Arăta, într-adevăr, ca autogara Militari, aşa cum s-a exprimat fostul ministru al Transporturilor, Anca Boagiu, dar producea precum găina cu ouăle de aur. La zece luni de zile de când cursele low-cost au fost mutate la Otopeni, Aeroportul Băneasa a devenit o gaură neagră din punct de vedere financiar. Prin mini-terminalul de business, dotat cu mobilier de lux nu pot fi văzuţi decât angajaţii aeroportului, şi aceia puţini. In rest, culoarele, sălile de conferinţă şi restaurantul sunt pustii.
Dintr-o mină de aur, ce-i drept deloc făţoasă, a devenit o gaură
neagră, dar cu ştaif. ~nchis în primăvara acestui, Aeroportul Aurel
Vlaicu Băneasa este acum departe de furnicarul care-l caracteriza până
nu demult.
La presiunea crescândă a proprietarilor de vile ridicate
în buza pistei, fostul ministru al Transporturilor a mutat zborurile
low-cost pe Otopeni în luna martie a acestui an. La vremea respectivă,
demnitarul spunea că Băneasa va deveni un aeroport de business, pentru
avioane uşoare.
Acum, corpul central al clădirii a fost închis,
pentru reparaţii, iar în dreapta acestuia a fost amenjat un terminal
pentru aviaţie generală. Nimic
de zis – mobilier de lux, amenajat cu gust, săli de conferinţe, ba
chiar şi un minirestaurant cu trei mese. Ce-şi poate dori mai mult un om
de afaceri care aşteaptă să decoleze cu private jet-ul?
Numai că
lipsesc muşteriii. Pe culoarele terminalului pot fi zăriţi din când în
când doar angajaţii aeroportului, şi aceştia cu o mină plictisită, de om
care trage mâţa de coadă opt ore pe zi, jucându-se Solitaire.
Venituri în picaj
Acestea sun simple presupuneri. Să vedem însă cifrele oficiale.
~nainte de mutarea curselor low-cost la Otopeni, în primele trei luni
ale anului în curs, de la Băneasa decolau sau aterizau, în medie, 54 de
aeronave pe zi. ~n lunile aprilie-septembrie 2012, traficul a fost de
numai 28 mişcări de aeronave pe zi, au precizat pentru Jurnal de
Investigaţii oficialii Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB).
Chiar dacă, la prima vedere, ar părea că veniturile aeroportului
s-a redus la jumătate, din moment de s-a înjumătăţit numărul de decolări
şi aterizări, de fapt scăderea este mult mai dramatică. „Unul dintre
tarifele aeroportuare care are cea mai mare pondere în total este
greutatea pe roată”, explică specialistul în aviaţie Sorin Stoicescu.
Or,
în niciun caz nu se poate compara greutatea unui avion Boeing 737, de
genul celor cu care se efectuau zborurile low-cost, cu cea a unei
aeronave Cesna, cu două locuri, de exemplu. Mai mult, un trafic
aeroportuar intens, cum era până în luna martie, generează şi venituri
suplimentare pentru activităţile conexe celei de bază. „Este vorba, spre
exemplu, de activităţile de handling (manevrarea bagejelor – n.red.)
sau de degivrare. Acum, la aparatele de mici dimensiuni, pilotul
dezgheaţă geamurile cu spray-ul, iar bagajele le cară în braţe”, a mai
spus Stoicescu.
Si,
într-adevăr, veniturile au scăzut dramatic. ~n perioada ianuarie –
septembrie 2012, potrivit datelor oficiale puse la dispoziţie de CNAB,
„pentru punctul de lucru Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa
Aurel Vlaicu s-au înregistrat venituri din perceperea tarifelor
aeroportuare în suma de 22.407.669,25 lei”. Extrapolând la nivelul
întregului an 2012, rezultă venituri anuale estimate de aproape 30
milioane de lei. +i să nu uităm că în această valoare sunt incluse şi
sumele colectate în primele trei luni ale anului, când la Băneasa
n-aveai loc s-arunci un ac.
