Într-o pauză de la lupta cu coronavirusul, asistentele au ca sarcină să verifice prizele, extinctoarele și instalațiile de oxigen. Dacă au studii în domeniu? Nu. Dacă este logic ca un om care lucrează în sistemul medical să facă verificări, fără să aibă o specializare? Iarăși, nu.
Ce măsuri se iau de cei care conduc unitățile medicale după tragedia de la Neamț? Cât timp va mai trece până când alte vieți vor fi curmate în spațiile care ar trebui să aibă grijă de viață? Și, mai ales, cum schimbăm mentalitatea colectivă care merge pe principiul ”las-o, că merge și așa”?
Când vom renunța la cârpacii care peticesc în loc să schimbe și când vom realiza că peticitul sau joaca de-a responsabilitatea costă?
Revenind la Spitalul de Urgență din Piatra Neamț: în luna noiembrie 10 pacienți au murit după ce secția ATI a fost cuprinsă de flăcări. În noaptea incendiului, șapte pacienți au fost transportați la unități medicale din Iași pentru îngrijiri, însă doar unul dintre aceștia a mai rămas în viață. Bilanțul tragediei a ajuns la 12 morți, iar România a făcut ce știe ea mai bine să facă: a aprins candele și și-a plâns morții într-o revoltă tacită.
O măsură logică, dar greșită:
După tragedia de la secția de terapie intensivă a spitalului din Piatra Neamț, conducerea Spitalului Witting a decis să le desemneze pe asistente să verifice prizele, instalațiile de oxigen și aparatură medicală, potrivit Digi24.
Tatiana Barbu, asistentă la Spitalul Witting a făcut, pentru Digi24, următoarea declarație:
Cristian Banu, managerul unității medicale, se apără:
Anul 2020: anul coronavirusului și anul în care în România nu e de ajuns că ai studiat medicina, e important să fii și electrician, în același timp.
Să sperăm că în 2021 nu va trebui să fim și instalatori. Sau zidari. Sau politicieni. Că și politica are nevoie de Terapie Intensivă.