La fel de discutabilă este și valoarea contractului, de 450 milioane de lei, cu prețuri de câteva ori mai mari decât cele practicate la salubrizarea unor orașe comparabile cu Sectorul 1.
Și modul în care a fost încheiat acest contract dă naștere multor controverse. Sunt mai multe elemente care sugerează că ar fi existat un scenariu, în care principalul protagonist a fost Andrei Chiliman (PNL), primarul de la vremea aceea al Sectorului 1, care a suspendat unilateral contractul cu Rebu SA, care se ocupa din 1997 de curățenia străzilor din sector.
În 2007, la fel ca în 2021, Sectorul 1 a fost îngropat în gunoaie, ajungându-se la o „situaţie periculoasă pentru sănătatea cetăţenilor din cauza lipsei serviciilor de salubrizare”. În acest context, primarul Chiliman a obținut aprobarea Consiliului Local al Sectorului 1 pentru preluarea salubrizării de către Romprest Service.
Cu sprijinul Primăriei conduse de Chiliman, Romprest Service a obținut și monopolul contractelor de salubritate încheiate cu agenții economici, dar a obținut și contractul pentru ridicarea mașinilor parcate ilegal.
Și în 2007 Sectorul 1 era îngropat în gunoaie, după ce Chiliman a reziliat contractul cu Rebu SA. Soluția „salvatoare” a fost Romprest
Contractul nr J077/S/30.06.2008, privind delegarea gestiunii prestării serviciilor de salubritate, a fost încheiat între Romprest Service SA și Primăria Sectorului 1 la câteva zile după ce Andrei Chiliman câștiga al doilea mandat de primar.
Semnarea contractului a fost precedată de un scandal identic cu cel din acest an. În 2007, de curățenia din Sectorul 1 se ocupa Rebu SA, în baza unui contract încheiat pe 10 ianuarie 1997 între Primăria Municipiului București și Rebu SA. În 1999, execuția contractului a fost transferată la sectoare, Rebu SA fiind desemnată să asigure salubrizarea în sectoarele 1, 4 și 5. Prin actul adițional nr 11/01.03.2004, Primăria Sectorului 1 a prelungit contractul cu Rebu SA până pe 18 august 2017. În iulie 2006, primarul Sectorului 1, Andrei Chiliman s-a „sucit” la 180 de grade și a suspendat unilateral contractul Rebu SA, începând cu luna august 2007.
Urmarea a fost că de pe 18 august 2007 străzile Sectorului 1 au fost invadate de gunoaie și a izbucnit un scandal identic cu cel din 2021. Primarul de atunci al capitalei, Adriean Videanu a cerut ca Rebu SA să înceapă „de urgenţă” colectarea deșeurilor din Sectorul 1, unde (la fel ca în 2021) „situaţia a devenit periculoasă pentru sănătatea cetăţenilor din cauza lipsei serviciilor de salubrizare”. Videanu l-a somat public pe primarul Sectorului 1 ca în termen de 24 de ore să intre în legalitate cu asigurarea serviciului de salubrizare și a dispus și amendarea lui Chiliman pentru criza la care se ajunsese.
Citește și Hunedorenii, „țepuiți” cu milioane de lei de Supercom-ul lui Ciuclea prin raportarea fictivă a „tratării” a aproximativ 100.000 tone de deșeuri
În urma apelului lui Videanu, pe 22 august Rebu SA a reluat colectarea deșeurilor, dar tot atunci au apărut pe străzile Sectorului 1 și angajații Romprest, firma „salvatoare” care avea undă verde de la Chiliman.
„Rocada Mare”. Rebu SA s-a retras din cauza „speculațiilor” lui Chiliman, iar Florian Walter a anunțat extinderea Romprest
A doua zi, pe 23 august 2007, Rebu SA anunța că se retrage din Sectorul 1, din cauza atacurilor repetate ale primarului: „Compania Rebu SA are un contract perfect valabil, dar pentru a pune capăt minciunilor şi speculaţiilor primarului sectorului 1, Andrei Chiliman, este nevoită să se retragă din sectorul condus de acesta”.
Plecarea Rebu SA, făcea loc intrării Romprest Service, care își anunța extinderea. Pe 29 august, patronul Romprest, Florian Walter, declara pentru Mediafax că firma sa vrea să cumpere mai multe firme de salubrizare, printre care Rosal, Urban şi Rebu SA. „Am decis în Consiliul de Administraţie, să depunem săptămâna viitoare o serie de scrisori de intenţie pentru cumpărarea acestor firme”, anunța Florian Walter. Un business-plan eșuat.