Dar să vedem, spre comparaţie, ce
venituri înregistra aeroportul atunci când aici aviaţia „duduia”, pentru
ca să-l citez pe fostul ministru de Finanţe Varujan Vosganian. ~n 2009,
Aeroportul Băneasa a avut venituri de 95,58 milioane de lei, adică de
mai bine de trei ori mai mari ca anul acesta.
Oficialii CNAB, au
recunoscut indirect, în răspunsul trimis Jurnalului de Investigaţii, că
sumele încasate la Băneasa, în condiţiile unui trafic de business
scăzut, nu sunt suficiente pentru a acoperi cheltuielile: „Veniturile şi
cheltuielile sunt analizate la nivel de companie, nu de aeroport”.
Studii peste studii
Si se mai pune o întrebare. Dacă tot se intenţiona ca la Băneasa să opereze doar aeronave de dimensiuni mici, de ce s-au mai investit 64 milioane de euro în modernizarea pistei, astfel încât ea să suporte aeronave Boeing sau Airbus? E drept, contractul iniţial cu constructorul, Romstrade, firmă deţinută de „regele asfaltului” Nelu Iordache, prevedea doar 18 milioane de euro.
Spuneam mai devreme că la Băneasa a fost amenajat un terminal VIP de 1.500 mp, investiţie care a scos din vistieria CNAB 2,4 milioane de euro, care s-au dus către compania UTI, a omului de afaceri Tiberiu Urdăreanu. Ce s-a întâmplat însă cu restul aerogării, cu partea de sub cupola centrală, cu care eram obişnuiţi?
Ei bine, mai nimic. Intrarea a fost închisă cu un gard metalic, dincolo de care nu se desfăşoară nicio activitate. O recunosc şi aficialii CNAB: „In ceea ce priveşte strategia de dezvoltare pe termen mediu/lung a Aeroportului Internaţional Bucureşti Băneasa Aurel Vlaicu, a fost demarată procedura de licitaţie publică având ca obiect elaborarea studiilor de prefezabilitate şi fezabilitate şi a fundamentării economic-financiare aferente direcţiei de dezvoltare a punctului de lucru Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa Aurel Vlaicu”.
Cu alte cuvinte, întâi s-a luat decizia politică de a închide aeroportul şi apoi s-a gândit cineva că trebuie făcute ceva investiţii. Abia pe 5 iulie a fost semnat contractul pentru aceste studii, cu compania multinaţională Louis Berger. Apoi, au venit şi primele rezultate: „Prima documentaţie conform prevederilor contractului, respectiv studiul de prefezabilitate care va asigura fundamentarea necesităţii şi oportunităţii investiţiilor aferente strategiei de dezvoltare a AIBB – AV, a fost elaborată de către presator, fiind în analiza CNAB, în vederea efectuării recepţiei preliminare”.
De la studii şi până la mistrie e însă cale lungă…
La Băneasa, interese imobiliare au fost dintotdeauna, însă ele s-au
acutizat începând cu anul 2000, când în capătul pistei aeroportului au
început să răsară vilele. Cu toate că era zonă de servitute aeriană, iar
regimul de înălţime era limitat, la acea vreme Autoritatea Aeronautică
Civilă a acordat numeroase dispense. Unul dintre „performerii” în
domeniu a fost Jenică Poenaru, director general al AACR pe vremea când
Ministerul Transporturilor era condus de Miron Mitrea. El era fratele
antrenorului Cătălin Poenaru de la FC Bacău, echipă deţinută de pe
atunci influentul Dumitru Sechelariu. Cum fratele acestuia, Sergiu
Sechelariu, era secretar de stat în minister, cercul se închide.
Printre
cei care deţin terenuri/vile în apropierea aeroportului se numără Puiu
Popoviciu, Gigi Becali, Ion Tiriac, Dan Ioan Popp (patronul Impact), dar
şi Mugur Mihăescu (Garcea) de la Vacanţa Mare. Cu voia dumneavoastră,
ultimul pe listă (pomenit recent de premierul Victor Ponta), fostul
primi ministru Mihai Răzvan Ungureanu.