Primă decizie în noul Dosar al Revoluției, trimis spre judecare la Curtea de Apel București.
Pe scurt, instanța a decis că inculpații pot fi judecați în baza probelor strânse de procurori în rechizitoriu, inculpați printre care se află și fostul președinte Ion Iliescu.
Soluția dată ieri de CAB în cameră preliminară vine la câteva luni după ce procurorii au întocmit un alt dosar și nu este definitivă:
„Respinge cererile şi excepţiile invocate de către inculpatul Iliescu Ion, inculpatul gl.(rtr.) Rus Iosif, Asociaţia 21 Decembrie 1989, Apărător ales, avocat Briciu Vasile pentru părţile civile reprezentate, Apărător ales, avocat Sârbu Alina Cristina, pentru partea civilă Boieşan Radu succesor al persoanei vătămate Boieşan Petru Mircea, Apărători aleşi, avocaţi Popescu Traian şi Ghioca Gheorghe, pentru părţile civile/ vătămate Vinersar Mihai Sebastian, Vinersar Elena Georgeta şi Vinersar Silviu Alexandru, Avocat Sârbu Alina Cristina, apărătorul desemnat din oficiu, pentru părţile civile/persoane vătămate asistate şi părţile civile/ persoane vătămate Vlase Elena şi Vlase Hortensia, ca neîntemeiate.
Ia act că avocat Ştefan Popescu, pentru partea civilă Olteanu Eduard Spinel, a renunţat la excepţia necompetenţei Curţii de Apel Bucureşti după persoană. Constată legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr.11/P/2014 din data de 29 iulie 2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare, privind pe inculpaţii: Iliescu Ion, fost preşedinte al României, pentru săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, prev. de art. 439 lit. a, g, i, k din Cod penal; – Voiculescu Voican Gelu, fost viceprim-ministru al Guvernului României, pentru săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, prev. de art. 439 lit. a, g, i, k din Cod penal; – gl. (rtr.) Rus Iosif, fost comandant al Aviaţiei Militare, pentru săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, prev. de art. 439 lit. a, g, i, k din Cod penal.
Constată legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală. Dispune începerea judecăţii în cauza privind pe inculpaţii Iliescu Ion, Voiculescu Voican Gelu şi gl. (rtr.) Rus Iosif. Admite cererile de continuare a acţiunii civile introduse de numitul Mihalache Gheorghe, formulate de către numitele Mihalache Elena Ionela şi Duţă Alina şi dispune introducerea în cauză a numitelor Mihalache Elena Ionela şi Duţă Alina în calitate de părţi civile.
Admite cererile de constituire ca părţi civile formulate de persoanele vătămate Dibluş Petruţa, Guramba Ioan, Ion Florin Ştefan şi Bîrligă Alexandra după reţinerea cauzei în pronunţare şi dispune introducerea în cauză a numiţilor Dibluş Petruţa, Ion Florin Ştefan şi Bîrligă Alexandra în calitate de părţi civile. Cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la comunicare”.
În cele 7 volume ale rechizitoriului se arată că „inculpatul civil Iliescu Ion a avut reprezentarea faptului că acţiunile sale, care au generat şi amplificat psihoza securist-teroristă, erau apte să aibă drept rezultat uciderea unor persoane, vătămarea integrităţii fizice sau psihice, lipsirea de libertate, în mod nelegal, sau alte asemenea fapte inumane care cauzează suferinţe mari sau vătămări unor persoane, consecinţe care se circumscriu variantelor normative ale infracţiunii contra umanităţii”. Totul a fost posibil pentru că, spun procurorii, Iliescu „nu a fost doar liderul politic al României din decembrie 1989, ci și liderul militar al tuturor forțelor militare din statul român, preluând toate atribuţiile fostului președinte Ceaușescu Nicolae”.
Cât despre Voiculescu, în rechizitoriu se arată că, „în calitate de veritabil factor de decizie politico-militară al CFSN, în intervalul 22 decembrie, orele 16.00-30 decembrie 1989, a săvârșit în mod direct fapte prin care a generat și amplificat psihoza securist-teroristă
existentă în acest interval de timp. Inculpatul a acceptat totodată conduita infracțională a cadrelor militare din Consiliul Militar Superior aflate și sub autoritatea sa, cunoscând caracterul infracțional al acestor conduite”. Voiculescu răspundea strict în fața lui Iliescu și „s-a
implicat direct și autoritar în toate deciziile importante, astfel încât a fost recunoscut, atât de către structurile militare şi civile interne
dar şi de către mass-media din România, ca veritabil factor decizional în grupul care preluase puterea politico-militară în stat. (…) Din această poziție, cu intenție, a participat la luarea deciziilor cu caracter politicomilitar, a deziformat grav opinia publică secondându-l pe Iliescu Ion, exercitându-și totodată autoritatea și asupra cadrelor militare din componența Consiliului Militar Superior, structură militară subordonată conducerii CFSN”.
Ambii, spun procurorii, au generat psihoza securist-teroristă la nivel național care, a dus la numeroasele situații de foc fratricid și astfel la numeroase decese, răniri, traume psihice grave și lipsiri de libertate.
În document se precizează că Iosif Rus, „începând cu după-amiaza zilei de 22.12.1989 (orele 16.00), în mod sistematic și în deplină cunoștință de cauză, în calitate de șef al Aviației Militare (împreună cu ceilalți factori decidenți ai Consiliului Militar Superior, subordonat CFSN) a săvârșit fapte infracțional-diversioniste, cu consecințe foarte grave. Faptele inculpatului au amplificat până la cote paroxistice psihoza securistteroristă, la nivel național. Inducerea în eroare exercitată de inculpatul Rus Iosif, încă din după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989, a indus la nivelul întregii opinii publice convingerea existenței unui război total (terestru și aerian), purtat de forțele securistteroriste loiale vechiului regim”.
