurorii militari clujeni anchetează fapte presupus a fi comise în anul 2017, legate de o procedură derulată în contextul prăbușirii unui avion în anul anterior. Faptele cercetate sunt de contrabandă și instigare la această infracțiune, în total în dosar fiind cercetate 17 persoane.

„La data de 02.06.2016, un elicopter al Inspectoratului General de Aviație al Ministerului Afacerilor Interne, aflat în misiune tip SMURD în Republica Moldova, s-a prăbușit în zona localității Haragîș, accidentul soldându-se cu dauna totală a elicopterului și cu decesul celor patru persoane aflate la bord.

În vederea soluționării dosarului de daună, asiguratorul avea opțiunea de a achita asiguratului valoarea agreată de asigurare, în cuantum de 23.343.667,84 lei sau de a înlocui elicopterul prăbușit cu o aeronavă în configurație asemănătoare. Părțile au convenit ca despăgubirea să se facă prin înlocuirea elicopterului (…)

În contextul procesului de înlocuire a aeronavei distruse, în luna noiembrie 2017, IGAv a preluat în proprietate noul elicopter pe insula Guernsey (teritoriu care aparținea de Marea Britanie, dar se afla în afara teritoriului în scopuri de TVA al Uniunii Europene), pe care l-a importat în România, iar punerea în exploatare, potrivit specificațiilor autorității, putea fi realizată numai după efectuarea formalităților vamale și acordarea liberului de vamă, inclusiv achitarea sau garantarea drepturilor datorate în vamă.

(…) introducerea acestei aeronave în România și exploatarea sa ulterioară a avut loc fără efectuarea formalităților vamale, cu consecința producerii unei pagube bugetului de stat, de natura TVA datorat la vamă, în cuantum de 4.435.269,89 lei”, precizează procurorii.

Însă acestea nu sunt singurele cercetări care vizează departamentul condus de Raed Arafat. După cum singur a ținut să lămurească, mai sunt cercetări legate de anumite angajări fictive, cercetări efectuate „in rem”.

„Joi, înaintea zilei de Vinerea Mare, am dus la Parchetul Militar 44 de bibliorafturi (…) de dispoziții, pontaje, documente, care demonstrează că oamenii respectivi au avut relații și au lucrat efectiv pentru Departamentul pentru Situații de Urgență – și fizic, și la distanță, adică la domiciliu, și pontajele reflectă acest lucru. (…)”, a explicat Arafat.

Totodată, acesta a precizat că, în dosarul procurorilor militari, a fost de la început „acuzat”: „Eu n-am fost la DNA. Dosarul a fost la DNA și, din ce mi s-a spus, acest dosar a fost declinat, acum aproximativ un an, pe ideea că nu a fost găsită nici mita, nici abuzul în serviciu. Deci aspectele de corupție au fost excluse”, a spus Arafat.

Cu toate acuzațiile, șeful DSU a asigurat că va coopera „cu autoritățile competente” și va sprijini „orice demers legitim de clarificare a situației”.

„Nu au fost prezentate niciun fel de elemente concrete care să indice existența unor fapte de natură penală. Persistența și extinderea acestor investigații cu privire la persoana mea și la activitatea mea profesională, în absența unor indicii reale și verificabile, ridică serioase semne de întrebare cu privire la temeinicia și proporționalitatea lor.

În mod deosebit, atrag atenția asupra faptului că includerea mea în aceste demersuri apare ca fiind forțată și artificială, prin enunțarea unor pretinse teze de complicitate sau de coordonare a unor activități, în lipsa oricărei contribuții ori implicări reale din partea mea în situațiile investigate. O asemenea asociere nejustificată nu poate trece neobservată și este de natură să genereze consecințe semnificative asupra reputației mele, lucru care, de altfel, pare a fi urmărit în mod direct.

În acest context, devine tot mai evident că aceste acțiuni depășesc cadrul strict juridic, conturând caracteristicile unei campanii de discreditare. Așa cum am mai spus, există indicii că aceste demersuri sunt alimentate nu de considerente exclusiv instituționale, ci și de factori de natură personală, ceea ce este incompatibil cu standardele de imparțialitate și echilibru care ar trebui să guverneze orice procedură publică.

Orice afectare nejustificată a credibilității mele în acest domeniu produce consecințe care depășesc planul individual, putând influența negativ încrederea publică în mecanismele de intervenție și în capacitatea instituțională de răspuns în situații de urgență. Într-un sector în care încrederea, coordonarea și autoritatea profesională sunt esențiale, asemenea demersuri pot avea efecte indirecte inclusiv asupra siguranței cetățenilor.

