Cuprom Baia Mare
Cuprom Baia Mare. Sursa foto: observatornews.ro

Terenul fostului combinat chimic Cuprom din Baia Mare va fi transformat într-un parc fotovoltaic, cel mai înalt coș de fum din România putând deveni un punct de atracție turistică.

Firma unui om de afaceri din Brașov, care a cumpărat anul trecut o parte din fostul combinat, a obținut la sfârșitul anului trecut certificatul de urbanism pentru dezvoltarea unui parc fotovoltaic pe terenul de 37 de hectare. Parcul fotovoltaic va avea o putere de 25 MWh (echivalentul a 25.000 kilowați/oră. El va fi dotat cu stații de încărcare a autovehiculelor electrice. Investiția în parcul fotovoltaic  va fi de 65 de milioane de euro și presupune și amenajarea turistică a celui mai înalt coș de fum din România, înalt de 351,5 metri.

Combinatul Cuprom, aflat în faliment, a fost vândut anul trecut către două firme. O firmă a cumpărat 37 de hectare de teren, care cuprind zona turnului, zona întrării mari din combinat, dar și sediile administrative și cantina. O altă firmă a cumpărat restul suprafaței. Combinatul are o suprafață totală de 55 de hectare.

Cuprom Baia Mare, scurt istoric

Istoria Combinatului Phoenix din Baia Mare începe în 1907. La început a fost o fabrică de acid sulfuric, construită de doi oameni de afaceri, Oscar și Artur Weiser.  Din anul 1925 devine combinat, fiind apoi naţionalizat.  În anul 1998, combinatul ajunge în proprietatea unui concern anglo-indian, preţul tranzacţiei fiind de 37 de milioane de dolari, sumă în care erau incluse modernizări, investiţii în protecţia mediului.  Patru ani mai târziu, noul proprietar intră în faliment. În 2003, combinatul devine Cuprom Baia Mare, după preluarea combinatului de către doi bancheri români, pentru o sumă de 3,6 milioane de dolari. Ceea ce ar fi trebuit să însemne renaşterea Combinatului Phoenix a devenit un alt pas către închidere.

Cuprom Baia Mare a fost recunoscută ca fiind singura fabrică din România care produce cupru rafinat electrolitic (99.99 % Cu), având o capacitate de producție de 40.000 de tone pe an, fiind de asemenea și producător de aur și argint (minim 99.96 % Au/Ag), având o capacitate anuală de producție de 12 tone pe an pentru aur respectiv 120 tone pe an pentru argint. La sfârșitul anului 2008, Cuprom a intrat în insolvabilitate de plată, după ce Tribunalul București a admis procedura de faliment. În ianuarie 2009, compania a disponibilizat circa 192 de muncitori din cei 240 pe care îi mai avea.

Ciolacu este „devastat” după ce Viorica Dăncilă a demisionat din PSD

Articolul precedentAlexandru Rafila, apel către populaţie: Nu facem pledoarie pentru cineva să folosească pastile cu iod
Articolul următorCei mai mulți dintre elevi nu mai doresc să susțină teze