Înțelegere secretă între Chiliman și Walter. Firmele din Sectorul 1 au fost obligate să încheie contracte numai cu Romprest
Mai multe detalii referitoare la încheierea contractului dintre Romprest și Primăria Sectorului 1 sugerează o întrebare: a existat vreo înțelegere între primarul Andrei Chiliman și patronul Romprest Service? Un prim răspuns ar fi oferit de monopolul obținut de Romprest, cu ajutorul Primăriei Sector 1, în privința contractelor agenților economici din sector cu operatorii de salubrizare.
Pe 30 iunie 2008, la semnarea contractului, primarul Andrei Chiliman declara că „locuitorii Sectorului 1 vor fi singurii din Bucureşti care nu plătesc nimic pentru ridicarea gunoiului menajer”. După populism a urmat pragmatismul.
După câteva luni, în noiembrie 2008, Primăria Sectorului 1, condusă de Andrei Chiliman a început să trimită notificări tuturor agenţilor economici din sector, somându-i, sub ameninţarea unor amenzi de 2.500 lei, să rezilieze contractele cu alte firme de salubritate şi să încheie contracte numai cu Romprest Service. Evident, administratorii firmelor s-au conformat somațiilor primăriei. Astfel, Primăria Sectorului 1, condusă de Andrei Chiliman, i-a pus pe tavă Romprest-ului lui Florian Walter un număr imens de contracte cu firmele din sector, a căror valoare totală era probabil de ordinul milioanelor de lei.
Plus un „bonus”: firma fiilor lui Florian Walter a primit monopolul ridicării mașinilor parcate ilegal în Sectorul 1
Colaborarea dintre primarul Andrei Chiliman și firmele familiei Walter nu s-a rezumat doar la contractele de salubrizare. Primăria Sectorului 1 a mai acordat SC Transauto SA, firmă controlată de Florian Walter prin fiii săi și o altă afacere extrem de profitabilă: ridicarea mașinilor parcate neregulamentar în Sectorul 1. A fost organizată o licitație, Transauto a fost singura firmă care s-a prezentat și s-a bătut palma. SC Transauto percepea 350 lei, plus TVA, pentru recuperarea autoturismului în primele 24 de ore, după expirarea acestui termen, șoferii plătind câte 50 de lei pentru fiecare zi de întârziere.
În spatele SC Transauto se afla patronul Romprest, Florian Walter, fost Bușcă. Potrivit datelor Registrului Comerțului, acționarii societății Transauto SA erau frații Alexandru Cosmin Bușcă și Valentin Giorgian Bușcă, alături de firma Euro Grup SRL, care la rândul său îi avea printre asociați tot pe frații Bușcă. Cei doi au intrat în firma Euro Grup în 2008, când tatăl lor, Florian Walter (ex-Bușcă) s-a retras din firmă.
„Spor de capitală”? Romprest practică în Sectorul 1 prețuri de 4-5 ori mai mari decât la Oradea
S-a discutat mult în ultimele luni despre prețurile practicate de Romprest în salubrizarea Sectorului 1. Cea mai pertinentă analiză este aceea realizată de „Economedia.ro”, care compară prețurile practicate de Romprest Service în Sectorul 1 și cele practicate la Oradea, un oraș comparabil cu Sectorul 1. La Oradea sunt 201.000 de locuitori, iar Sectorul 1 are 229.000 de locuitori. Concluzia analizei „Economedia.ro” este că prețurile salubrizării Sectorului 1 sunt de 4-5 ori mai mari decât cele de la Oradea.
Concret, au fost comparate tarifele anuale practicate la Oradea cu bugetul salubrizării Sectorului 1 în anul 2021. Salubrizarea costă 19,7 milioane de lei la Oradea, iar în Sectorul 1 costă 151,7 milioane de lei. Adică de 7,7 ori mai mult! Colectarea deșeurilor costă la Oradea 19,8 milioane lei, iar la Sectorul 1 costurile sunt duble, de 38,5 milioane de lei. Deszăpezirea costă 4,98 milioane de lei la Oradea, iar în Sectorul 1 costul deszăpezirii este 10,9 milioane de lei.
