Un altfel de „litigii de muncă” judecate de instanțele din Galați
Pe rolul Curții de Apel Galați a ajuns pe 7 martie dosarul nr 5026/121/2021 în care va judecat recursul într-un litigiu de muncă între societatea de transport public din Galați, Transurb SA și mai mulți angajați și foști membri ai consiliului de administrație (CA).
Dincolo de încadrarea cauzei la „litigii de muncă”, adevărata miză a acestui proces este de natură economică, asta rezultând și din obiectul dosarului „despăgubire Rejuderare Dosar nr 696/121/2017”. Este vorba de recuperarea unor daune de milioane de lei, aduse societății de transport la închirierea stâlpilor rețelelor de contact ale liniilor de troleibuz și tramvai din oraș.
„Chiriașii” sunt companii importante, Vodafone, Orange, Telekom, RCS & RDS și Telecomunicații CFR, care au încheiat cu Transurb SA Galați contracte de închiriere în baza cărora să poată amplasa pe stâlpi cablurile rețelelor de internet, telefonie și televiziune prin cablu.
Afacerile cu stâlpii de pe străzile Galațiului, descoperite la un control de rutină al Curții de Conturi
Acest gen de afaceri a fost descoperit la un control de rutină efectuat de Curtea de Conturi la societatea de transport din Galați. Evident, în raportul de control a fost cerută recuperarea prejudiciilor. S-a ajuns la puzderie de procese, unele de contestare a raportului Curții de Conturi de către conducerea Transurb SA, altele pentru obligarea companiilor de televiziune prin cablu și internet la plata unor debite și penalități. Nu s-a întâmplat mai nimic, dovada fiind că și în prezent în instanțele din Galați este disputată recuperarea pagubelor aduse banului public.
Raportul Curții de Conturi demonstrează că dincolo imaginea banală a stâlpilor încărcați cu cabluri sunt vehiculați foarte mulți bani, sunt contracte, tarife, termene de plată, penalități. Și din moment ce avem un prejudiciu de milioane adus banului public, concluzia este că se fac afaceri și cu stâlpii de pe trotuare.
Pe hârtie, circuitul banilor este bine reglementat
Fiecare stâlp de pe străzile unei localități are un proprietar, care de obicei este primăria, instituția care asigură iluminatul public și transportul cu tramvaie și troleibuze. Sunt și excepții. Spre exemplu, stâlpii fostei societăți de telefonie, Romtelecom SA, sunt în proprietatea Telekom Romania Communications. La Galați, stâlpii rețelelor de contact pentru alimentarea troleibuzelor și tramvaielor sunt în proprietatea primăriei, dar sunt preluați în administrare de societatea de transport local Transurb SA care în baza unui tarif aprobat de proprietar, Consiliul Municipal Galați, îi poate închiria pentru amplasarea traseelor de cabluri televiziune prin cablu și interne sau a unor banere sau panouri publicitare.
Prin hotărârea nr 306/05.07.2007, Consiliul Municipal Galați a aprobat tarifele pe care le percepe Transurb SA pentru închirierea stâlpilor rețelelor de contact. Chiriile sunt de 7 euro/stâlp/lună fără TVA dacă operatorul închiriază până la 299 de stâlpi, 6 euro/stâlp/lună dacă închiriază între 300 și 400 de stâlpi și 5 euro/stâlp/lună pentru închirierea a peste 400 de stâlpi. Sunt tarife fixe, care nu pot fi negociate.
Cum stâlpii sunt proprietatea Consiliului Municipal și sunt preluați în administrare de Transurb SA, 50% din sumele încasate sunt virate la bugetul local. Chiriile se indexează anual cu indicele de inflaţie comunicat de INS.
Un prejudiciu de 1,3 milioane adus bugetului local prin „ieftinirea” chiriei
Problemele au apărut în momentul în care conducerea Transurb SA a preferat să aibă o marjă mai mare de negociere la încheierea contractelor cu Vodafone, Telekom, Orange și RCS & RDS și a practicat tarife mai mici decât cele stabilite de Consiliul Municipal Galați.
