Fost președinte al PSD și fost candidat la alegerile prezidențiale, actualul secretar general adjunct al NATO Mircea Geoană a vorbit în cursul zilei de ieri despre câteva subiecte de actualitate, abordând inclusiv tema unei posibile candidaturi pentru 2024.
Discuțiile au fost făcute în cadrul evenimentului „Criza inegalităţilor de dezvoltare. Cum transformăm creşterea economică în bunăstare socială?”, organizat de Fundaţia Friederich Ebert şi Asociaţia România 2030 Cluj-Napoca, moment bun pentru Geoană de a comenta și situația economică în care se află România, cu accent pe faptul că există soluții, dacă se dorește.
Potrivit susținerilor lui Geoană, ieșirile sale publice nu au legătură cu pregătirile de campanie, ci se consideră cumva dator față de societate să puncteze asupra unor teme. Pentru că, a subliniat secretarul adjunct al NATO, aceasta este „obligaţia unui lider”. Ce fel de lider nu a mai explicat fostul prezidențiabil, lăsând totuși a se înțelege că există anumite planuri de viitor.
Geoană a reluat o abordare mai veche, potrivit căreia „nu totul este politică în viață” și, în continuarea declarațiilor din iulie anul trecut, acum a încercat să pară detașat de întreg tabloul politic actual.
„Interesul meu pentru politica românească este foarte redus. A vorbi despre marile subiecte ce îi preocupă pe români, fie ele politice, economice sau sociale, nu are de-a face cu pregătirea vreunei presupuse candidaturi.
Aşa cum văd eu lucrurile, obligaţia unui lider este de a da ţării sale toată experienţă, devotamentul şi dragostea de care este capabil. Voi continua să fac acest lucru indiferent de poziţia pe care o ocup”, a susținut acesta.
Și, dacă tot a ajuns la subiectele „care îi preocupă pe români”, Geoană a analizat și crizele cu care se confruntă țara noastră, subliniind că vorbim despre un „paradox românesc, în care economia creşte şi ţara se prăbuşeşte”:
„România e presată de crize, e adevărat, dar se mulţumeşte să vadă doar pericolele şi refuză să vadă oportunităţile. O nouă arhitectură a oportunităţilor are, uneori, nevoie de o zdruncinătură care să reaşeze lucrurile, să mişte economia şi societatea, să dea curaj liderilor.
Poate că, până la urmă, istoria ştie mai bine decât politicienii când e momentul să zgâlţâie o ţară. (…) să intrăm într-o renegociere între actorii din societate a actualului Contract Social, evident perimat şi periculos pentru viitorul ţării. Fără acest lucru fundamental, orice modificare de Constituţie sau creşteri ale bugetelor sociale nu vor face decât să peticim sacul şi să ne furăm căciula. Aici, rolul liderilor politici este esenţial. E nevoie, fireşte, de consens politic şi de garanţii legislative. E nevoie de un moratoriu în jurul Noului Proiect Naţional, având în centrul său un Contract Social pentru secolul XXI asumat de toată lumea
Vom avea puterea să îndrăznim şi să schimbăm România egoistă şi indiferentă de astăzi cu România dreaptă şi echitabilă de mâine? O Românie unde fiecare dintre noi, indiferent unde ne naştem şi de starea socială, gen sau rasă, primeşte o şansă corectă de a-şi împlini potenţialul şi de a avea o viaţă decentă?
Dacă nu facem asta, vom continua să supravieţuim şi, eventual, să reuşim de unii singuri, dar continuăm, tot mai frustraţi, să ne zbatem că naţie la periferia Europei. Şi să ne agăţăm de iluzia că următoarele alegeri vor aduce schimbarea promisă şi niciodată onorată. Până nu vom rezolva această problemă fundamentală, ţara nu se va face bine”.