Consider esențial ca acțiunile autorităților să fie fundamentate exclusiv pe probe, legalitate și bună-credință și îmi exprim încrederea că adevărul va prevala, iar toate aceste aspecte vor fi evaluate cu obiectivitate, echilibru și responsabilitate”, a mai transmis Arafat.

Nicușor Dan, discuții cu liderii politici

Autor

Ștefana Teodoreanu

22 aprilie 2026

nicusor psd — Sursa: Administrația Prezidențială

Astăzi au început primele discuții convocate de președintele Nicușor Dan cu liderii formațiunilor politice.

Însă nu toate formațiunile politice au loc la masa discuțiilor de la Cotroceni, ci doar partidele din ex-coaliția de guvernare, în contextul deciziei PSD de a-i retrage sprijinul politic premierului PNL.

O zi încărcată la Cotroceni astăzi, cu cinci runde de consultări programate a avea loc cu șeful statului. Primii veniți au fost cei de la PSD, începând cu ora 9.00, dat fiind că de la aceștia a plecat și criza politică.

Apoi, de la ora 10.30, au fost convocați la consultări ccei din PNL. Delegația liberalilor este formată din președintele partidului – prim-ministrul Ilie Bolojan, secretarul general al PNL, Dan Motreanu, și prim-vicepreședinții Cătălin Predoiu, Nicoleta Pauliuc, Ciprian Ciucu și Adrian Veștea.

Rundele discuțiilor vor fi reluate de la ora 15.00, când sunt așteptați cei din UDMR, apoi de la 16.30 vor veni cei din Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale, ziua urmând a se încheia cu discuțiile dintre președintele Nicușor Dan și USR, de la ora 18.30.

Momentan, PSD pare de neclintit, în condițiile în care încă de ieri, PNL și USR au anunțat că nu vor mai forma vreun guvern cu social democrații.

„Am informat, urmare a deciziei luate luni, punctele noastre de vedere. Am spus soluțiile pe care le vedem a fi viabile. Am expus, în continuare, ca una din soluții să fie continuarea acestei coaliții pro-europene, dar cu un alt prim-ministru – urmare a votului de luni.

Totodată, dacă nu se ajunge la o armonizare a punctelor de vedere, evident, PSD poate să treacă în opoziție, noi nesusținând un guvern minoritar sau făcând o altă majoritate decât cele pe care le-am anunțat”, a spus președintele PSD Sorin Grindeanu, după consultări.

Totodată, acesta a ținut să asigure că social-democrații vor susține respectarea angajamentelor, indiferent de situație:

„Că vorbim de PNRR sau că vorbim de lucrurile care țin de angajamente financiare cu Comisia Europeană sau cu toate celelalte organisme internaționale, indiferent de poziția PSD, la putere sau în opoziție, noi susținem respectarea acestor angajamente internaționale”.

Fosta directoare a DSP Brașov, judecată pentru fapte de corupție

Autor

Ștefana Teodoreanu

21 aprilie 2026

Anchetă finalizată la vârful Direcției de Sănătate Publică (DSP) Brașov, într-un dosar în care fosta șefă a instituției a fost plasată sub control judiciar din octombrie anul trecut, pentru fapte de corupție.

Pe numele său Ancuța Ofelia Blănaru, fosta directoare se află și în prezent sub control judiciar, aceasta urmând a fi judecată pentru cinci infracțiuni de permitere a accesului unor persoane neautorizate la informații ce nu sunt destinate publicității, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite (dintre care una în formă continuată).

Timp de 4 ani, spun procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Brașov, șefa DSP Brașov a divulgat informații referitoare la controalele pe care instituția condusă urma să le facă. Nu chiar dezinteresat, ci în schimbul unor beneficii, legate de facilitarea și urgentarea internării unor persoane apropiate, precum și de programarea mai rapidă a acestora.

Ancuța Blănaru a lucrat o bună perioadă la DSP Brașov ca inspector sanitar, fiind numită în funcția de conducere în anul 2024, iar un an mai târziu, în octombrie 2025, procurorii deja anunțau că au în lucru un dosar care viza presupuse fapte de corupție în interiorul instituției. La acel moment, fuseseră efectuate 18 percheziții domiciliare pe raza județului Brașov – patru la sediile unor instituții publice, restul la domiciliile unor persoane sau punctele de lucru ale unor societăți comerciale.