La un control efectuat de Curtea de Conturi la SC Transurb SA Galați a fost descoperit un prejudiciu de ordinul milioanelor de lei produs după ce în 2012, consiliul de administrație al societății nu numai că nu indexase tarifele cu indicele de inflație, ci hotărâse chiar o scădere a chiriei pe stâlpi, care avantaja companiile de televiziune prin cablu și internet. Prejudiciul constatat de Curtea de Conturi prin practicarea unor chirii mai mici era de 1,3 milioane de lei.
„Prin adoptarea de către Consiliul de Administrație a Hotărârii nr 9 s-au diminuat tarifele pentru închirierea stâlpilor aflați în administrarea societății cauzând societății un prejudiciu în valoare de 1.300.783 lei”, se spune în Raportul follow-up nr. 13.500/19.10.2018 al Curții de Conturi.
Lista operatorilor avantajați de scăderea tarifelor: Vodafone, Telekom, RCS & RDS, Telecomunicații CFR
După primul control, inspectorii de la Curtea de Conturi au efectuat mai multe controale „follow-up” prin care au verificat cum sunt puse în practică măsurile de recuperare a prejudiciului produs bugetului Galațiului. De fiecare dată, a fost prelungit termenul. La începutul lui 2017, numai prejudiciul din practicarea unor tarife de închiriere mai mici era de 1,3 milioane de lei.
„Valoarea abaterii reprezentând diferențe de tarif dintre Hotărârea Consiliului Local Galați nr 306, adoptată în ședință publică la data de 05.07.2007 și Hotărârea nr 9 adoptată de către Consiliul de administrație al societății Transurb SA Galați, cât și penalitățile aferente, este, la data de 31.01.2017, în cuantum de 1.300.783 lei, după cum urmează:
• VODAFONE ROMANIA SA: debit 700.242 lei și 1.230 lei taxe;
• TELEKOM ROMANIA COMUNICATIONS SA: debit 173.439 lei și 4.666 lei taxe;
• TELECOMUNICATII CFR SA Sucursala Galați: debit 408.949 lei și 8.016 lei taxe;
• RCS & RDS BUCUREȘTI SA: debit 4.238 lei”, se spune în raportul Curții de Conturi.
Altă „gaură” în bugetul orașului, de 900.000 de lei, pentru cei peste 1.800 de stâlpi cu fibra optică „netaxată”
Inspectorii de audit au constatat că exista o diferență și între numărul de stâlpi pe care operatorul de transport îi are în administrare și numărul de stâlpi pentru care existau contracte de închiriere și au cerut ca Transurb să inventarieze stâlpii cu cabluri pe ei. La Galați, fiecare stâlp de pe un traseu de tramvai sau troleibuz este inscripționat cu un număr de inventar scris cu vopsea, așa că a fost posibilă și identificarea stâlpilor „netaxați”.
Aparent, vina aparținea angajaților operatorilor, care au instalat cabluri și pe stâlpii care nu erau trecuți în contracte, dar inspectorii de la Curtea de Conturi au considerat că erau mai vinovați angajații Transurb care nu au urmărit ca la derularea contractelor să fie încasate sumele reale, potrivit situației din teren.
„În perioada 08.12 – 30.12.2015, entitea (Transurb SA – n red) a inventariat pe teren stâlpii utilizați ca suport pentru fibră optică de către Vodafone Romania SA, UPC Romania SA, Telecomunicații CFR SA Sucursala Galați, Orange Romania SA București, RCS & RDS București SA, Telekom Romania Communications SA și a constatat în unele cazuri că au fost efectuate extinderi de rețea față de rețeaua de cablu fibră optică contractată. (…) Pentru extinderile rezultate ca urmare a inventarierii au fost identificați un număr de 1.823 de stâlpi suplimentari și pentru care ulterior au fost încheiate acte adiționale”, se spune în raportul Curții de Conturi. Pentru cei 1.800 de stâlpi Transurb SA ar fi trebuit să încaseze 879.512 lei, dar a primit o sumă modică, de numai 4.212 lei.
