Instanța de la Înalta Curte va stabili dacă din punct de vedere juridic aceste acuzații sunt adevărate sau nu, dar clarificarea acuzațiilor aduse în acest caz ar presupune mai mult decât un simplu proces pe civil, poate chiar o verificare a inspectorilor Antifraudă de la ANAF, deoarece sunt vehiculate sume de ordinul milioanelor de lei, iar mulți români se plâng că părințiii lor au plătit zeci de ani contribuții consitente, dar s-au ales cu ajutoare de deces ce reprezintă doar o mică parte din banii plătiți.
După „azilele groazei”, un nou gen de afaceri pe banii bătrânilor, ajutoarele de înmormântare
După ce în luna iunie presa a dezvăluit afacerile de milioane de lei pe seama bătrânilor internați în „azilele groazei” acum descoperim un nou de gen de afaceri pe banii bătrânilor: se fac afaceri și cu banii pentru ajutoare de deces. La „azilele groazei”, banii veneau din pensiile bătrânilor și taxele plătite de rude, dar și de la Stat. În afacerea cu ajutoarele de înmormântare banii vin numai din pensiile bătrânilor care vor să își asigure o trecere decentă pe lumea cealaltă.
Articolul din „Ziarul de Investigații” a fost urmat de reacțiile pe rețele de socializare a zeci de cititori care confimau diferențele foarte mari dintre valoarea totală a contribuțiilor achitate zeci de ani și cuantumul ajutorului de deces.
„Tata a cotizat aproape 40 de ani la Muncitorul, pe ultimul an am platit 190 lei, iar când am ridicat ajutorul de deces….2.300 lei. Niste excroci cu acte…”, a scris Nicu Saigiu, iar postarea Marianei Lazăr relata o situație asemănătoare:
„Tata a cotizat 40 de ani și am luat ajutorul de deces 2.270 de lei, bătaie de joc, calculând anii trecuți cu 190 de lei cât au putut ei să fure de la noi oamenii, ar fi cazul să ne unim și să îl susținem pe gălățean …..”
În dialogul dintre Magda Fasole și Mariana Lazăr, cam aceleași acuzații: „Sunt niște mincinoși și niște escroci, se folosesc de banii oamenilor și dau ajutoare de deces de sub 40% din banii depuși! Nu numai că nu dau o dobândă la banii cu care ai cotizat ci îți și fură din ei!”.
Dosarul ajutoarelor de înmormântare de la Asociația „Muncitorul” din Tecuci a ajuns pe rolul Înaltei Curți
Între timp, dosarul ajutoarelor de înmormântare a trecut pe la toate instanțele de la Galați, care au respins acțiunea ca nefondată. În martie 2021, în dosarul 9.672/233/2020, era pronunțată hotărârea nr 2.276/17.03.2021 prin care Judecătoria Galați respingea ca nefondată cererea lui Gheorghe Mardare.
Tribunalul Galați a pronunțat hotărârea nr 1.290/08.12.2022 care confirma decizia judecătoriei: „Instanța respinge, ca nefondat, apelul formulat de apelantul-reclamant Mardare Gheorghe, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Asociația de Ajutor Reciproc pentru Decese – Casa de Ajutor Reciproc Muncitorul Tecuci, împotriva sentinței civile 2.726 din data de 17.03.2021, pronunțate de Judecătoria Galați”.
La Curtea de Apel Galați a fost pronunțată o sentință identică, prin hotărârea nr 88 de pe data de 4 mai 2023 instanța de apel respingând acțiunea ca nefondată. În urma recursului lui Mardare, pe 27 mai dosarul nr 9.672/233/2020 a ajuns pe rolul Secției 1 Civile de la Înalta Curte de Casație și Justiție, care a fixat primul termen în proces pe data de 21 septembrie.
Din punct de vedere economic pare o „țeapă”. Cum pot să dispară 60-70% din banii plătiți pentru ajutorul de înmormântare?
Fiecare dintre noi își poate forma propria opinie, cu argumente economice sau în baza unor considerații etice sau morale, dar din punct de vedere juridic contează ce spun judecătorii. Dacă instanțele au hotărât că acțiunea e nefondată, trebuie să respectăm aceste sentințe, însă din punct de vedere economic lucrurile se văd în altă perspectivă și ne putem întreba, pe bună dreptate, dacă nu cumva ajungem și în acest caz la concluzia că „legea e proastă”.