Încă de la acel moment se conturau și acuzațiile, directoarea Blănaru fiind plasată sub control judiciar, cu o serie de interdicții. Constant, Ancuța Blănaru a contestat în instanță măsura luată de procurori, însă în continuare aceasta nu are voie să părăsească teritoriul României fără acordul procurorilor DNA sau să exercite funcția de director executiv al DSP Brașov. De altfel, Ancuța Blănaru are interzis că desfășoare orice altă activitate în cadrul instituției.

Totul, pentru că, așa cum arată DNA, „în perioada 2021–2025, inculpata Blănaru Ancuța-Ofelia ar fi divulgat, în patru situații distincte, către reprezentanți ai Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov faptul că Direcția de Sănătate Publică Brașov urma să efectueze controale la nivelul unității medicale în perioada imediat următoare.

Prin încălcarea caracterului confidențial al inspecțiilor sanitare, inculpata ar fi oferit indicații unui medic-șef de secție sau unor asistente-șefe din cadrul spitalului, astfel încât aceștia să se pregătească în mod corespunzător. În special, li s-ar fi solicitat să asigure un nivel ridicat de curățenie și să remedieze neconformitățile constatate anterior de inspectorii DSP, pentru ca secțiile verificate să nu fie sancționate pentru încălcarea normelor din domeniul sănătății publice.

În acest context, inculpata ar fi beneficiat, din partea angajaților spitalului, de facilitarea și urgentarea internării unor persoane apropiate, precum și de programarea mai rapidă a acestora.

La data de 6 octombrie 2025, inculpata Blănaru Ancuța-Ofelia ar fi divulgat unui reprezentant al Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Brașov faptul că Direcția de Sănătate Publică Brașov urma să efectueze, în ziua următoare, o inspecție sanitară la nivelul unității medicale. Scopul ar fi fost ca personalul să se pregătească în mod corespunzător, în special în ceea ce privește prevenirea și limitarea infecțiilor asociate asistenței medicale. Prin această acțiune, a fost încălcat caracterul confidențial al inspecției.

Astfel, inculpata ar fi dezvăluit dinainte iminența controlului pentru a evita sancționarea spitalului pentru nerespectarea normelor din domeniul sănătății publice și pentru a obține, în schimb, acces preferențial la anumite servicii medicale publice.
În urma cercetărilor efectuate, s-a stabilit că niciuna dintre persoanele informate de inculpată nu ar fi fost sancționată. Sancțiunile ar fi fost aplicate, în principal, personalului medical sau auxiliar care nu avea cunoștință despre control”.

Aceasta se arată în rechizitoriu, însă acuzațiile vor fi analizate și de judecători. Iar acum, odată cu trimiterea Ancuței Blănaru în judecată, la Tribunalul Brașov se va discuta totodată și măsura preventivă.

Social democrații, deranjați de meme-uri, vor să sesizeze CNCD și procurorii

Autor

Ștefana Teodoreanu

21 aprilie 2026

Odată cu „încolonarea” din weekend a social democraților, când aceștia și-au pus la profilurile de Facebook poze sugestive care lăsau a se înțelege decizia de a-i retrage sprijinul premierului PNL, în mediul online au apărut replici considerate jignitoare de PSD.

Replicile au constat în meme-uri în care lideri ai partidului sunt portretizați drept șobolani, drept pentru care s-ar părea că PSD ar pregăti plângeri către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) și Parchetul General.

Tot weekendul mediul online a fost împânzit cu poze de-ale social democraților: „Ajunge. Până aici. votez la Momentul Adevărului. Din toată țara. Cu o singură voce”, era una dintre postările multiplicate în bloc de social democrați.

Și, așa cum ne-am obișnuit, au apărut replici, colaje foto sau clipuri video, în care lideri PSD sunt portretizați ca rozătoare. Referirea la rozătoare vine după ce Ilie Bolojan a spus că a găsit „șobolani în cămara statului care rod proviziile”, explicând ulterior că nu s-a referit la o formațiune anume, ci la cei care căpușează companiile de stat.

De aici, social-democrații s-au considerat ținta unei campanii coordonate, pe care o califică drept „de tip nazist”. Iar PSD arată, într-un comunicat, că, în lipsa unei delimitări, premierul Ilie Bolojan ar deveni coautor al acestei propagande ilegale. PSD consideră că numeroasele glume ar fi, de fapt, o campanie „coordonată”, „de sorginte nazistă, care vizează membrii și simpatizanții partidului”.

