Procurorii militari din Cluj au în lucru un dosar penal, în centrul anchetei fiind chiar șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat.
Ieri, Arafat a calificat acuzarea sa ca fiind „artificială”, în condițiile în care anchetatorii au făcut public că în cauză nu mai puțin de 17 persoane sunt urmărite penal.
Procurorii militari clujeni anchetează fapte presupus a fi comise în anul 2017, legate de o procedură derulată în contextul prăbușirii unui avion în anul anterior. Faptele cercetate sunt de contrabandă și instigare la această infracțiune, în total în dosar fiind cercetate 17 persoane.
„La data de 02.06.2016, un elicopter al Inspectoratului General de Aviație al Ministerului Afacerilor Interne, aflat în misiune tip SMURD în Republica Moldova, s-a prăbușit în zona localității Haragîș, accidentul soldându-se cu dauna totală a elicopterului și cu decesul celor patru persoane aflate la bord.
În vederea soluționării dosarului de daună, asiguratorul avea opțiunea de a achita asiguratului valoarea agreată de asigurare, în cuantum de 23.343.667,84 lei sau de a înlocui elicopterul prăbușit cu o aeronavă în configurație asemănătoare. Părțile au convenit ca despăgubirea să se facă prin înlocuirea elicopterului (…)
În contextul procesului de înlocuire a aeronavei distruse, în luna noiembrie 2017, IGAv a preluat în proprietate noul elicopter pe insula Guernsey (teritoriu care aparținea de Marea Britanie, dar se afla în afara teritoriului în scopuri de TVA al Uniunii Europene), pe care l-a importat în România, iar punerea în exploatare, potrivit specificațiilor autorității, putea fi realizată numai după efectuarea formalităților vamale și acordarea liberului de vamă, inclusiv achitarea sau garantarea drepturilor datorate în vamă.
(…) introducerea acestei aeronave în România și exploatarea sa ulterioară a avut loc fără efectuarea formalităților vamale, cu consecința producerii unei pagube bugetului de stat, de natura TVA datorat la vamă, în cuantum de 4.435.269,89 lei”, precizează procurorii.
Însă acestea nu sunt singurele cercetări care vizează departamentul condus de Raed Arafat. După cum singur a ținut să lămurească, mai sunt cercetări legate de anumite angajări fictive, cercetări efectuate „in rem”.
„Joi, înaintea zilei de Vinerea Mare, am dus la Parchetul Militar 44 de bibliorafturi (…) de dispoziții, pontaje, documente, care demonstrează că oamenii respectivi au avut relații și au lucrat efectiv pentru Departamentul pentru Situații de Urgență – și fizic, și la distanță, adică la domiciliu, și pontajele reflectă acest lucru. (…)”, a explicat Arafat.
Totodată, acesta a precizat că, în dosarul procurorilor militari, a fost de la început „acuzat”: „Eu n-am fost la DNA. Dosarul a fost la DNA și, din ce mi s-a spus, acest dosar a fost declinat, acum aproximativ un an, pe ideea că nu a fost găsită nici mita, nici abuzul în serviciu. Deci aspectele de corupție au fost excluse”, a spus Arafat.
Cu toate acuzațiile, șeful DSU a asigurat că va coopera „cu autoritățile competente” și va sprijini „orice demers legitim de clarificare a situației”.
„Nu au fost prezentate niciun fel de elemente concrete care să indice existența unor fapte de natură penală. Persistența și extinderea acestor investigații cu privire la persoana mea și la activitatea mea profesională, în absența unor indicii reale și verificabile, ridică serioase semne de întrebare cu privire la temeinicia și proporționalitatea lor.
În mod deosebit, atrag atenția asupra faptului că includerea mea în aceste demersuri apare ca fiind forțată și artificială, prin enunțarea unor pretinse teze de complicitate sau de coordonare a unor activități, în lipsa oricărei contribuții ori implicări reale din partea mea în situațiile investigate. O asemenea asociere nejustificată nu poate trece neobservată și este de natură să genereze consecințe semnificative asupra reputației mele, lucru care, de altfel, pare a fi urmărit în mod direct.
În acest context, devine tot mai evident că aceste acțiuni depășesc cadrul strict juridic, conturând caracteristicile unei campanii de discreditare. Așa cum am mai spus, există indicii că aceste demersuri sunt alimentate nu de considerente exclusiv instituționale, ci și de factori de natură personală, ceea ce este incompatibil cu standardele de imparțialitate și echilibru care ar trebui să guverneze orice procedură publică.
Orice afectare nejustificată a credibilității mele în acest domeniu produce consecințe care depășesc planul individual, putând influența negativ încrederea publică în mecanismele de intervenție și în capacitatea instituțională de răspuns în situații de urgență. Într-un sector în care încrederea, coordonarea și autoritatea profesională sunt esențiale, asemenea demersuri pot avea efecte indirecte inclusiv asupra siguranței cetățenilor.
Consider esențial ca acțiunile autorităților să fie fundamentate exclusiv pe probe, legalitate și bună-credință și îmi exprim încrederea că adevărul va prevala, iar toate aceste aspecte vor fi evaluate cu obiectivitate, echilibru și responsabilitate”, a mai transmis Arafat.