Sunt buni de plată, membrii CA și șefii Transurb care au semnat contractele cu Vodafone, Telekom, Telecomunicații CFR
Inspectorii de la Curtea de Conturi au considerat că sunt vinovați de producerea prejudiciului membrii CA-ului și șefii Transurb SA, care, evident, au fost puși în funcții de liderii organizațiilor locale ale PSD, PC, PNL, PDL. Din CA-ul Transurb făceau parte Genica Totolici (director general, PC), Viviana Stoianof, Viorel Munteanu (PSD), Gelu Bănilă (PC), Ion Năvălici (PC), Sorin Grecu (PC), Ionela Dumitru (PSD). Lor li se adăugau „executivii” care au semnat contractele cu firmele de telefonie și internet.
„Se impune atragerea în mod solidar la răspundere a persoanelor arătate mai sus (membrii CA – n red), care îndeplineau funcțiile de administratori ai societății și care au votat în unanimitate Hotărârea CA, precum și persoanele având calitatea de angajați ai Transurb SA care au semnat contractele cu VODAFONE ROMANIA SA , ROMTELECOM SA și TELECOMUNICAȚII CFR SA, director general – Totolici Genica, director economic – Grama Ion, director Exploatare Comercial – Graur Constantin, Serviciul Control Financiar – Pălimaru Rodica, Serviciul Comercial – Neagu Narcis, Serviciul Marketing – Lica Mioara”, se spune în Raportul „follow up” al Curții de Conturi.
Praful de pe tobă. Paguba pentru stâlpii „netaxați” nu a fost recuperată din cauză că „afacerile” s-au prescris
Au fost câteva încercări de recuperare a unei părți din prejudiciu, respectiv a sumei de 875.229 de lei pentru stâlpii „netaxați”. Au fost deschise mai multe acțiuni în instanță, care au eșuat deoarece povestea cu stâlpii „netaxați” s-a prescris și Transurb SA s-a ales cu praful de pe tobă.
În dosarul nr 1031/121/2015, în care Transurb SA a dat în judecată VODAFONE ROMANIA SA pentru plata a 441.500 lei, iar instanța Tribunalului Galați a respins acțiunea ca nefondată.
Același lucru s-a întâmplat și în dosarul 990/121/2015, în care Transurb a dat în judecată TELECOMUNICAȚII CFR, solicitând plata a 291.121 lei, dar instanța a respins acțiunea ca fiind prescrisă și nefondată.
În dosarul 5499/233/2015 a fost dată în judecată TELEKOM ROMANIA COMMUNICATIONS, Transurb SA solicitând plata a 115.192 lei, dar în acest dosar Judecătoria Galați a respins acțiunea.
În dosarul 2915/233/2016, Transurb SA Galați a obținut o mică victorie, pentru că magistrații au obligat RCS & RDS să îi plătească 4.238 lei, o sumă modică.
Plus o mică „țeapă” de la PPDD-ul lui Dan Diaconescu
În Raportul follow-up nr. 13.500/19.10.2018 al Curții de Conturi am descoperit un pasaj interesant, despre modul în care societatea de transport din Galați a fost „țepuită” și de Partidul Poporului Dan Diaconescu, care și-a amplasat bannere și panouri de campanie electorală pe stâlpii Transurb SA dar a „uitat” să plătească.
Transurb SA avea de încasat de la PPDD suma de 127.638 lei, din care debitul era de 55.665 lei, iar 71.973 lei penalități de întârziere. Conducerea Transurb a recuperat numai 10.588 lei, dar restul de bani nu au putut fi recuperați nici prin executare silită, din cauză că PPDD nu avea bunuri pe care să fie pus sechestrul.
„În cazul PPDD, entitatea a obținut titlul executoriu prin Sentința Civilă nr 6.937 a Judecătoriei Galați, prin care pârâta a fost obligată la plata penalităților. Întrucât debitorul nu a achitat sumele datorate, entitatea a formulat cerere de executare silită, solicitând Biroului Executor Ștefan Tudorie executarea Sentinței Judecătoriei Galați.
Prin încheierea nr 309, Biroul Executor Ștefan Tudorie a dispus: <<Încetează executarea silită pornită la cererea creditorului SC Transurb SA întrucât executarea silită nu poate fi efectuată din cauza lipsei bunurilor urmăribile ale debitorilor PPDD>>. Consiliul de Administrație al Transurb SA a aprobat trecerea pe cheltuieli a sumelor datorate de PPDD”, se spune în Raportul Curțiide Conturi. Restul prejudiciului, de 117.000 lei, a fost trecut la „datoria publică” și a fost plătit de gălățeni.
