Florian Dorel Bodog este oficial suspect în dosarul instrumentat de procurorii anticorupție în legătură cu mai multe infracțiuni (12 la număr) de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, și fals intelectual, în formă continuată, precum și trei infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Nu s-a apucat Direcția Națională Anticorupție să înceapă urmărirea penală împotriva lui Bodog pur și simplu, ci acest capitol a fost deschis abia după ce, săptămâna trecută, colegii de Senat ai lui Bodog au votat în favoarea ridicării imunității social democratului, cu majoritate.
Până acum, procurorii spun că au suspiciuni rezonabile că Bodog, pe când era ministru al Sănătății, a ajutat o persoană să încaseze salariu, fără a se prezenta nicio clipă la muncă.
Culmea, arată DNA, parte din infracțiunile cercetate acum s-au conturat după momentul septembrie 2019, când Senatul a respins o cerere similară de încuviințare de începere a urmăririi penale a acestuia. „Ulterior, au rezultat date și indicii rezonabile privind săvârșirea, de către fostul ministru, și a altor infracțiuni, respectiv trei infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, precum și a unui alt act material care intră în conținutul constitutiv al infracțiunii de abuz în serviciu”, se arată în comunicatul procurorilor DNA.
„În calitate de ministru al Sănătății, suspectul Bodog Florian Dorel ar fi acționat în mod direct pentru ca o persoană angajată în funcția de consilier personal să își încaseze drepturile salariale pe o perioadă de 12 luni fără să se fi prezentat la serviciu și fără să fi prestat activitățile la care era obligată prin contract; totodată, deoarece aceasta nu era prezentă fizic la locul de muncă, demnitarul ar fi semnat în locul persoanei respective o serie de acte.
Concret, în perioada februarie 2017 – ianuarie 2018, suspectul Bodog Florian Dorel (care în prezent nu mai ocupă funcția de ministru), deși cunoștea că persoana angajată în funcția de consilier personal nu s-a prezentat la serviciu și nu a prestat activitățile la care era obligată prin contractul individual de muncă și fișa postului, ar fi atestat în mod nereal prezența acesteia la locul de muncă prin semnarea foilor colective de prezență și nu ar fi luat măsuri pentru sancționarea disciplinară. Astfel, consiliera ministrului de la acea dată ar fi obținut drepturi salariale care nu i se cuveneau în cuantum de 75.656 lei, sumă ce ar reprezenta prejudiciu la bugetul ministerului respectiv.
În același context, în perioada februarie – octombrie 2017, fostul ministru ar fi falsificat semnăturile persoanei respective pe două contracte individuale de muncă și pe o declarație pe proprie răspundere, demersuri menite a produce consecințe juridice”, au detaliat procurorii.