Oradea a încheiat în 2019, un contract de concesiune a serviciilor de salubrizare pentru o perioadă de 8 ani, cu compania germană RER. Pentru întreaga perioadă de 8 ani, serviciile de salubritate, colectare a deșeurilor și deszăpezire, costă la Oradea 356 milioane de lei fără TVA, adică 423 de milioane de lei cu TVA inclus. Așadar, costul salubrizării într-un singur an în Oradea este de numai 52,8 milioane de lei,
Estimarea de buget pentru anul 2021, pentru aceleași operațiuni realizate în Sectorul 1 (salubrizare, colectare, deszăpezire) se cifrează la 240 milioane de lei. Adică de 5 ori mai mult. Se pare că administratorii Romprest Service au inventat un „spor de capitală”, cu care au „altoit” costurile salubrizării Sectorului 1.
Bolojan: „este clar că se plăteşte mult mai mult per cap de locuitor”!
O altă comparație între prețurile practicate de RER la Oradea și cele practicate de Romprest Service în Sectorul 1 este următoarea: pe kilometru pătrat costul anual al salubrizării stradale în Sectorul 1 ajunge la 2,42 milioane lei, adică de 14 ori mai mult decât în Oradea.
Fostul primar din Oradea, Ilie Bolojan, un foarte bun administrator, care nu poate fi bănuit de niciun partizanat în situația conflictuală din Sectorul 1, a declarat că în mod evident prețurile practicate de Romprest sunt „umflate”: „Nu am apucat să trec prin Sectorul 1, dar ştiu tema salubrizării care este în toată media. Nu ştiu exact cifrele legat de acest 14 ori mai mare preţul, dar este clar că se plăteşte mult mai mult per cap de locuitor”, a spus Ilie Bolojan.
De ce un contract pentru o perioadă de 25 de ani? Investițiile în salubrizare se amortizează în perioade de la 6 la 15 ani
Prima capcană în care fostul primar Andrei Chiliman a izolat Primăria Sectorului 1 a fost semnarea contractului cu Romprest pentru o perioadă de 25 de ani. Practic, Chiliman a blocat pentru 25 de ani orice posibilitate ca Primăria Sectorului 1 să încerce să achiziționeze servicii de salubritate în condițiie pieței concurențiale, adică la prețuri mai mici și la noile standarde de calitate.
Pe de altă parte, trebuie înțeles și faptul că o firmă de salubrizare care vrea să intre pe piață are nevoie de o anumită continuitate a contractului, pentru a putea amortiza investițiile destul de mari în flota de mașini, utilaje de curățenie, etc. Nicio firmă nu își poate permite să facă astfel de investiții pentru un contract derulat pentru o perioadă scurtă de timp, de 3-4 ani. Se înțelege că un astfel de contract ar trebui să aibă o continuitate de 5-6 ani, poate chiar și 10 ani, dar de aici până acceptarea duratei de 25 de ani este o cale foarte lungă.
Citește și „Regula condominiului”. Apă-Canal Ilfov le anulează contractele individuale proprietarilor de pe strada Zefirului din Domnești, condamnându-i la „viața la bloc”
Ceea ce trebuia să ia în calcul primarul Andrei Chiliman la stabilirea duratei contractului era durata de amortizare a investițiilor pentru serviciul de salubritate. Companiile active pe piața serviciilor de salubritate din București au comunicat Consiliului Concurenței durate de amortizare diferite.
Cea mai îndelungată perioadă de amortizare, de 15–20 de ani, este cea declarată de Urban SA. Pentru Romprest Service, durata amortizării este de 10–16 ani, iar Supercom SA are o durată de amortizare de 15 ani, SC Servicii Salubritate București își amortizează investițiile în 7 ani, iar Rosal Grup în 6 ani. Așadar, o durată a contractului de 10 ani era reciproc avantajoasă.
Consiliul Concurenței a cerut Primăriei Sectorului 1 revizuirea duratei contractului cu Romprest Service
Faptul că durata de 25 de ani a contractului dintre Primăria Sectorului 1 și Romprest reprezintă o încălcare flagrantă a legii concurenței a fost remarcat și de Consiliul Concurenței, în Decizia nr 58/13.11.2009, referitoare la „încălcarea art. 9 din Legea Concurenţei nr.21/1996 de către autorităţile administraţiei publice locale din municipiul Bucureşti, prin intervenţiile acestora pe piaţa serviciului de salubrizare a localităţilor”.
„Primăria sectorului 1 a delegat, în anul 2008, serviciul public de salubrizare pe o perioadă de 25 de ani, fără identificarea clară a investiţiilor concrete pe care trebuie să le facă operatorul privat pentru activităţile a căror gestiune îi este încredinţată. Astfel, se creează un avantaj nejustificat pentru agentul economic contractant, care nu mai este supus presiunilor concurenţiale din partea celorlalte societăţi interesate să intre pe piaţă. Această măsură a constituit o intervenţie pe piaţă a autorităţii publice locale ce intră sub incidenţa art.9 alin.(1) din Legea concurentei nr.21/1996, prin blocarea accesului altor operatori pentru o durată nejustificat de mare”, se spune în decizia nr 58/13.11.2009.