PSD i-a retras sprijinul lui Bolojan; acesta rămâne prim-ministru

Autor

Ștefana Teodoreanu

21 aprilie 2026

Decizie previzibilă a PSD aseară, când social democrații au decis, în bloc, să îi retragă sprijinul politic premierului Ilie Bolojan.

Momentan, după cum de altfel și asigurase, Bolojan nu va renunța la funcție.

Se poate vorbi despre o criză politică creată în România de către PSD, odată cu decizia de a-i retrage sprijinul premierului PNL. Iar decizia nu a fost luată orișicum, ci în cadrul unui eveniment – am putea spune festiv, creat de social democrați.

„‘Momentul adevărului’ al PSD a fost organizat la Palatul Parlamentului, unde 5.000 de social-democrați și-au exercitat votul pe întrebarea propusă de conducerea PSD: ‘Având în vedere prăbușirea economico-socială din ultimele 10 luni – cu recesiune, inflație, afaceri care se închid, șomaj, scăderea investițiilor publice și a nivelului de trai, în special pentru tineri, pentru pensionari și categoriile vulnerabile, plus lipsa dialogului real în Coaliție și cu partenerii sociali: Considerați că PSD trebuie să îi retragă sprijinul politic prim-ministrului Ilie Bolojan?‘”.

Nu a fost chiar vot unanim, 2,3% dintre cei 5.000 votând „împotrivă”. Însă pe Facebook, social democrații sunt un bloc unitar:

„PSD a spus aseară: AJUNGE! Mai bine o opoziție cu o voce puternică, decât prizonier într-o guvernare în care să stăm cu capul plecat!” – președintele PSD Sorin Grindeanu, președintele Camerei Deputaților.

De cealaltă parte, și PNL a avut o ședință internă, ulterior, prim-ministrul Ilie Bolojan anunțând că va continua să își exercite mandatul.

„Decizia PSD este complet greșită și total iresponsabilă față de România, nu față de o persoană. În aceste condiții, având în vedere responsabilitatea pe care o am și o avem față de țara noastră, vom continua să asigurăm guvernarea țării în așa fel încât să trecem cu bine peste această perioadă complicată. Voi continua să îmi exercit mandatul de premier”, a punctat Bolojan.

În același timp, premierul a ținut să transmită public un mesaj pe Facebook, în condițiile în care ieri, câteva sute de oameni l-au susținut în cadrul unui miting:

„Mulțumesc tuturor celor care mi-au arătat susținere ieșind în această seară în stradă, dar și pe rețelele sociale. Consider că nu este un sprijin pentru o persoană, ci pentru o Românie modernă, pentru o Românie onestă, pentru o Românie fără privilegii și fără sinecuri”, se arată în postare.

Și liderul USR, Dominic Fritz, a punctat că formațiunea pe care o conduce îl susține în continuare pe Ilie Bolojan, asigurând că nu vor ieși de la guvernare.

„PSD e ca o pisică ce se uită în oglindă și se vede leu. În timp ce PSD sărbătorea declanșarea crizei politice, miniștrii USR erau încă la muncă. Acolo vor fi și mâine, și poimâine, și în lunile care vin.

Continuăm curățenia, continuăm reformele, construim un stat în care regulile sunt aceleași pentru toți. Republica privilegiaților nu se demontează ușor, dar reușim dacă vă avem alături. România nu e jucăria nimănui”, a scris acesta pe Facebook.

În același timp, un mesaj pe Facebook a venit și de la liderul UDMR, formațiune care la rândul ei se află în coaliția de guvernare. Astfel, acesta a subliniat că,după decizia PSD, „acordul coaliției și-a pierdut valabilitatea”:

„Partidul Social Democrat a decis retragerea sprijinul premierului. Această decizie a pus capăt coaliției, iar acordul de coaliție și-a pierdut valabilitatea. UDMR încurajează dialogul. Liderii partidelor trebuie să se așeze și să găsească o soluție care să asigure guvernarea țării cu o majoritate parlamentară previzibilă”.

Acesta a fost mesajul pe Facebook, însă mai clar a vorbit Kelemen Hunor la Digi24, unde a arătat că UDMR nu are niciun motiv să se retragă de la guvernare.

