Defrișările din România, iată un subiect important pentru țară. De ani de zile țipăm la autorități, punem fotografii și filmulețe pe Facebook și cam tot de atunci nu ne ascultă nimeni. Se mimează rezolvări, se iese la interval cu declarații de presă, se promite, se bate cu pumnul în masă și se încruntă sprânceana pentru poza aia perfectă. Ca mai apoi să nu se facă nimic, ba chiar să se închidă ochii atunci când pădurile dispar, hectar cu hectar.

Publicația germană Die Zeit n-a rămas indiferentă și-a scris despre asta. Dacă multitudinea de articole scrise de noi, cei din presa românească, sunt trecute cu vederea, mă gândesc că poate faptul că The Zeit a sesizat neregulile va pune o piatră de temelie întru rezolvarea problemei. Nu-mi fac iluzii, însă. Se aruncă piatra, se fac câteva valuri, după care Costel Alexe își trage masca pe ochi, mai bagă una-două declarații războinice dar fără fundament și se dă iar frâu liber mătrășirii pădurilor.

UNESCO ne apără pădurile. Tot degeaba!

Încă din 2007, cei de la UNESCO au declarat pădurile de fag din România ca fiind parte din patrimoniul mondial. A oprit asta tăierile ilegale? I-a impulsionat asta pe toți cei care au purtat titulatura de ministru al Mediului să facă ceva concret pentru a opri abuzurile și furturile mai mult sau mai puțin legale? Răspunsul îl știm cu toții.

Acum aproximativ 6.000 ani, pădurile de fag acopereau 40% din suprafața Europei. În momentul de față în România, ele, pădurile de fag, încă există. Pentru cât timp, însă nu putem ști.

Opriți defrișările!

Se aude, domnule Costel Alexe? Încă avem și încă ne dorim să continuăm să avem! Vrem fapte, nu doar declarații de acest fel:

„Suntem în discuţii cu cei de la Parchetul General, cu cei de la Ministerul Justiţiei, astfel încât să înăsprim legile din România şi toţi cei care greşesc să plătească cu vârf şi îndesat pentru fiecare crimă pe care o fac cu pădurile României”, a declara Alexe la un moment dat.