Sigur, un contabil ar putea face un calcul precis, coroborând cuantumurile contribuțiilor în cei 22 de ani sau de 40 de ani ai stagiului de cotizare cu cursul BNR și rata inflației, scăzând cheltuielile de funcționare, pentru a stabili ce procent din totalul contribuțiilor ar trebui să fie încasat ca ajutor de deces.
Noi ne vom permite să facem un calcul aproximativ în baza datelor furnizate de doi dintre cititori, Nicu Saigiu și Mariana Lazăr. În ambele cazuri, prin plata contribuțiilor anuale la valoarea recentă, de 190 de lei, pentru stagii de cotizare de 40 de ani, se adună în conturi 7.600 de lei. Ajutoarele de deces încasate, de 2.300 lei, respectiv 2.270 lei, reprezintă 30% din valoarea totală a contribuțiilor. În concluzie, 60-70% din banii plătiți de bătrâni au avut altă destinație decât acordarea ajutoarelor de deces, pentru care au fost plătite contribuțiile.
Dacă acești bani ar fi fost depuși într-un cont bancar. ar fi fost decontate cheltuielile de administrate a contului, valoarea banilor ar fi fost afectată de inflație, dar nu s-ar fi întâmplat ca din cont să dispară 60-70% din banii depuși.
A fost cerută anularea statutului Asociației „Muncitorul”, deoarece nu include prevederile Legii CAR-urilor pensionarilor
Solicitarea lui Gheorghe Mardare de a-i fi restituită diferența de bani dintre valoarea totală a contribuțiilor achitate de mama sa și ajutorul de deces încasat se bazează pe prevederile Legii 540/2002, privind Casele de Ajutor Reciproc ale Pensionarilor. La articolul 10 alineatul (3) se spune: „contribuţia pentru fondul de ajutor de deces se restituie urmaşilor membrului care a decedat”. La încetarea din viață a titularului, adică a doamnei Bălășica Mardare, Asociația de Ajutor Reciproc pentru Decese avea obligația de a-i restitui moștenitorului acesteia, Gheorghe Mardare, „contribuţia pentru fondul de ajutor de deces”.
Mardare susține că prevederile art. 10, al. (3) trebuie să fie menționate în statutul Asociației „Muncitorul”, dar, potrivit acestuia, în statutul prezentat în instanță de reprezentanții asociației nu existau aceste prevederi și în aceste condiții statutul este nul din punct de vedere juridic iar activitatea asociației este ilegală:
„Această prevedere trebuia să se regăsească în statut pentru că procedura de dobândire a personalității juridice presupune analiza condițiilor de valabilitate a actulului constitutiv și a statutului asociației, adică de respectare a legilor în vigoare. Nu este loc de interpretări. Nerespectarea unei prevederi a legii constituie cauză de nulitate. În consecință, dacă nu au introdus în statut această modificare a legii, acest act nu există din punct de vedere juridic”.
În statut se precizează că activitatea asociației este bazată și pe respectarea Legii 540/2002, dar prevederile articolului 10 nu sunt menționate. Acordarea ajutoarelor de deces e prevăzută prin reguli interne. Una din aceste reguli spune că valoarea ajutoarelor de înmormântare e stabilită de conducerea asociației.
„Cuantumul și tranșele de vechime ale ajutoarelor de deces se stabilesc prin hotărâre de Consiliul Director în ultima ședință din anul curent pentru anul viitor și se supun ratificării Adunării Generale”, se spune în art 19 din statut.
O mare „dilemă”. Prevederile Legii 540/2002 sunt „norme imperative”, adică obligatorii sau „norme supletive”, adică negociabile?
Dezbaterea juridică în legătură cu cererea lui Mardare de anulare a statutului Asociației „Muncitorul” a ajuns și la o complicată analiză a prevederilor art. 9 și 10 din Legea 540/2002, ca norme de drept civil. Instanța a considerat că prevederile celor două articole sunt „norme supletive” nu „norme imperative”.
