Cele mai scumpe refugii montane din România sunt în judeţul Hunedoara

Ministerul Turismului şi Dezvoltării Regionale a aruncat aproape 30 de miliarde de lei vechi anul trecut, pentru construirea a şapte refugii Salvamont în Parcul Naţional Retezat. Controversele acestui proiect se datorează sumelor mari folosite pentru construirea unor refugii de câţiva zeci de metri pătraţi.

Astfel, din datele furnizate de către reprezentanţii Consiliului Judeţean Hunedoara, un refugiu de 94 de metri pătraţi ajunge la peste 4 miliarde de lei vechi, fără documentaţie şi avize, chiar dacă materialele de construcţie sunt dintre cele mai banale, în timp ce un astfel de refugiu în alte părţi montane ale ţării costă de aproape 20 de ori mai puţin, cu proiect cu tot.

În concluzie, o asemenea construcţie este de aproape 7 ori mai scumpă decât un apartament din municipiul Lupeni, zona A. Astfel, experţii imobiliari ai Judecătoriei Petroşani apreciază că în municipiul Lupeni, de pildă, un apartament cu 3 camere, în zonă ultracentrală, cu toate dotările, cu gaz metan şi anexe, de peste 100 de metri pătraţi, ajunge la puţin peste 600 de milioane de lei vechi.

Sau, dacă vom calcula construcţia propriu zisă la metru pătrat, observăm că suma pe metru pătrat este cea mai mare din Europa, de peste 1.000 de euro pentru un refugiu alpin.

De 4 ani se roagă salvamontiştii pentru refugii decente…

„Proiectul a fost depus la minister în anul 2006 de către Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani din România (ANSMR), proiect ce a prevăzut refacerea, reamenajarea şi construirea refugiilor de altitudine. În judeţul Hunedoara au intrat în acest proiect şapte puncte de instalare. Astfel, au fost construite refugii la Stâna de Râu, Baleia, Buta, Pietrele şi Râuşor, iar refugiile de la Poiana Pelegii şi Bucura au fost refăcute şi reamenajate. Valoarea proiectului se ridică la suma de 30 de miliarde de lei vechi”, a declarat Ovidiu Bodeanu, şeful Serviciului Public Judeţean Salvamont (SPJS)  Hunedoara.

Costel Avram, repetent la cunoştinţele despre banii veniţi de la Udrea

În prezent, lucrările mai au până să fie finalizate, anunţându-se chiar probleme cu tranşele de bani ce urmau să vină. “Refugiile sunt construite în proporţie de 90 la sută unele, în timp ce altele sunt finalizate. Nu mă pot pronunţa cu privire la faptul dacă sumele ar fi mari sau mici, deoarece aici ar trebui să punem în calcul şi documentaţia necesară. În plus, am înţeles că mai sunt tranşe de bani de venit de la Ministerul Turismului, dar nu pot spune exact ce sume, fiindcă nu ştiu”, a declarat Costel Avram, vicepreşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Hunedoara.

Făgăraşul e mai ieftin

Totuşi, problema ce se pune este legată de sumele exorbitante înghiţite de nişte refugii cu două sau patru camere, construite din materiale ieftine. Numai în Hunedoara un refugiu poate costa aproape 5 miliarde de lei vechi cu tot cu documentaţia necesară, în timp ce alte judeţe le-au construit mai repede şi de 18 ori mai ieftin, fiind inclus şi transportul cu elicopterul.

„Un refugiu care a fost ridicat în Zârnei, în Făgăraş la dimensiunea de 5 pe 4 pe schelet metalic şi panouri sandviş, a costat 250 de milioane. Cu transport cu elicopterul şi cu montaj, s-a ajuns la 300 de milioane de lei”, a declarat Mircea Opriş, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Salvatorilor Montani din România.

Astfel, refugiile din judeţul Hunedoara sunt cele mai scumpe din ţară, chiar dacă surse apropiate CJ Hunedoara ne-au declarat că lucrările au fost prost executate, având în vedere că la numai câteva luni de la construcţie, acoperişurile de pe unele refugii au fost luate de vânt, la fel ca banii publici ce au fost alocaţi pentru acest proiect.

Când nu salvează vieţi, salvatorii montani sunt salahori pe moşia lui Moloţ

Mai mult, firma care a câştigat licitaţia a tot subcontractat lucrările, până când s-a ajuns ca acestea să fie executate chiar de către salvatorii montani din judeţul Hunedoara.

“Salvatorii montani au fost plătiţi la negru chiar de către ginerele CJ Hunedoara, Mircea Moloţ, pentru a lucra la construcţia refugiului de la Buta, unde şeful de echipă ne-a obligat să lucrăm. Am cărat materialele tot noi, tot noi am şi tencuit, iar la câteva luni după iarnă, acoperişul refugiului a fost smuls. Asta este, noi nu suntem constructori, ci salvăm vieţi. Părerea mea este că a fost o bătaie de joc la adresa Salvamontului şi construirea refugiilor a fost doar o modalitate de a fi spălaţi banii, fiindcă anul trecut, când s-au dat, era campanie electorală”, au declarat surse din cadrul Salvamont Hunedoara.