Consiliul Concurenței a cerut revizuirea duratei contractului cu Romprest: „Consiliul Local al Sectorului 1 şi Primarul Sectorului 1, în baza unei fundamentări clare şi obiective, raportate la activitatea de salubrizare ce face efectiv obiectul contractului nr. J077/S/30.06.2008 încheiat cu SC Compania Romprest Service SA, va reanaliza durata acestuia astfel încât să se asigure concordanţa între termenul contractului şi amortizarea investiţiei”. În pofida acestei recomandări a Consiliului Concurenței, durata contractului a rămas intactă.
Rezilierea contractului cu Romprest, o „misiune imposibilă” pentru Primăria Sectorului 1
Atunci când vine vorba despre eventuala reziliere a contractului situația devine extrem de complicată pentru Primăria Sectorului 1. Conform uneia din prevederile contractului, se va realiza un audit al calităţii serviciilor prestate de Romprest abia după 15 ani de semnarea contractului, adică în iunie 2023!
De fapt, clauzele referitoare la reziliere sunt un fel de labirint fără ieșire. La art 20.1 din contract se precizează că acesta poate înceta prin acordul părților sau din culpa operatorului, dar, atenție!, „culpa operatorului este supusă probațiunii în condițiile art 22.1 – 22.2”.
La art 22.1 se spune că „Autoritatea Contractantă (Primăria Sector 1 – n red) și Operatorul (Romprest Service- n red) vor depune toate eforturile pentru a rezolva pe cale amiabilă, prin tratative directe, orice neînțelegere sau dispută intervenită între ei”, iar la art 22.2 precizarea este că „dacă, după 15 zile de la începerea acestor tratative, Autoritatea Contractantă și Operatorul nu reușesc să rezolve în mod amiabil o divergență contractuală, fiecare poate solicita ca disputa să se soluționeze de către instanțele judecătorești”. În concluzie, în cazul în care Primăria Sectorului 1 ar dori să rezilieze contractul cu Romprest, se va alege cu un proces care va dura cel puțin 3-4 ani.
Citește și Licențe de antrenor false sub sigla Federației de Fotbal din Moldova, folosite de români pentru a antrena în țări arabe!
Ar mai fi și o a treia cale de încetare a contractului, „prin denunțare unilaterală de către Autoritatea Contractantă în condițiile art 4.1 dacă concluziile raportului de audit nu indică faptul că prestarea serviciului de salubritate în primii 15 ani nu s-a făcut cel puțin în condițiile necesare pentru acordarea calificativului 3”. Iată cum sună textul acestei prevederi contractuale:
„După o perioadă de 15 (cinsprezece) ani de derulare a contractului se va realiza un audit al calității prestației serviciilor de salubrizare de către un auditor selectat de Autoritatea Contractantă prin licitație internațională și la care va participa și un reprezentant al ANRSC, care va acorda prestației un calificativ între 1 și 5, unde 1 reprezintă o calitate foarte slabă, iar 5 o calitate foarte bună a prestației. Întemeiat pe concluziile auditului, Autoritatea Contractantă va decide continuarea contractului până la termen sau denunțarea unilaterală a acestuia. (…) Autorității Contractante nu îi este permisă denunțarea unilaterală a contractului dacă calificativul acordat de raportul de audit al prestației serviciilor de către operator în primii 15 (cinsprezece) ani este cel puțin 3 (trei)”.
Concluzia: Bucureștenii sunt obligați să plătească facturile, iar Romprest are dreptul să facă o curățenie formală
Așadar, până la trecerea celor 15 ani, adică până în 2023, Primăria Sectorului 1 nu poate interveni deloc în acest contract. „Misiunea” sa este să plătească facturile emise de Romprest Service. Evident, primăria va plăti aceste facturi din banii adunați din impozitele bucureștenilor din Sectorul 1.
Iar după 2023, când în sfârșit se va face acel audit, Primăria Sectorului 1 trebuie să se mulțumească cu faptul că Romprest Service face în sector o curățenie de nota 3, între 1 și 5. Adică o curățenie „fifty-fifty”, nici foarte bună, dar nici foarte proastă. Adică una formală, cât să nu fie prea multă mizerie…
