Dacă privești atent ai zice că președinții Consiliilor Județene din Vâlcea și Olt nu doar că joacă în aceeași echipă, ci au și același antrenor și aceeași strategie: pase scurte și precise între „firmele de casă” și puncte marcate direct în bugetul public. Pare că drumurile lor „paralele” se întâlnesc convenabil exact în buzunarele contractorilor „favoriți”.
Două județe vecine, două administrații diferite, dar impresia e de un singur județ mare și fericit, unit prin asfalt. Practic, o înfrățire pe șosele, cu asfalt pe post de verighetă.
În Vâlcea, asfaltările nu sunt doar drumuri – sunt trasee politice
Anul 2025 a adus pentru județul Vâlcea două contracte-mamut: modernizarea DJ 676 (77 km, 71 milioane de euro) și reabilitarea DJ 677A (35 km, 20 milioane de euro). Sume record, drumuri „strategice”, iar câștigătorii – previzibili: Civil Speed SRL și Panadria SRL. Firme locale și semi-locale, bine ancorate politic, bine conectate la primăriile cu trandafir pe stemă. PSD, desigur.
Coincidență sau regie bine scrisă, harta contractelor arată ca un schimb de teritorii: Civil Speed, născută în Vâlcea, își extinde afacerile în Olt, iar Panadria, venită din Olt, primește ”pe tavă” cel mai mare contract rutier din istoria Consiliului Județean Vâlcea. Schimb de amabilități între vecini? Sau doar o strategie de supraviețuire – pentru că astăzi e PSD, mâine poate fi PNL, iar poimâine USR și nimeni nu poate prezice cu ce idei vine celălalt.
Civil Speed SRL – tentacule crescute în Vâlcea, întinse până în Olt
Civil Speed SRL apare în 2011, la Râmnicu Vâlcea, cu doi patroni: Mircea Amărăzeanu și Ovidiu Purcărea. În 2024, firma raportează peste 4 milioane de euro cifră de afaceri și un profit de aproape 370.000 euro, cu 63 de angajați. Deci o firmă solidă, cu forță de muncă și capacitate de execuție. Dar ce o face specială nu e bilanțul contabil, ci rețeaua politică pe care o întreține.
În ultimii ani, Civil Speed a avut contracte directe cu primării conduse exclusiv de primari PSD:
- Frâncești – Florin Ionescu (din 2012)
- Runcu – Vasile Stănică (din 2008)
- Vlădești – Adrian Cosac (din 2016)
- Băbeni – Ștefan Bogdan (din 2012)
Un portofoliu frumos, selectiv și, ce să vezi, unitar politic. Evident, toate contractele sunt luate pe merit iar orice apropiere între PSD Vâlcea și contractele Civil Speed sunt doar pură închipuire.
În 2019, firma obține și o finanțare europeană prin POR: 7,44 milioane lei. În 2021–2023, Civil Speed se ocupă de întreținerea drumurilor comunale din Frâncești, Runcu și Vlădești. Valoarea totală: 2,3 milioane lei. Tot în familie, tot cu primarii roșii.
DJ 677A – 35 km, 20 milioane euro
În ianuarie 2025, Civil Speed, lider de asociere cu Reimar Construct și Elis Pavaje, câștigă ”jackpotul”: DJ 677A (35 km, ~100 milioane lei). Contestațiile depuse la CNSC sunt respinse rapid, iar lucrările încep în primăvară. Totul merge ca uns.
Detaliu picant: în 2024, Civil Speed dă în judecată Consiliul Județean Vâlcea pentru refuzul de a oferi informații publice. Tribunalul le dă dreptate, dar Curtea de Apel anulează decizia în februarie 2025. Surpriză, imediat după „răceala” juridică, relațiile se încălzesc brusc: licitații câștigate, șantiere deschise. Se ceartă, se pupă, se pupă iar, se pupă din nou, și asfaltul se toarnă.