„Noi nu ne retragem, nu mă bag între PSD și PNL. Noi ne-am asumat guvernarea în această Coaliție, nu pentru PSD, nu pentru PNL, nu pentru USR, ci am crezut că este o formulă pentru țara noastră, într-un moment extrem de dificil. Știam cu toții în ce situație ne aflăm anul trecut în iunie. (…) Ne-am băgat pentru a pune umărul la rezolvarea acestor probleme. (…)

Deci nu avem niciun motiv să ne retragem din guvern. (…) Din punctul meu de vedere, e aproape inacceptabil, ca cineva din afară să spună cine trebuie să fie pentru partidul din coaliție, pentru partidul cu care tu colaborezi și vrei să colaboreze în continuare, cine să fie premierul. Indiferent dacă vorbim de Bolojan, dacă vorbim de Grindeanu”, a explicat Kelemen Hunor pentru sursa citată.

PNRR Piedone cere demisia premierului Ilie Bolojan: „Indicatorii economici arată o deteriorare accelerată”

Autor

Dănilă Chirovici

20 aprilie 2026

Cristian Popescu Piedone - Foto pagina personală de Facebook

PNRR Piedone: responsabilitatea politică implică asumarea consecințelor

Partidul Naționalist Reformarea României Piedone – PNRR Piedone – a cerut public demisia prim-ministrului Ilie Bolojan, considerând acest gest un act necesar de responsabilitate politică în contextul actualei evoluții economice.

Potrivit formațiunii, datele recente indică o disonanță majoră între costurile suportate de populație și rezultatele obținute la nivel guvernamental.

Creșteri fiscale cu impact limitat și efecte negative extinse

PNRR Piedone subliniază că majorările fiscale, inclusiv creșterea TVA, au generat o creștere modestă a încasărilor bugetare, de doar 11% în 2025.

În schimb, efectele colaterale au fost semnificative: inflație în creștere, contracție economică și scăderea puterii de cumpărare.

„Presiunea asupra prețurilor este resimțită direct de populație, dincolo de cifrele oficiale”, se arată în poziția transmisă.

Semnale de risc recesionar în economie

Conform analizei PNRR Piedone, economia României a înregistrat două trimestre consecutive de scădere, inclusiv un declin de 1,9% în trimestrul al patrulea, ceea ce indică intrarea într-o zonă de risc recesionar.

În același timp, inflația a ajuns la aproximativ 10%, în creștere față de 5,7% la momentul preluării mandatului, fapt interpretat drept un eșec al calibrării politicilor economice.

Piața muncii și consumul intern, sub presiune

Datele citate indică și o deteriorare a pieței muncii, cu o creștere a ratei șomajului de la 5,8% la 6%.

În paralel, producția industrială a scăzut cu 1,8% în februarie 2026, iar consumul intern s-a contractat cu 6,8% în ultimele zece luni, semnalând o pierdere de încredere în stabilitatea economică.

Critici privind deciziile guvernamentale

PNRR Piedone atribuie aceste evoluții unui cumul de decizii considerate deficitare: creșteri fiscale implementate abrupt, lipsa predictibilității în domeniul energetic, opacitate decizională și absența unui dialog real cu mediul economic.

Totodată, formațiunea atrage atenția asupra unei „carențe de expertiză macroeconomică” și a unei selecții discutabile a echipei guvernamentale.

Apel la demisie pentru restabilirea credibilității

În acest context, PNRR Piedone consideră că menținerea actualei conduceri executive devine incompatibilă cu interesul public.

„Demisia prim-ministrului reprezintă un gest necesar pentru restabilirea credibilității instituționale și pentru deschiderea unui nou cadru de guvernare”, se arată în poziția oficială.

Propunere pentru un nou model de guvernare

În final, PNRR Piedone reafirmă angajamentul pentru un model de guvernare bazat pe ordine administrativă, intervenție directă și politici economice adaptate realităților sociale și economice.

Companie din România și administratorul acesteia, acuzați de Parchetul European de fraudă cu fonduri europene

Autor

Ștefana Teodoreanu

20 aprilie 2026

Nou dosar finalizat de procurorii Parchetului European (EPPO). De această dată, cauza despre care au fost comunicate informații a fost instrumentată la nivelul Biroului din Cluj-Napoca al Parchetului European, în dosar fiind cercetate fraude cu fonduri europene.