„Instanța a apreciat că nemulțumirea reclamantului nu justifică desființarea statutului pârâtei (Asociația Muncitorul – n red) cât timp art 9 – 10 din Legea 540/2002 conțin norme supletive de la care membrii asociației pot deroga potrivit propriei voințe”, se spune în motivarea sentinței în dosarul de fond.
Gheorghe Mardare contrazice instanța, susținând că prevederile Legii 540/2002 sunt „norme imperative”, pentru că respectarea unei legi este obligatorie, fără nicio derogare: „Cum adică norme supletive, când ele sunt norme imperative?”.
Pentru că sunt noțiuni juridice mai puțin vehiculate în spațiul public să vedem ce înseamnă „normele supletive”, precizate de instanță. La capitolul „clasificarea normelor de drept civil” se spune că „normele sunt supletive dacă stabilesc o anumită conduită, care este obligatorie pentru părţi numai în cazul în care acestea nu au prevăzut, prin voinţa lor, o altă conduită”.
„Normele imperative” sunt cele care „impun subiectelor de drept civil o acţiune” şi care „nu permit să se deroge de la ele sau să nu se aplice”.
Faptul că prevederile art 10, al (3) din Legea 540/2002 sunt considerate de instanță „norme supletive”, care nu trebuie respectate dacă părțile convin la o „derogare”, pune în dificultate opinia generală că trebuie să respectăm legea în litera și spiritul ei, fiind interzisă orice „derogare” de la textul legii.
În cazul din proces, pentru ca prevederile art 10, al (3) să fie „norme supletive” ar trebui să existe un document scris, prin care plătitorii contribuțiilor pentru ajutoare de deces și reprezentanții Asociației „Muncitorul” să convină derogarea de la aceste prevederi. Dar între titularii contribuțiilor și Asociația de Ajutor Reciproc pentru Decese „Muncitorul” nu există nici contracte, nici alte documente care să prevadă „derogarea” de la prevederile Legii 540. Titularii plătesc contribuțiile în schimbul cărora primesc chitanțe.
În lipsa documentelor care să prevadă „derogarea” prevederile Legii 540 sunt „norme imperative”, care „nu permit să se deroge de la ele sau să nu se aplice”.
Cheltuielile de funcționare a asociației sunt împărțite de Secțiunea „Ajutoare de Deces” cu CAR-ul care dă bani cu dobândă
Este firesc ca o parte din banii plătiți pentru contribuțiile pentru ajutoare de înmormântare să fie destinați acoperirii cheltuielilor de funcționare a Asociației de Ajutor Reciproc pentru Decese – Casa de Ajutor Reciproc „Muncitorul”, pentru întreținerea sediului, utilități, salarii, hardware și software.
Potrivit documentelor depuse la Judecătoria Galați de reprezentanții Asociației de Ajutor Reciproc pentru Decese – Casa de Ajutor Reciproc „Muncitorul”, asociația are 30.000 de membri. La valoarea de 190 lei a contribuțiilor plătite recent, anual se adună în cont 5.700.000 de lei. Din acești bani, pot fi acoperite cheltuielile de funcționare prin alocarea unui procent, poate de 15 sau 20%, în nici un caz 60-70%. Oricum, salariile celor câtorva funcționare și întreținerea sediului asociației de lângă Piața din Tecuci, nu presupun mari cheltuieli.
Dar asociația are două secțiuni, una de „Ajutor Reciproc pentru Decese”, cealaltă fiind „Casa de Ajutor Reciproc” și o mare parte din cheltuielile de funcționare, salarii, utilități, sediu, echipamente, sunt acoperite din dobânzile încasate la sumele împrumutate cu dobândă de CAR.
O veste bună: din Fondul pentru ajutoare de deces „se achită numai ajutoarele în caz de deces în decursul unui an”
La art. 11 din statut, referitor la „veniturile, cheltuielile și fondurile Asociației de Ajutor Reciproc pentru Decese”, se face precizarea că asociația are 4 fonduri, „Fondul pentru ajutoare de deces”, „Fondul de investiții și reparații”, „Fondul social-cultural, reclamă și publicitate” și „Fondul pentru cheltuieli generale”.
