Astăzi, Parlamentul European supune la vot propunerea ca Ursula von der Leyen să obţină un nou mandat de preşedintă a Comisiei Europene.
Pentru a fi realeasă aceasta ar avea nevoie de voturile a cel puţin 361 dintre cei 720 de eurodeputaţi, însă alegerile stau acum sub analiza ultimei concluzii a Curții de Justiţie a UE (CJUE), care a anunţat miercuri că a constatat nereguli legate de transparenţa contractelor încheiate de Comisia Europeană pentru achiziţionarea vaccinurilor anti-COVID-19.
Potrivit Agerpres, liderii statelor membre nu sunt într-un consens. Grupurile politice formate în noul Parlament European rezultat în urma alegerilor sunt Partidul Popular European (PPE), cu 188 de membri, Social-democraţii (S&D), cu 136 de membri, Patrioţi pentru Europa (84 de membri), Conservatorii şi Reformiştii Europeni (78 de membri), Renew (77 de membri), Verzi (53), Stânga (46 de membri) şi Europa Naţiunilor Suverane (25 de membri). Alți 32 de eurodeputaţi sunt neafiliaţi.
Șefa guvernului italian Giorgia Meloni s-a abţinut însă de la votul asupra nominalizării Ursulei von der Leyen, în timp ce premierul ungar Viktor Orban, iniţiatorul formării grupului europarlamentar „Patrioţi pentru Europa”, care cu cei 84 de membri ai săi a devenit al treilea ca mărime din Parlamentul European, a votat împotrivă.
Însă PPE, din care provine Von der Leyen, a rămas prima forţă politică din Parlamentul European, iar împreună cu S&D și Renew i-ar putea asigura acesteia noul mandat.
Cu toate acestea, deși o eventuală coaliţie a celor trei partide ar asigura suficiente voturi, pentru o majoritate, a fost solicitat și sprijinul „Verzilor”, care au 53 de locuri. Însă tocmai „Verzii” sunt cei care au solicitat CJUE o analiză a situației vaccinurilor anti-COVID.