Bucureştiul riscă să piardă patru meciuri de la CE 2020.

Bucureştiul este în pericol să piardă organizarea a patru meciuri de la Campionatul European de Fotbal 2020, din cauza legăturii deficitare dintre Aeroportul Henri Coandă şi oraş. Ministrul Transporturilor, Ioan Rus, a evitat marţi să dea un răspuns tranşant la întrebarea când va fi gata magistrala de metrou 1 Mai – Aeroport Henri Coandă.

Atunci când a decis ca România să organizeze la Bucureşti patru meciuri din Campionatul European de Fotbal 2020, UEFA a pus şi unele condiţii autorităţilor centrale şi locale de pe malurile Dâmboviţei. Cea mai importantă dintre acestea consta în asigurarea, până în 2020 a unei legături feroviare (supraterane sau subterane) între Aeroportul Henri Coandă şi centrul oraşului.

Oficialii UEFA remarcau conexiunea deficitară dintre aeroport şi Bucureşti, mai exact Arena Naţională. Până acum nu s-a mişcat mai nimic în acest sens, şi mai sunt doar cinci ani până la marele eveniment fotbalistic. Întrebat de Ziarul de Investigaţii în ce stadiu se află legătura dintre Bucureşti şi Aeroportul Otopeni, ministrul Transporturilor, Ioan Rus, a spus că se pregăteşte începerea lucrărilor la magistrala de metrou 1 Mai – Aeroport Henri Coandă. „În următoarea lună iese toată documentaţia. Avem în vedere şi varianta pe calea ferată, însă construcţia metroului va rezolva o mare parte din problemă”, a spus Rus.

Întrebat dacă magistrala de metrou va fi gata până în 2020, ministrul a preferat să dea un răspuns ardelenesc, cu tâlc: „Depinde cât de nemţi vom reuşi să fim”. În luna septembrie a anului trecut, oraşul Bucureşti a fost desemnat, la Geneva, de membrii Comitetului Executiv al UEFA, să găzduiască, pe Arena Naţională, patru meciuri, trei din faza grupelor şi unul din optimile de finală, în cadrul turneului final al Campionatului European de fotbal din 2020, alături de alte 12 oraşe.

În decembrie 2012, UEFA hotărâse să organizeze, sub sloganul “EURO pentru Europa”, un turneu final de-a lungul întregului continent, pentru a marca 60 de ani de la prima ediţie a Campionatului European de Fotbal, care a avut loc în 1960.

Şi Sorin Oprescu are multe teme de făcut 

Dincolo de legătura cu aeroportul, oficialii UEFA au mai semnalat şi alte aspecte pe care România trebuie să le remedieze până în 2020. Acestea se referă la stadion. Finalizată în 2011, Arena Naţională are o capacitate de 54.851 de locuri şi a găzduit finala Ligii Europa în 2012.

Conform UEFA, stadionul are o capacitate mare, dar nu întruneşte toate condiţiile forului european, una dintre acestea fiind numărul insuficient de locuri de parcare. În plus, nici numărul minim de loje permis de UEFA nu este îndeplinit de Arena Naţională. De asemenea, cerinţele UEFA privind ospitalitatea şi mass-media nu sunt întrunite în totalitate. Referitor la locurile de cazare din Capitală, numărul acestora este la limită, iar cele de categorie inferioară acoperă doar parţial cerinţele UEFA.

Însă preţurile sunt competitive, iar Autoritatea Naţională de Turism a promis că tarifele nu vor creşte cu ocazia turneului. Raportul mai remarcă experienţa limitată a municipalităţii bucureştene în organizarea unor evenimente majore şi că planificatele investiţii în infrastructura din zona stadionului nu au fost elaborate în amănunt. Cu alte cuvinte, atât ministrul Transporturilor, Ioan Rus, cât şi primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, trebuie să se pună serios cu burta pe carte, pentru a-şi face temele până în 2020. Altfel, adio meciuri de la Campionatul European de fotbal!