România se bazează pe amânări, întârzieri și promisiuni. Pe ce se bazează alte state: pe înțelegere și pe productivitate. Pentru politicienii români este cel puțin ciudat să afle că aceste alte state au înțeles că există economie şi în pandemie. Există, i se acordă atenție, este încurajată și, da, se vorbește despre. Despre ce se discută în spaţiul carpato-danubiano-pontic? Despre ”suferinţa economică”. Și se fac promisiuni care promit alte promisiuni.
Fact: ultima majorare a salariului minim brut a fost în data de 1 ianuarie 2020. Creșterea, aparent banală pentru unii sau vitală pentru alții a fost de de la 2.080 la 2.230 de lei lunar. Hotărârea de Guvern prin care a fost crescut salariul minim ultima dată, a fost luată de Cabinetul Orban în data de 13 ianuarie și a fost publicată în Monitorul Oficial în 16 ianuarie.
În prezent: Ludovic Orban a transmis, în cadrul consultărilor pe care le-a avut luni cu reprezentanţii Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, că salariul minim brut pe ţară garantat în plată pentru anul 2021 va fi majorat în funcţie de evoluţia economiei, potrivit unei postări pe pagina de Facebook a Guvernului.
Orban: Salariul minim pe 2021 va fi majorat în funcţie de evoluţia economiei
Economica.net, 24 noiembrie 2020
Curiozitate: dacă pandemia nu afecta economia, creștea sau nu salariul minim? Cel mai probabil, rămânea fix același. S-a bătut moneda pe o viitoare criză economică profundă, dar nu s-a recunoscut un fapt minor: acela că economia continuă să existe şi să funcţioneze, deşi continuitatea și funcționalitatea sunt, de cele mai multe ori, negate.
Spuneam, nu demult, că în condițiile în care o singură persoană are nevoie de suma de 2.818 lei pentru un trai minim decent, iar salariul minim nu asigură nici măcar jumătate din nevoi, ar fi necesară o lege care să coreleze coșul de cumpărături cu salariul lunar.
Să revenim: creștea salariul minim lunar dacă nu exista coronavirusul? Cel mai probabil, nu. Ludovic Orban generalizează. Și generalizarea duce la o panică financiară, la nesiguranță și la timp pierdut. Timp pierdut și hrănit cu promisiuni:
Suntem adepţii unui mecanism de creştere care să se bazeze pe realităţile economice, respectiv rata inflaţiei, creşterea productivităţii şi alţi factori economici. Obiectivul nostru este să nu fie afectate locurile de muncă, mai ales în această perioadă în care companiile se confruntă cu dificultăţi din cauza crizei sanitare. În urma acestei analize, se va putea stabili în mod obiectiv o formă de creştere predictibilă a salariului minim pentru următorii patru ani.