Conform procurorilor, o companie și administratorul acesteia ar fi fraudat un proiect finanțat de UE pentru cercetare și inovare destinat sprijinirii competitivității, prejudiciul reținut fiind de aproximativ aproximativ 114.000 euro.

Parchetul European Cluj-Napoca a trimis pe rolul Tribunalului Iași un dosar privind un dosar de fraudare a fondurilor europene, cu ajutorul unor acte false. În acest fel, se arată într-un comunicat, a fost adus un prejudiciu de 570.894,95 de lei.

„Ancheta a arătat că o companie, reprezentată de administratorul său, a obținut finanțare UE pentru un proiect axat pe dezvoltarea materialelor anorganice avansate (AIM). AIM-urile sunt materiale proiectate din substanțe neorganice – cum ar fi ceramica sau metalele – concepute pentru aplicații de înaltă performanță în domenii precum electronică, energie și tehnologii industriale.

Proiectul a avut un buget total de aproximativ 2 milioane de euro (10,4 milioane de lei) finanțat prin Programul Operațional de Competitivitate (POC) al UE 2014–2020 și administrat prin Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării din România.

Potrivit probelor, pârâții au depus în perioada 2018 – 2024 documente false și înșelătoare în timpul implementării proiectului. În loc să urmărească obiectivele programului – cum ar fi consolidarea cercetării, inovației și rezilienței economice – se presupune că au vizat să asigure în mod ilegal finanțare substanțială. Aceasta a inclus simularea achiziției unei licențe software folosind documentație fabricată pentru a crea aspectul unei tranzacții legitime cu un furnizor real.

În plus, dovezile au arătat că intenția frauduloasă a existat încă din primele etape ale proiectului. Inculpații s-au bazat pe oferte falsificate de la companii presupus a avea sediul în Canada pentru a justifica estimări bugetare umflate. Prin aceste acțiuni, aceștia au urmărit să obțină în mod ilicit aproximativ 780.000 de euro, rezultând un prejudiciu financiar confirmat de circa 114.000 de euro (570.894,95 lei). Prejudiciul a fost ulterior rambursat în decembrie 2022.

Dacă vor fi găsiți vinovați, inculpații riscă pedepse cu închisoare de până la șapte ani. Toate persoanele vizate sunt prezumate a fi nevinovate până la probarea vinovăției în instanțele judecătorești române competente.

Suspiciunile de fraudă au fost raportate EPPO de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene din România și a fost solicitată asistență judiciară reciprocă de la Ministerul de Justiție al Canadei”, transmite Parchetul European.

Social democrații răspund astăzi la o singură întrebare: Considerați că PSD trebuie să îi retragă sprijinul politic prim-ministrului Ilie Bolojan?

Autor

Ștefana Teodoreanu

20 aprilie 2026

Referendumul intern al PSD va avea loc astăzi, rezultatul votului fiind unul previzibil, după toate discuțiile și mutările din spațiul public.

Cel mai probabil, PSD îi va retrage sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan, însă rămâne de văzut ce se va întâmpla în continuare.

Astăzi, aproximativ 5.000 de social democrați vor răspunde la o singură întrebare legată de viitorul politic – atât al lor, cât și al coaliției de guvernare: „Considerați că PSD trebuie să îi retragă sprijinul politic prim-ministrului Ilie Bolojan? (Răspuns: DA/ NU)”.

Există și o explicație pentru întrebarea de mai sus, cu referire la „prăbușirea economico-socială din ultimele 10 luni — cu recesiune, inflație, afaceri care se închid, șomaj, scăderea investițiilor publice și a nivelului de trai, în special pentru tineri, pentru pensionari și categoriile vulnerabile — plus lipsa dialogului real în Coaliție și cu partenerii sociali”.

Votul este unul de fațadă, dat fiind că răspunsul este deja stabilit. Bolojan va rămâne fără sprijinul PSD, și probabil va primi un ultimatum de 72 de ore pentru a demisiona din fruntea Executivului. Dacă Bolojan nu va demisiona, atunci miniștrii PSD se vor retrage din Guvern.

Cu toate acestea, Ilie Bolojan a anunțat că nu are intenția de a demisiona, iar în această seară PNL are programată o ședință cu parlamentarii și liderii din teritoriu.

De cealaltă parte, liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a declarat luni că dacă premierul Ilie Bolojan nu va ține cont că Guvernul nu poate funcționa fără o majoritate parlamentară, este foarte posibil să depună o moțiune de cenzură.

