Un nou „atac” la adresa PNL din partea unui reprezentant al partenerului de coaliție – PSD, de această dată pe tema comasării alegerilor.
Subiectul este unul intens dezbătut în ultimul timp, dat fiind că PNL susține ideea comasării, iar social democrații se întrec să aducă argumente împotrivă, argumente care au fost puse pe Facebook recent inclusiv de fostul ministru al Apărării, Vasile Dîncu.
De altfel, textul cu pricina a fost publicat de Digi24, la secțiunea „Editorial”, cu titlul „Comasarea alegerilor sau comasarea puterilor în stat?”.
Explicația la această secțiune e că Vasile Dîncu este „sociolog, senator în Parlamentul României și președinte al Consiliului Național al PSD”, dar și că „în cariera de peste 25 de ani de cercetare socială a coordonat sute de proiecte și a fondat două dintre cele mai prestigioase institute de cercetare socială și de piață din România”.
Cum s-ar spune, Dîncu are expertiză în domeniu, ceea ce îl face să analizeze în postarea sa fiecare argument adus de PNL în favoarea comasării alegerilor care urmează în 2024, explicând că „de câteva săptămâni, liberalii au început un asalt asupra regulilor jocului electoral”.
Totodată, Vasile Dîncu subliniază că, la o primă vedere, „ai zice că viitorul României depinde de asta, că o comasare ar asigura succesul PNNR și democrația sănătoasă din țară ar fi salvată”. Însă, arată ex-ministrul Apărării, „se cuvine să analizăm câteva dintre argumentele care sunt aduse pentru comasarea alegerilor în 2024”.
„De la cei mai importanți conducători, la cei mai mici purtători de cuvânt, toată suflarea galben-albastră a început să invoce un sondaj în care 67% dintre români sunt de acord cu comasarea alegerilor. Așadar, nu politicienii își doresc comasarea alegerilor, ci că aceasta este o cerere a cetățenilor care s-au bulucit pe chestionare și au spus, în proportie de 70%, că sunt destul de inteligenți încât să nu se încurce în buletinele de vot.
Am auzit argumentul ”oboselii” electorale, dar haideți să fim sinceri! Nici vorbă de oboseală electorală, poate avem doar o ”oboseală” politică. Nu mersul la vot i-a obosit pe oameni, ci comportamentele politice ale celor pe care i-au votat, ale politicienilor care-i sfidează de trei decenii. Absenteismul nu este din cauză că oamenilor le este lene să meargă la alegeri, ci pentru că nu se mai recunosc în lideri, nu văd proiecte care să-i intereseze, nu se recunosc în programele politice; oamenii nu merg la vot pentru că sunt nemulțumiți de corupție sau de clientelismul politic. Lipsa de încredere în politicieni și în instituțiile politice este principala cauză a oboselii electorale, pentru că 9 din 10 români declară că nu au încredere în politicieni și în clasa lor politică.
Am auzit și argumentul economie de bani. În condițiile în care ultimele patru scrutinuri au costat 516 milioane de euro, dacă am comasa alegerile generale cu cele locale am economisi 260 de milioane și, ne mai spun sursele invocate deontologic de presă, că asta ar însemna ”52 km de autostradă la câmpie, 33-37 km într-o zonă deluroasă ori 9-10 km de autostradă montană”. Am putea să ne tăvălim de râs dacă nu ar fi destul de trist. Este destul de necredibil argumentul, atâta timp cât nu am văzut vreo preocupare majoră pentru economie în administrația noastră, în ultimele guvernări. Să ne gândim atunci la o dictatură, pentru că nu mai trebuie bani pentru alegeri? Nu cred că s-a gândit cineva la asta și nici nu vreau să glumim cu acest subiect. Totuși, argumentul economiei de mijloace este prea demagogic, nu ar trebui să îl mai invocăm în condițiile în care multiplicăm posturile din administrația centrală și locală fără nici o corespondență cu vreun program de eficientizare a activității.
Una dintre ideile despre acest subiect, scăpate pe surse, este că un an cu mai multe alegeri înseamnă instabilitate politică, lucru pe care l-a spus și Președintele României. Da, alegerile înseamnă instabilitate, chiar acesta este rolul lor, instabilitate și schimbare. Adică esența democrației. Dar au fost trei ani de liniște, în care nu au existat alegeri, și în care stabilitatea putea produce grozavele rezultate pentru democrație și dezvoltarea României.
Argumentul securității mi-a părut, însă, cel mai hilar. (…) Ar fi poate acesta un motiv să amânăm alegerile până regiunea va reveni la stabilitate și se va termina războiul de la graniță? Din nou, nu îmi vine să glumesc cu această idee. Procesele electorale chiar că pot genera instabilitate politică, dar aceasta este rolul lor. Pentru că aceasta ”instabilitate” creează legitimitate pentru cei care sunt aleși, după fiecare rundă de alegeri urmează un scurt val de optimism (din păcate, prea scurt) și putem spune că această instabilitate este o instabilitate bună, fondatoare unei stabilități viitoare. Dar atunci când 80% dintre cetățeni nu au încredere în guvern și 89-90% nu au încredere în partidele politice, putem spune că avem stabilitate și este bine ca lucrurile să rămână așa?
Ideea că oamenii își pot pierde interesul fiind mai multe valuri de alegeri nu se verifică deoarece, chiar cu valuri mai puține, am avut la alegerile din 2020 o prezență foarte mică: la locale a fost 46%, iar la parlamentare 31%. Dacă facem o cuplare a alegerilor, poate că generalele pot scădea, prin influența lor, și legitimitatea aleșilor locali, care beneficiază totuși de o prezență rezonabilă a oamenilor la vot. Diferența de încredere între politicienii centrali și cei locali este colosală, iar căpușarea încrederii primarilor de către cei de la centru nu este corectă și poate scădea chiar din legitimitatea aleșilor locali. Este elocvent, în acest sens, exemplul scorului Clujului la alegerile din 2020. În timp ce la alegerile locale, Emil Boc a obținut aproape 75% din voturile clujenilor, PNL 54%, iar în județ peste 46%, la alegerile generale din decembrie PNL a ”reușit” performața de a atinge strânge doar 32% din voturile clujenilor. Aici înțelegem exact care este motivul real pentru care PNL insistă pentru comasarea alegerilor, dar nu este corect”, consideră Vasile Dîncu.
Acesta nu uită să aducă vorba nici despre constituționalitatea comasării alegerilor, argument care de altfel a fost amintit de liderul PSD Marcel Ciolacu, chiar dacă Dîncu arată că „nu sunt luate în discuție”.
„Chiar dacă nu este convenabil în fiecare moment, datoria noastră de oameni politici este să apărăm democrația. Atâta câtă este, câtă putem înțelege, câtă putem suporta! Pentru că singură, democrația este capabilă să creeze condițiile pentru ca să poți ieși în fața electoratul și să spui: m-am schimbat, mai dați-mi o șansă! Indiferent dacă o primești sau nu, democrația este o stare de normalitate care garantează o minimă egalitate de șanse în competiția politică”, atrage atenția senatorul PSD.
