Decizia a fost aprobată prin Hotărâre de Guvern, notează Hotnews, însă, potrivit informațiilor noastre, statul român nici măcar nu are o evidență clară a tuturor cazurilor de infecții nosocomiale. Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate a semnalat deja acest lucru, în pandemie, când foarte puține spitale din România au raportat numărul pacienților cu bacterii intraspitalicești.
Mai exact, din cele 660 de spitale acreditate- 374 de spitale publice și 290 de spitale private, doar 86 au raportat infecții intraspitalicești. Direcțiile de Sănătate Publică din toată țara au obligația să facă rapoarte periodice cu privire la infecțiile nosocomiale și să dispună măsuri de igienă în unitățile medicale, dacă situația o impune.
Comitetul înființat de Ministerul Sănătății va întocmi în fiecare an un plan naţional de informare publică cu privire la ceea ce reprezintă infecţiile asociate asistenţei medicale, modalităţile de apariţie, măsurile de prevenire, inclusiv responsabilităţile pacienţilor şi aparţinătorilor acestora, se arată în Hotărârea de Guvern(HG).
Raportarea cazurilor de bacterii intraspitalicești este incompletă. Cât de periculoase sunt infecțiile nosocomiale
Astfel, după doi ani în care medicii au fost concentrați mai mult pe numărarea cazurilor de Covid, statul român a început să ia măsuri de prevenire a bacteriilor instraspitalicești. În unele cazuri, acestea pot conduce la deces. Pacientul poate prezenta simptome de infecție nosocomială în aproximativ 48 de ore de la internare până la maximum 30 de zile de la externare. De cele mai multe ori, cauza este igiena necorespunzătoare din spitale.
Simptomele pot fi: secreții purulente dintr-o rană sau leziune, febră, tuse, dificultate în respiratie, durere de cap, greață, vărsături, diaree. În cazuri severe, pot provoca decesul pacientului.
Potrivit legislației în vigoare, pacienții cu bacterii intraspitalicești pot obține despăgubiri în instanță, deoarece statul are obligația să asigure dreptul la asistență medicală corespunzătoare.