Recuperea prejudiciului e foarte complicată. Instanța a dispus trimiterea dosarului la arhivă „spre conservare”
Recuperarea prejudiciilor s-a transformat într-o lungă aventură judiciară, cu zeci de procese. După ce Curtea de Conturi a emis decizia prin care obliga conducerea Transurb SA să recupereze prejudiciul de la membrii CA, care au scăzut chiriile pe stâlpi și șefii care au semnat contractele cu Vodafone, Telekom, RCS & RDS și Telecomunicații CFR, directoarea de la vremea aceea, Genica Totolici, a atacat în instanță raportul de control. Curtea de Apel Galați a respins contestația.
În condițiile în care Curtea de Conturi solicita în continuare recuperarea prejudiciului, iar ignorarea acestor măsuri se putea solda cu sesizarea Parchetului, a fost demarată o nouă acțiune în instanță pentru recuperarea prejudiciului de 1,3 milioane lei produs prin „ieftinirea” chiriilor pe stâlpi. În dosarul 696/121/2017, Tribunalul Galați a respins acțiunea ca neîntemeiată, pentru lipsa documentului de reprezentare a celui care a deschis acțiunea în instanță în numele AGA Transurb și a Consiliului Municipal Galați.
A fost deschisă o nouă acțiune, în dosarul 5066/121/2017, având ca obiect „despăgubire, disjungere din dosar 696/121/2017”. Tribunalul Galați a dispus de două ori suspendarea cauzei, iar la termenul de pe 9 februarie 2022 instanța a dispus trimiterea dosarului la arhivă: „Solutia pe scurt: (Instanța) menține măsura suspendării. Dispune înaintarea dosarului la arhivă spre conservare”, se spune în încheierea de pe 09.02.2022.
Final previzibil. Prejudiciul de 2,5 milioane de lei va fi acoperit din impozitele plătite de gălățeni
Războiul în instanță a continuat. După ce a rămas în „conservare” dosarul nr 5066/121/2017, având ca obiect „despăgubire, disjungere din dosar nr 696/121/2017”, a fost deschis un nou dosar, nr 5026/121/2021, în care obiectul judecării cauzei este „despăgubire Rejudecare dosar nr 696/121/2017”. Totul se învârte în jurul dosarului 696/121/2017, care (surprinză!) nu poate fi găsit pe „Portalul instanțelor de judecată”.
Pe 13 februarie, în dosarul 5026/121/2021, Tribunalul Galați a respins acțiunea actualei conduceri a Transurb, dând dreptate foștilor membri CA. Pe 7 martie, dosarul ajuns pe rolul Curții de Apel Galați și este în procedura de „filtru”, urmând să fie stabilită instanța care îl va judeca și data primului termen.
Dar unele din apărările formulate de foștii membri CA și foști și actuali angajați ai Transurb SA Galați care au contat în victoria obținută la Tribunal sugerează ideea că paguba de 2,5 milioane lei va fi trecută la „datoria publică”.
În procesul de la Tribunal, unii au susținut că „pretinsa pagubă” constatată de Curtea de Conturi s-a prescris. Alții au motivat că tarifele de închiriere nu puteau fi stabilite de Primărie și Consiliul Municipal Galați, pentru că tarifele trebuiau negociate la încheierea contractelor „titularul dreptului de proprietate (Municipiul Galați) neavând niciun drept in acest sens”. În alt pasaj din decizia nr 158/13.02.2023 a Tribunalului Galați se spune că „pârâţii au formulat cerere de chemare în garanţie a Municipiului Galați, respectiv Consiliul Local Galați”.
Din moment ce la victoria de la Tribunal au contat puncte de vedere conform cărora Primăria și Consiliul Municipal Galați, care sunt proprietarii stâlpilor nu aveau dreptul să stabilească tariful chiriei și au și fost chemate „în garanție”, ca să gireze acoperirea prejudiciului, e clar că pagubele de 2,5 milioane de lei vor fi plătite din impozitele gălățenilor.
Citește și Profil de Primar – Timișoara a optat pentru un primar ”european”, germanul Dominic Fritz. Condițiile de viață au rămas însă românești
