Discursul politic, în sine, nu trebuie să fie adevărat.
Nu trebuie să fie documentat. Pentru că nici cei care îl ascultă, n-o să stea să caute alte surse de informații decât cele pe care i le dai tu, cu titlu de adevăr suprem.
E de ajuns să fie, cât de cât, pe aceeași linie cu ceea ce crezi tu, deja.
De exemplu: nu mai avem încredere în clasa politică din România. Să fim serioși, cam niciunul dintre noi nu mai avem. Dar stăm, căutăm, cercetăm, pentru a face o delimitare între clasa politică și fiecare om politic, în parte. Sau invers.
Dacă nu ești obișnuit să faci asta, atunci o să crezi orice novice în ale politicii, care-ți vine cu exact acest discurs, în cuvinte simple și, eventual, pline de mânie. O să vezi în el salvatorul.
Asta explică de ce Vadim Tudor a avut atâția adepți. Pentru că spunea cam tot ce voia lumea să audă, dar pe un ton răstit și ferm. Dacă mai băga și vreo două înjurături, deja era parte din popor. Se delimita de clasa politică existentă, prin furie.
Iar aceste lucruri nu pot fi decât triste: pentru că, de-a lungul timpului, politicienii ne-au dezamăgit atât de mult, încât ne-am pierdut încrederea în ei. Pentru că foarte mulți nu știu să facă distincția între discursul real și cel manipulator. Pentru că, de chestiile astea două, profită alții, care nu prea știu cu ce se mănâncă politica.
Discursul AUR: dezlânat, manipulator, ilogic
”După pandemie și război, care va fi următoarea spaimă pe care o vor folosi pentru a pune poporul în genunchi? Încălzirea globală?!”
Deci, cu alte cuvinte, nici pandemia, nici războiul nu există. Nici încălzirea globală. E doar o modalitate de a subjuga daci liberi și independenți.
Nici măcar nu trebuie să ai foarte multe studii. Cred că și o persoană de 30 de ani, cu doar 4 clase primare, poate să-ți spună că ce se întâmplă cu clima nu e ok. Nu, nu e o consporație mondială, e efect al poluarii la care contribuim, fiecare dintre noi, în parte. Dar dă mai bine la public să sugerezi, subtil, că cineva vrea să te facă sclav.
Încă o sugestie că nici Covid, nici războiul nu sunt reale, marca AUR:
”Covid 19, victima colaterală a războiului din Ucraina”
Urmată de:
”In ultimii doi ani ni s-a tot spus ca „autoritatile ascultă de stiință”.
Greșit! În Romania, stiinta asculta de autorități!
Dacă până acum câteva zile, trebuia sa stam in casă, să stăm cât mai departe unul de celălalt si sa purtăm mască, brusc pandemia a fost oprită așa cum oprești un bec.
Peste 35.000 de oameni s-au înghesuit pe stadion, fără mască si fără distantare socială. Curat „știință”, dle Arafat!”
Cu alte cuvinte, pandemia a fost așa, o chestie a autorităților. Care, când au inventat ceva mai bun (un război, cu refugiați, bombardamente și victime reale) au uitat de ea.
Bun. Nu cred că AUR a văzut nici victime de Covid, nici morți în Ucraina. Nici refugiați, că erau mai ocupați să organizeze marșuri, decât să se ducă la granițe, dar asta e deja altă poveste.
Și dezinformarea continuă
”USR PLUS se opune finalizării unor centrale construite în proporție de 90%!”
Trecând peste remarca evidentă că cineva aflat în componența Guvernului ar trebui să știe că nu mai e USR-PLUS, partidul se cheamă USR.
De ce s-au opus? De ce s-a oprit construcția acelor hidrocentrale? Nu era, cumva, vorba despre niștre hidrocentrale construite ilegal în zone protejate? Nu se încălcau, cumva, prin construcția lor, Directiva Habitate transpusă în legislația națională prin OUG 57/2007 și Directiva privind evaluarea de mediu, transpusă prin Legea 292/2018?
Dar credeți că AUR a catacdisit să vadă despre ce e vorba? Oare știu despre existența acestor Directive? Și chiar dacă știu, comentatorii lor clar nu știu. Și nici n-o să-i informeze nimeni, că e mai ușor să iei mâncarea deja mestecată, decât să-ți faci cercetarea.
Știu, probabil sun ca o moară stricată: verificați-vă informațiile. Nu vă lăsați manipulați. Nu credeți nici măcar ce am scris eu aici. Căutați legea. Sursa. Citiți.
Dacă unii continuă să ia informația așa cum vor alții să fie prezentată, putem foarte bine să ne întoarcem în epoca Ceaușescu. Sau să ne mutăm în Rusia lui Putin.
