Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2022 a fost lansat duminică dimineaţa în dezbatere publică, pe site-ul Ministerului Finanţelor, acesta fiind stabilit la venituri în sumă de 216.473, 2 milioane de lei, iar la cheltuieli în sumă de 493.215,3 milioane de lei credite de angajament şi de 301.758,4 milioane de lei credite bugetare, cu un deficit de 85.2852 milioane de lei.
Potrivit Raportului privind situația macroeconomică pe anul 2022, precum și proiecția acesteia pe anii 2023-2025, bugetul pentru 2022 este configurat pe o creștere economică de 4,6% și un deficit ESA de 6,24% din PIB.
Conform proiectului bugetului, din taxa pe valoarea adăugată se alocă 20.396,9 milioane lei sume defalcate pentru bugetele locale, din care: 3.156,7 milioane lei pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul județelor; 8.875,7 milioane lei pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și municipiului București; 600,0 milioane lei destinate finanțării cheltuielilor privind drumurile județene și comunale, sumă repartizată pe județe; 7.332,8 milioane lei pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și județelor, pentru finanțarea cheltuielilor aferente funcționării serviciilor publice de salvare acvatică-salvamar și 431,7 milioane lei pentru finanțarea cheltuielilor învățământului particular și cel confesional, acreditate.
Potrivit raportului, deficitul este estimat 76.983 de milioane de lei, o pondere în PIB de 5,84% și un câștig salarial mediu net de 3.775 de lei lunar. În 2022, deficitul ESA este estimat la 6,24% din PIB în 2022, deficitul cash la 5,84% din PIB, iar cel structural la 5,71% din PIB.
„Planificarea bugetară pe anul 2022 și estimările pe perioada 2023-2025 stabilesc deficitul bugetar ESA în anul 2022 la 6,24% din PIB, urmând ca acesta să ajungă în anul 2025 la 2,02 % din PIB, respectiv o reducere de 4,22 puncte procentuale faţă de anul 2022, încadrându-se la sfârșitul orizontului de prognoză (anul 2025) în prevederile regulamentelor europene, respectiv 2,02% din PIB în anul 2024. Anul 2021 a constituit o provocare importantă pentru România deoarece a reprezentat startul unui proces de consolidare fiscal-bugetară, care continuă pe întreg orizontul de referinţă, aspect care ţintește reducerea graduală a deficitului în condiţiile în care efectele pandemiei încă sunt resimţite prin valuri succesive la nivel naţional și global”, se arată în raport.
În anul 2022 cheltuielile destinate investiţiilor însumează aprox. 88,4 miliarde lei, reprezentând 6,7% în PIB, iar în anul 2025 acestea însumează aprox.136,2 miliarde lei , deci se constată o crestere in valoare absolută faţă de anul 2022, dar și ca procent în PIB cu un vârf în anul 2025 de peste 8 % din PIB.
Potrivit aceluiași raport, reformele propuse în PNRR vor avea un efect de amploare pentru economia și societatea românească. Astfel, „reformele fiscale și cea a sistemului de pensii vor genera o traiectorie sustenabilă a finanţelor publice pe termen mediu și lung”, iar „reformele fiscale vor duce la o creștere graduală a veniturilor la bugetul de stat care să permită bugetului de stat să își extindă nivelul de investiţii publice, acolo unde fondurile europene nu pot contribui sau unde nevoia de finanţare este foarte mare”, se mai arată în document.
După publicarea, pe site-ul Ministerului de Finanțe, al proiectului Legii bugetului pentru anul 2022, potrivit social democratului Alfred Simonis, parlamentarii au patru zile în care să aprobe această lege.
Reamintim că bugetul pentru 2021 a fost votat și adoptat în Parlament abia în 2 martie, iar în 8 martie, președintele Iohannis a promulgat Legea Bugetului.
Simonis (PSD), despre buget: „Nu putem să pierdem nicio zi din acest calendar cu chestiuni politice”