Harta contractelor arată o strategie clară: firma născută în Vâlcea nu stă pe loc. Se extinde către Olt și alte județe. Nu doar pentru că există lucrări, ci pentru că, în cazul unei schimbări politice, conexiunile devin mai greu de urmărit. Dar nu imposibil.
Panadria SRL – din Olt în Vâlcea, cu cel mai mare contract al CJ
Panadria SRL vine din Olt. Proprietar: Florea Barbu. Presa locală l-a pomenit în mai multe rânduri în legătură cu PSD. Fiul său, Adi Florinel Barbu, conduce Administrația Bazinală de Apă Olt. Iar reprezentantul oficial, Romeo Cristian Roșoga, apare în anchete jurnalistice ca apropiat al lui Darius Vâlcov. Nimic ilegal decis de instanțe, dar unde e fum, e măcar și ceva jar.
Până să prindă jackpotul din Vâlcea, Panadria lucra în Olt, tot pe mâna primarilor PSD. Din 2021 până în 2023, bifează lucrări și în Vâlcea, pentru primarii PSD din Șirineasa și Voicești. Pregătire de teren.
DJ 676 – 77 km, 71 milioane euro
Pe 2 mai 2025, Panadria semnează cu CJ Vâlcea contractul pentru modernizarea DJ 676 (77 km). Valoare: 71 milioane euro. Proiect uriaș: 17 poduri, 173 podețe, 112 km de șanțuri. Lucrările încep în august 2025, în comuna Tetoiu. Totul perfect legal. Dar parcă prea perfect.
Un flashback: în 2021, Panadria primește o suplimentare de 5,5 milioane lei pentru DJ 678. În același timp, Civil Speed primește 2,5 milioane pentru DJ 703G. Presa locală nota atunci: „aceleași firme, aceeași direcție a banilor”.
Întrebarea nu e „de ce acum?”, ci „de ce aici?”. Răspunsurile sunt simple: pentru că se poate și pentru liniștea de mâine, pentru pilonul de pensii private pentru că pensia de stat astăzi e, mâine poate dispare. Dar banii strânși pentru pensia privată rămân.
DJ 676 vs DJ 677A – o simetrie prea frumoasă ca să fie întâmplare
| Proiect | Lungime | Valoare estimată | Câștigător | Contestații | Stadiu (aug. 2025) |
|---|---|---|---|---|---|
| DJ 676 | 77 km | 71 mil. € | Panadria SRL | fără decizie CNSC | lucrări în curs |
| DJ 677A | 35 km | 20 mil. € | Civil Speed + parteneri | respinse CNSC | lucrări în curs |
Simetria e evidentă. O firmă ia cel mai mare proiect. Cealaltă ia proiectul „frate mai mic”. Nu există dovezi juridice de blat, dar arată mai mult ca o înțelegere elegantă, între gentlemani, decât ca o competiție liberă.
Cronologia – cum s-au încurcat firele
- 2016–2018: Panadria activă în Olt, menționată în anchete locale.
- 2019–2020: Civil Speed obține finanțare europeană POR.
- 2021: Suplimentări simultane pentru Panadria (DJ 678) și Civil Speed (DJ 703G).
- 2023: Ambele firme apar în licitații din județe „reciproc inverse”.
- 2025: DJ 676 și DJ 677A – atribuite, lucrări începute.
Un dans sincronizat, în pași bine marcați.
Liniștea cumpărată cu asfalt – cum funcționează mecanismul
La prima vedere, totul pare legal. Licitații, contestații respinse, contracte semnate. Dar printre rânduri, mecanismul devine vizibil: firmele locale nu concurează, ci mai degrabă își împart teritoriile. Civil Speed în Vâlcea și apoi în Olt. Panadria în Olt și apoi în Vâlcea. Ambele câștigă, niciuna nu pierde. Că banii vin de la CJ sau de la primării, direcția e aceeași: spre firmele „de casă”.
Acest model de „colaborare” între constructori și administrații locale nu e unic. L-am văzut și în alte județe: în Teleorman, în Dolj, în Giurgiu. Întotdeauna există două-trei firme „favorizate” care, indiferent de culoarea politică, reușesc prin știința managementului să-și păstreze contractele. Rețeta e simplă: apropierea de primari, investiții strategice în campanii, relații consolidate cu liderii de județ.
