Încă două cazuri suspecte de hepatită din cauze necunoscute la copii descoperite în România, se adaugă unui caz deja confirmat. Sunt afectați un copil de 8 luni și unul de 10 ani, care nu locuiesc în Capitală. Cazul confirmat este al unei fetițe de 5 ani, care ar putea avea nevoie de transplant hepatic. Specialiștii din Ministerul Sănătății recomandă părinților să le pună copiilor mască în spații aglomerate.
Suspiciunile de hepatită, în atenția medicilor
Potrivit oficialului Ministerului Sănătății, sunt încă două cazuri suspecte, în urma analizelor urmând să fie confirmate sau infirmate.
Secretarul de stat în Ministerul Sănătății Adriana Pistol a precizat că nu este vorba despre o boală nouă, fiind raportate și în trecut astfel de cazuri. Noutatea este că de această dată sunt mai multe cazuri, a precizat secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Adriana Pistol. Ministerul Sănătății recomandă purtarea măștii de protecție de către copii în spațiile aglomerate dar și spălatul pe mâini cât mai des. Fetița de 5 ani confirmată cu această formă de hepatită acută este încă internată în spital, fiind sub tratament. Dacă tratamentul nu va da rezultate, medicii iau în calcul un transplant hepatic. Fetița a avut COVID-19, testele pentru adenovirus ieșind negative.
Aproape 200 de îmbolnăviri au fost raportate până acum în 14 țări din întreaga lume. Japonia și Canada sunt printre statele care au anunțat ultimele că au descoperit cazuri de hepatită cu origine necunoscută. Majoritatea celor afectați sunt copii, cu vârste între o lună și 16 ani. Un deces a fost înregistrat, iar 10% dintre bolnavi au avut nevoie de transplant de ficat. Virusurile obișnuite care provoacă hepatită virală acută – A, B, C, D și E – nu au fost detectate în niciunul dintre aceste cazuri.
Boala hepatică misterioasă care a infectat copii din zeci de țări din întreaga lume a ajuns în Asia, cu un caz raportat în Japonia, și în Canada. Sunt peste 190 de cazuri până acum, inclusiv unul în România. 140 de cazuri de hepatită acută au fost înregistrate în Europa. Dintre cazurile depistate, cel puțin un copil a murit și alți 17 au avut nevoie de transplant hepatic, potrivit OMS.
„Nu este încă clar dacă a existat o creștere a cazurilor de hepatită sau o creștere a gradului de conștientizare a cazurilor de hepatită care apar în ritmul așteptat, dar nu sunt detectate. Deși un adenovirus este o ipoteză, sunt în desfășurare investigații pentru a determina cauza”, a spus OMS într-un comunicat.
Sindromul clinic „printre cazurile identificate este hepatita acută (inflamația ficatului) cu enzime hepatice semnificativ crescute”, se arată în comunicat. Mulți pacienți au raportat simptome gastrointestinale, cum ar fi dureri abdominale, diaree și vărsături „precedate de prezentare cu hepatită acută severă”, precum și niveluri crescute de enzime hepatice. Majoritatea cazurilor nu au raportat febră, iar virusurile obișnuite care provoacă hepatită virală acută – cum ar fi virusurile hepatitei A, B, C, D și E – nu au fost detectate în niciunul dintre aceste cazuri, potrivit OMS.
Continuă împăduririle în România: peste 113.000 de puieţi vor fi plantați în Sălaj
