Cu toate că-l slujește (zice el) pe Dumnezeu de câteva zeci de ani, Teodosie n-a aflat, încă, această zicală simplă. Și ia din Biblie și din cele sfinte doar ce-i convine, când îi convine, după cum îi convine.
Nu e ca și cum nu ne-am fi obișnuit deja cu acest du-te vino al lui.
Să ne aducem aminte? Ba cu Securitatea, ba cu poporul; ba cu minorii, ba împotriva păcatelor carnale; ba cu șpaga, ba împotriva ei.
Ultima găselniță? Ba nu e medic să recomande vaccinarea, ba nu se vaccinează, că citește opinii medicale.
Ce-i lipsește lui Teodosie? Consecvența.
Nu se poate hotărî ce poziție să adopte, așa că oscilează mai ceva ca un metronom.
Până acum o bucată de timp, susținea că Biserica nu e a statului, e a lui Dumnezeu. Azi zice că până și Președintele a zis că vaccinarea anti-covid nu e obligatorie, așa că ascultă de el. Mâine-poimâine îl vezi că jură credință Șefului Statului și schimbă Biblia pe Codul Civil. Nu se știe niciodată. E mai plin de surprize decât un ou Kinder, Teodosie al nostru!
Revenind la vaccinarea lui Teodosie
N-o să existe. Cel puțin, pentru moment. Până nu este el ferm convins de siguranța acestuia. Cum se convinge? Citind părerile medicilor care spun că nu e un vaccin sigur, pentru că el a terminat Seminarul, nu Medicina, deci nu-și poate forma o opinie validă.
”Am citit şi voi mai citi, chiar am fost atenţionat, primesc mesaje de la medici de înaltă ţinută din America, din Germania, dar nu vreau să-i expun aici că nu e treaba mea, care atrag atenţia asupra urmărilor negative.”
Pe de altă parte, se pare că nu citește decât părerile negative. Pentru că da, există și multe altele, pozitive. Pe alea le ocolește cu grație. Cum ne dăm seama? Întrebat fiind dacă va recomanda vaccinul, ÎPS-ul spune: ”Noi nu suntem medici ca să recomandăm vaccinul. Ar fi o depăşire a cunoştinţelor şi atribuţiilor noastre.”
Traducerea:
Nu sunt medic, pentru a recomanda enoriașilor să se vaccineze. În schimb, sunt destul de medic să le spun că eu, preot, nu cred în vaccin, c-am citit eu că e făcut în pripă, deci nu e sigur.
Păi, dacă erai atât de echidistant, Înaltpreasfinția Ta, nu spuneai că e o alegere personală și nu vrei să discuți despre asta? Nu mai bine spuneai că nu vrei să influențezi pe nimeni (pro sau contra vaccinare), dădeai două citate din Biblie și te-ntorceai la slujbă? Nu-ți vedeai de cele sfinte, fără să precizezi cât de avertizat ești de ”medici de înaltă ţinută din America, din Germania”?
Ce facem, Înaltpreasfinția Ta, dăm mesaje subliminale? Sau ne-am obișnuit prea mult cu mesajele codate și nu mai putem scăpa de această patimă?
Te poți împărtăși, dar Dumnezeu tot nu-ți bagă anticorpi în traistă
”Mă împărtăşesc zilnic şi vaccin mai mare ca asta, mai puternic, nu este altul”, zice Teodosie.
Să ne imaginăm următoarele scenarii: ești foarte credincios, te împărtășești zilnic și:
– stai în cada plină cu apă și bagi, din neatenție, și foehn-ul, aprins;
– intri, de bună-voie și nesilit de nimeni, într-o piscină plină cu ace de seringă folosite;
– traversezi o autostradă circulată, legat la ochi.
Are Dumnezeu vreo obligație să te protejeze, doar pentru că te împărtășești zilnic, dar îți place să te joci cu focul? Dacă pățești ceva, e din vina Lui? Și, cel mai important, ce mesaj dai enoriașilor? Că, indiferent de ce ar face, dacă se împărtășesc zilnic, nu trebuie să aibă grijă de ei, pentru că împărtășania e singura protecție de care au nevoie?
Teodosie cu Dumnezeu, dar împotriva restului lumii
Nu știu de ce, dar am impresia că Înaltpreasfinția sa trece puțin bariera teologică. O dă înspre grunge, puțin. Un soi de Eminență cenușie.
Altfel nu-mi explic următoarele:
Papa s-a vaccinat. Purtătorul de cuvânt al BOR a zis că se vaccinează. Mitropolitul Clujului a anunțat că se vaccinează. Musulmanii au dus campanie de vaccinare, în mijlocul Ramadanului. Până la urmă, nu e faza de confesiune, ci de umanitate. Cât de mult ții la viața ta și, mai ales, la viața celorlalți.
Decât dacă nu ești Teodosie, și nu știi exact ce vrei să fii: om al lui Dumnezeu, formator de opinie, fondator al unui cult personal (ortodox și dobrogean), alte opțiuni, nelistate încă.
(Cred, cu tărie, că preotul Francisc Doboș a spus-o foarte frumos: ”Dacă Dumnezeu a trimis deja vasul acesta (vaccinul)? Naufragiat de frică pe insula credinței mele spun „Nu, că mă salvează Dumnezeu!“ și apoi, nava pleacă și eu mă înec? Și pe urmă să-l iau la rost pe Dumnezeu – „De ce nu m-ai salvat? Am crezut în tine!“ Folosim atât credința, cât și rațiunea.”
Bine, Francisc Doboș nu are pretenția că are linie directă cu Ăl de Sus).