De „Fondul pentru ajutoare de deces” nu se atinge nimeni, banii fiind folosiți doar în acest scop: „Fondurile pentru ajutoare de deces se constituie din contribuția de deces plătită de fiecare dintre membrii asociației. Din acest fond se achită numai ajutoarele în caz de deces în decursul unui an”, se spune la art 11, aliniatul (2), punctul (4) litera (a).
Vestea proastă: o parte din contribuțiile bătrânilor se duc pe amenajări, construcții noi, publicitate sau sponsorizări
Această prevedere din statutul Asociației de Ajutor Reciproc pentru Decese, că banii din „Fondul pentru ajutoare de deces” sunt folosiți numai la plata ajutoarelor de înmormântare e contrazisă de alte două prevederi, în care se spune că un procent din contribuțiile pentru decese se duc în „Fondul pentru investiții și reparații” și în „Fondul social-cultural, reclamă și publicitate”, ajungând să fie cheltuiți pentru amenajări, ridicarea unor construcții noi sau sponsorizări.
„Fondul pentru investiții și reparații se constituie din cotă procentuală din contribuția de deces încasată pe timp de un an de zile. Din acest fond se pot finanța construcții noi, lucrări privind amenajarea spațiului destinat activității asociației, precum și pentru procurarea de tehnică de calcul și software necesar desfășurării activității”, se spune la art 12, al (2), litera (b) al statutului.
Un alt procent din contribuțiile pentru decese e virat în fondul pentru activități culturale, sociale și reclamă: „Fondul social-cultural, reclamă și publicitate se constituie din cotă procentuală din contribuția de deces încasată în perioada anului. Din acest fond se finanțează următoarele activități: abonamente presă, Monitoare Oficiale, reviste de specialitate, pliante având conținut publicitar privind activitatea asociației; – în limita posibilităților, în raport de venituri se pot acorda sponsorizări”, se spune la art 11, al (2), pct (4) lit (a) din statut.
Regulă de bază: banii necheltuiți ajung în „Fondul pentru cheltuieli generale”, din care se plătesc salarii, prime și stimultente
Din prevederile statutului se conturează și modul în care banii plătiți pentru ajutoare de deces pot fi utilizați și la plata salariilor, primelor și stimulentelor. La art 11, al (4) lit (d), statut se precizează că în „Fondul pentru cheltuieli generale” sunt adunați toți banii necheltuiți: „Acest fond se constituie din totalul veniturilor asociației rămase după anul financiar expirat”.
Ni se explică și destinația banilor necheltuiți: „din acest fond se efectuează toate cheltuielile ocazionate salarii, indemnizații, stimulente, premii, cheltuieli gospodărești, obligații fiscale, cheltuieli cu utilitățile precum și plata unor drepturi ca urmare a activităților întreprinse de salariați și membrii Consiliului Director și ai Comisiei de Cenzori în afara celor obligatorii”.
O veste și mai proastă. O parte din banii pentru ajutoare de decese pot ajunge la secțiunea CAR, pentru împrumuturi cu dobândă
O altă prevedere din Statutul Asociației „Muncitorul” ne sugerează o veste și mai proastă: o parte din banii plătiți pentru ajutoare de înmormântare pot ajunge în „Fondul pentru acordarea de împrumuturi rambursabile” ale CAR-ului Asociației „Muncitorul”.
Asociația a fost cândva caritabilă, se numea „Societatea de Ajutor Reciproc pentru Decese Muncitorul Tecuci”, dar din 2016 și-a înființat și un IFN, fiind formată din două secțiuni, prima „Ajutor Reciproc pentru Decese”, cea de a doua „Casa de Ajutor Reciproc”. Reprezentanții asociației susțin că funcționează separat, că fiecare secțiune are propria evidență contabilă.
Dar la art 32, aliniatul (8), de la capitolul „Dispoziții finale” din Statut, se face precizarea că „cele două secțiuni ale asociatiei vor avea permanent relații de colaborare și de schimb financiar”.
E foarte posibil ca acest „schimb financiar” să însemne și un transfer de bani de la Secțiunea „Ajutor Reciproc pentru Decese” la Secțiunea „Casa de Ajutor Reciproc”, pentru ca banii respectivi să fie împrumutați cu dobândă. Nu avem informații că s-ar întâmpla așa, dar existența unei astfel de prevederi în statut dă undă verde acestei posibile „suveici” pe banii bătrânilor.