CJ Hunedoara se justifică…

Reprezentanţii Consiliului Judeţean Hunedoara susţin însă că proiectul “Dezvoltarea infrastructurii în zona montană înaltă – construcţii baze Salvamont şi refugii montane în masivul Retezat – Râuşor, Poiana Pelegii, Bucura, Paltina, Stâna de Râu, Baleia”, care cuprinde 4 baze Salvamont şi 3 refugii montane are preţul perfect justificabil.

“Proiectele au fost întocmite de S.C. Incerc Proiect S.A. Petroşani, iar achiziţia de lucrări a fost realizată pe baza caietului de sarcini întocmit de Biroul de Achiziţii Publice al Consiliului Judeţean Hunedoara, respectând proiectul tehnic.Finanţarea proiectului tehnic a fost realizată prin HG 1762/2006 cu suma de 517.000 lei, suma contractată fiind de 368.722 lei, rezultând o diferenţă de 148.278 lei.

Finanţarea lucrărilor este realizată prin HG 426/2009 cu suma de 3.084.000 lei, modificată cu HG 1206/2009 la valoarea de 2.400.000 lei”, se arată într-o înştiinţare remisă de Consiliul Judeţean Hunedoara.

Potrivit aceleiaşi surse, valoarea contractată pentru realizarea investiţiei a fost împărţită pe cele şapte obiective. Astfel, la Poiana Pelegii s-au dus 283.179 lei pentru o suprafaţă construită de 94,08 mp (suprafaţa desfăşurată: 186,21 mp). La Râuşor au fost acordaţi 1.057.960 lei pentru o suprafaţă construită de 320 mp (suprafaţa desfăşurată: 546 mp.) Bucura- 410.025 lei, suprafaţă construită: 94,08 mp (suprafaţa desfăşurată: 186,21 mp), Baleia-54.552 lei, suprafaţa construită: 35 mp (suprafaţa desfăşurată: 50 mp), Stâna de Râu: 61.568 lei, suprafaţa construită: 35 mp (suprafaţa desfăşurată: 50 mp), Pietrele: 426.824 lei, suprafaţa construită: 106,52 mp; (suprafaţa desfăşurată: 167,00 mp), Paltina: 77.901 lei suprafaţa construită: 35 mp (suprafaţa desfăşurată: 50 mp). Adică un total de 2.372.009 lei.

“Diferenţa până la suma totală a proiectului, de 2.400.000 lei, este reprezentată de plata taxelor şi avizelor necesare la lucrările menţionate”, mai spun reprezentanţii CJ Hunedoara.

Udrea susţine turismul prin intermediul blogului

La rândul ei, afectată fiind de scandalurile legate atât de refugiile Salvamont cât şi de alte proiecte turistice controversate, ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea, s-a certat cu ziariştii prin intermediul blogului personal.

“În ultima perioadă, în mass-media au fost exprimate opinii ale unor jurnalişti şi ale unor lideri politici referitoare la criteriile de alocare a fondurilor de investiţii în infrastructura turistică gestionate de Ministerul Turismului, afirmându-se în câteva rânduri, în mod absolut eronat, că împărţirea acestor fonduri se face pe criterii politice, că proiecte dintre cele nominalizate pentru finanţare nu ar fi oportune.

Adevărul este că alocarea fondurilor de către Ministerul Turismului se face pe baza unei liste de proiecte aparţinând unui număr de 32 de administraţii publice locale aprobată de Guvernul Tăriceanu prin Hotărârea de Guvern nr. 1726/2006, listă deschisă, în limita bugetului disponibil, ce a fost completată în 2009 cu alte 3 proiecte ale consiliilor locale Alba Iulia, Constanţa şi Piatra Neamţ.

Nu ne putem aroga meritul de a fi elaborat lista proiectelor care ţin de cele patru direcţii majore de finanţare a infrastructurii turistice (direcţii materializate în programele de investiţii aprobate şi acestea în 2006, “Schi în România”, “Dezvoltarea infrastructurii turistice în zona montană înaltă”, “Dezvoltarea echilibrată şi integrată a staţiunilor turistice balneoclimaterice” şi “Dezvoltarea echilibrată şi integrată a zonei turistice din Delta Dunării şi a staţiunilor turistice de pe litoralul Mării Negre”). Noi am reuşit însă să alocăm bani pentru respectivele proiecte, în contextul în care am găsit turismul românesc aproape de colaps, inclusiv din cauza lipsei de finanţare a proiectelor de infrastructură specifice. Voi continua să sprijin aleşii locali, indiferent de coloratura lor politică, pe proiecte de dezvoltare a comunităţilor lor, dar şi să îi combat pe politrucii care susţin că turismul este un moft, în timp ce turismul ar putea alimenta consistent bugetul de stat, reducând astfel presiunea fiscală ce se exercită în prezent asupra populaţiei şi întreprinderilor mici şi mijlocii”, a ţinut să precizeze Elena Udrea pe blogul personal

Share:

Author: Anamaria Nedelcoff