Și pentru că fiecare drum are nevoie de reparații constante, de mentenanță, fluxul de bani e aproape garantat.
Ce spun oamenii locului
Întrebați, locuitorii din comunele unde se toarnă asfalt nu par prea interesați de jocurile din spatele contractelor. „Important e să avem drumuri bune, nu cine le face”, spune un localnic din Tetoiu. Altul completează ironic: „Da, să fie bune măcar până la următoarele alegeri”. De umorul oltenesc am auzit toți!
Percepția publică rămâne ambiguă. Pe de o parte, oamenii se bucură că drumurile se modernizează. Pe de altă parte, suspiciunea că totul e aranjat există. Și, de cele mai multe ori, suspiciunea are motive reale.
Politica și asfaltul – o legătură mai veche decât pare
Nu e pentru prima dată când infrastructura rutieră devine teren de negociere politică. În România post-2000, aproape fiecare județ are „campionii” lui. În Vâlcea, vreme de un deceniu, contractele mari au oscilat între aceleași firme. În Argeș, scenariul e identic. În Olt, Panadria a fost abonată la lucrări, exact cum Civil Speed a fost abonată în Vâlcea.
Drumurile nu sunt doar drumuri. Sunt garanții politice, sunt promisiuni electorale. De multe ori, asfaltările încep exact înainte de alegeri, pentru că nimic nu convinge mai repede un alegător decât senzația de drum nou sub roți.
Cine verifică? Instituțiile de control sau… nimeni
Teoretic, astfel de contracte ar trebui atent monitorizate de Curtea de Conturi, de ANAP sau de Ministerul Dezvoltării. Practic, verificările sunt rare, iar rapoartele – când apar – rămân îngropate în sertare. În unele cazuri, abaterile descoperite au fost cosmetizate drept „nereguli administrative”. Când e vorba de zeci de milioane de euro, astfel de „nereguli” devin doar statistici fără consecințe.
Iar opinia publică, fără acces la detalii tehnice și fără instrumente de control, rămâne prizonieră versiunii oficiale: „totul este legal”. Și până acum nimeni nu a avut curajul și priceperea să dovedească contrariul.
Impactul economic – cine câștigă și cine pierde
Pentru firmele câștigătoare, evident, aceste contracte înseamnă profituri consistente și o stabilitate financiară asigurată pe ani întregi. Pentru administrațiile locale, înseamnă bifarea unor promisiuni electorale. Dar pentru contribuabilul obișnuit?
Înseamnă taxe plătite constant, drumuri reparate la intervale suspect de scurte și bani publici direcționați mereu către aceleași buzunare. În loc de diversitate economică și competiție reală, piața construcțiilor rutiere rămâne capturată de câțiva jucători privilegiați.
Epilog – liniștea care costă milioane de euro
Civil Speed vine din Vâlcea și primește contracte în Olt. Panadria vine din Olt și primește contractul uriaș din Vâlcea. Coincidență? Greu de crezut.
Ce vedem e mai degrabă o rețea de reziliență: moral, ambele firme aparțin PSD-ului, chiar dacă nu de facto. Dacă PSD va dispărea din peisajul Consiliilor Județene, aceste companii vor fi fie înlocuite de altele cu aceleași reflexe, fie doar convertite sub alte culori politice. Azi e roșu, mâine galben sau albastru – dar infrastructura rămâne sub aceleași tipare. Tentaculele nu pleacă, doar își schimbă camuflajul.
Asfaltările din Vâlcea nu sunt doar drumuri. Sunt hărți ale puterii. Și, ca orice hartă, indică nu doar direcția, ci și destinația: liniștea asigurată pentru cei care știu să împartă teritoriul.
Iar liniștea aceasta nu e gratuită. Costă milioane de euro. Și se plătește, de fiecare dată, din buzunarul publicului care circulă pe drumuri și pe promisiuni.