„Adevărata criză este momentul în care un guvern fără sprijin politic vrea să continue în Parlament. Dacă te agăți de scaun, domnule prim-ministru, într-adevăr vei accentua criza politică. Partidul Social Democrat dorește să scurteze cât mai rapid această criză și în eventualitatea în care nu va înțelege, evident, vom depune rapid o moțiune de centură. (…)

Suntem pregătiți în cel mai scurt timp posibil să plece de la guvernare un guvern care nu mai are sprijin politic”, a spus Daniel Zamfir.

Alegerile din Bulgaria, câștigate de fostul președinte Rumen Radev

Autor

Ștefana Teodoreanu

20 aprilie 2026

Rumen Radev, fostul președinte al Bulgariei, a câștigat alegerile parlamentare derulate în această țară.

Duminică, cetățenii bulgari au mers la urne pentru a-și alege viitorii parlamentari, cele mai multe mandate revenindu-i formațiunii conduse de fostul șef al statului.

Conform rezultatelor parțiale ale alegerilor din Bulgaria, fostul președinte bulgar Rumen Radev a obținut peste 44% dintre voturile la alegerile parlamentare, ceea ce i-ar asigura cel puțin 132 de mandate din parlamentul de 240 de locuri.

Radev, care a condus țara din 2017 până în 2026, a demisionat în ianuarie pentru a candida la alegerile parlamentare, în contextul în care Bulgaria a fost, în ultimii ani, măcinată de instabilitate politică, dat fiind că niciun guvern nu a rezistat. Astfel că bulgarii au votat de opt ori în cinci ani pentru a-și alege parlamentarii.

Nici acum nu pot fi făcute previziuni certe, deoarece un viitor guvern poate fi alcătuit doar după ce se va cunoaște numărul partidelor care vor depăși pragul de 4% pentru a intra în următorul Parlament.

Cu toate acestea, este clară victoria partidului „Bulgaria Progresistă”, condus de fostul președinte Radev, care este catalogat ca împărtășind opinii pro-ruse. Radev, care își propune ca obiectiv principal „eliminarea modelului oligarhic de guvernare” din țară, este în același timp critic al unor politici UE, al Ucrainei și al politicii energetice verzi a UE, pe care o consideră naivă „într-o lume fără reguli”.

Fiind ferm împotriva trimiterii de arme către Ucraina, el a denunțat luna trecută un acord de apărare încheiat pe zece ani cu Kievul. De altfel, Radev a cerut un referendum privind aderarea Bulgariei la zona euro, considerând că țara nu era pregătită.

1...101112...1.409 Pagina 11 din 1.409

Ziarul de Investigații

Nicușor Dan, după consultările de la Cotroceni: „Vom avea nevoie de dialog”

Primul parlamentar PSD care a devenit „bolojenist”: „Mă interesează ca țara să meargă înainte”

Vladimir Plahotniuc, condamnat la 19 ani de închisoare

Procurorii, în „curtea” lui Raed Arafat; ce spune șeful DSU

Nicușor Dan, discuții cu liderii politici

Fosta directoare a DSP Brașov, judecată pentru fapte de corupție

Social democrații, deranjați de meme-uri, vor să sesizeze CNCD și procurorii

PSD i-a retras sprijinul lui Bolojan; acesta rămâne prim-ministru

PNRR Piedone cere demisia premierului Ilie Bolojan: „Indicatorii economici arată o deteriorare accelerată”

PNRR Piedone: responsabilitatea politică implică asumarea consecințelor

Creșteri fiscale cu impact limitat și efecte negative extinse

Semnale de risc recesionar în economie

Piața muncii și consumul intern, sub presiune

Critici privind deciziile guvernamentale

Apel la demisie pentru restabilirea credibilității

Propunere pentru un nou model de guvernare

Companie din România și administratorul acesteia, acuzați de Parchetul European de fraudă cu fonduri europene

Social democrații răspund astăzi la o singură întrebare: Considerați că PSD trebuie să îi retragă sprijinul politic prim-ministrului Ilie Bolojan?

Alegerile din Bulgaria, câștigate de fostul președinte Rumen Radev

Rămâi conectat

Ultimul articol

Rareș Bogdan, încă alături de social democrați – mesaj de susținere pentru femeile din...

Sancțiuni de aproape 3,5 milioane lei aplicate de ANAF în domeniul schimbului valutar

Virgil Zidaru, alias Makaveli, reținut pentru evaziune fiscală